Clasificarea drepturilor patrimoniale

CLASIFICAREA DREPTURILOR PATRIMONIALE

Titularul sau are un drept sau o putere asupra patrimoniului. Ideea de apartenenta este esentiala pentru a intelege relatia dintre patrimoniu si titularul sau in masura in care el este un atribut al personalitatii. El apartine titularului sau titularul are o anumita putere asupra patrimoniului, anumite prerogative:

Poata sa dispuna de anumite mase patrimoniale. Prin legat, titularul poate sa transmita cu titlu universal sau particular drepturile si obligatiile sale catre succesor.

Poate sa vanda o masa succesorala.

Poate sa revendice o masa succesorala prin petitia de ereditate.

In cele trei situatii nu e vorba de un act de dispozitie asupra patrimoniului ca universalitate. E vorba doar de o masa patrimoniala. Fiind inalienabil,patrimoniul ca universalitate, nu poate forma obiectul unui act de dispozitie. Titularul patrimoniului poate administra aceasta universalitate. Diferenta dintre actele de administrare care se refera la bunuri privite ut singuli si actele de administrare a patrimoniului. In virtutea puterii sale, titularul patrimoniului poate sa faca acte si operatiuni de administrare a universalitatii, distincte de actele prin care administreaza bunurile privite ut singuli. In ce priveste veniturile patrimoniale 737d35h ,ele sunt fructe naturale,industriale sau civile ale bunurilor care formeaza obiectul drepturilor reale din patrimoniu. Toate aceste prerogative ce se exercita asupra patrimoniului de titular formeaza continutul unei puteri juridice care uneori a fost calificata ca drept de proprietate.

Aceasta calificare este exagerata. Nu se poate vorbi de un drept de proprietate asupra patrimoniului pentru ca nu exista un drept de dispozitie asupra patrimoniului si patrimoniul nu este un bun. Drepturile reale principale si drepturile de proprietate in primul rand sunt instrumente juridice de apropriere a lucrurilor care devin astfel bunuri. PATRIMONIUL NU ESTE APROPRIABIL, NU ESTE UN BUN! Daca cu privire la o anumita masa patrimoniala exista o apartenenta la mai multi titulari (cazul masei matrimoniale)

-comunitatea matrimoniala se regaseste in patrimoniul fiecaruia dintre soti. Este vorba de o modalitate juridica a patrimoniului. Notiunea de modalitate juridica a patrimoniului defineste situatia in care o anumita masa patrimoniala are 2 sau mai multi titulari. Desi aceasta sintagma ar putea duce la ideea ca e vorba de un patrimoniu care are mai multi titulari, in realitate e vorba doar de o anumita masa patrimoniala din patrimoniu. Pe langa aceasta comunitate patrimoniala a sotilor, mai exista alte 2 ipoteze ce se incadreaza in sfera modalitatilor juridice ale patrimoniului:

cazul indiviziunii, cand s-a facut o transmisiune cu titlu universal.

2. cazul patrimoniului profesional comun : este vorba de patrimoniul profesionistilor, care se asociaza intr-o societate civila profesionala; fiind vorba de o societate civila, nu se naste o persoana juridica, un nou subiect de drept. Cei asociati vor avea un patrimoniu profesional comun care se va regasi intr-o anumita proportie in patrimoniul fiecaruia dintre ei. Este vorba de o masa patrimoniala comuna. A nu se confunda modalitatile juridice ale patrimoniului cu modalitatile juridice ale dreptului de proprietate-este vorba de coproprietatea care are ca obiect nu o universalitate, ci un bun individual determinat.

FUNCTIILE PATRIMONIULUI

Asigura subrogatia reala generala

Constituie gajul general al creditorilor chirografari

Explica transmisiunea universala si cu titlu universal

Distingem intre subrogatia personala (inlocuirea unui subiect de drept cu alt subiect de drept in cadrul unui raport obligational) si subrogatia reala (inlocuirea unui element patrimonial cu alt element patrimonial in cadrul unui patrimoniu). Subrogatia reala poate fi generala si cu titlu particular .Subrogatia reala generala este o functie a patrimoniului. Aceasta functie e posibila pe temeiul fungibilitatii elementelor patrimoniului si pe temeiul ideii de universalitate, care defineste patrimoniul (fungibilitate economica) = valoarea economica a elementelor patrimoniale, care permite schimbarea lor sub aspect valoric. Este posibil ca bunurile care intra in patrimoniu sa ia locul bunurilor care ies din patrimoniu. Se pastreaza substanta patrimoniului in acest fel. Se asigura permanenta si continuitatea patrimoniului. Cand el e divizat in mai multe mase patrimoniale, subrogatia reala generala opereaza in cadrul acelei mase patrimoniale.

Subrogatia reala generala imbraca 2 forme:universala si cu titlu universal. Subrogatia reala generala cu titlu universal opereaza ori de cate ori patrimoniul nu e divizat iar subrogatia reala generala cu titlu universal opereaza ori de cate ori patrimoniul e divizat,ea opereaza in cadrul fiecarei mase patrimoniale. Cele 2 forme au trasaturi comune, sunt puse in evidenta daca facem diferenta intre subrogatia reala generala si cea cu titlu particular. In ambele cazuri e vorba de inlocuirea unui bun cu altul. In cazul subrogatiei reale generale, bunurile ce se inlocuiesc unele cu altele nu sunt privite ut singuli, ci in cadrul universalitatii, care e patrimoniul. Spre deosebire de subrogatia reala cu titlu particular,in cadrul subrogatiei reale generale, inlocuirea se produce de drept, fara a fi necesara o prevedere legala expresa care sa o stipuleze. In cadrul subrogatiei reale generale,bunul care intra in patrimoniu primeste regimul juridic comun, fie al patrimoniului, fie al masei de bunuri din care facea parte bunul care a iesit din patrimoniu. Subrogatia reala cu titlu particular - bunul care intra in patrimoniu primeste, pe langa regimul juridic comun si regimul juridic specific prevazut de lege pentru bunul care a iesit din patrimoniu. Acest transfer juridic particular Se produce numai daca este prevazut de lege. Rezulta ca orice subrogatie reala cu titlu particular presupune si o subrogatie reala generala. Reciproca nu este valabila.

*art 1721-subrogatia cu titlu particular

Subrogatia reala generala explica posibilitatea restituirii unui patrimoniu si posibilitatea revendicarii unui patrimoniu.In realitate, este vorba de restituirea unei mase patrimoniale sau de revendicare.In primul caz se face referire la ipoteza declararii judecatoresti a mortii unei persoane.Daca ulterior pronuntarii hotararii judecatoresti persoana disparuta reapare, se pune problema restituirii de la mostenitori.Se vor restitui bunurile ce au intrat in schimbul lor in patirmoniu.Subrogatia reala generala permite pastrarea masei de bunuri si deci restituirea acelei mase de bunuri.In cazul petitiei de ereditate, cand un mostenitor adevarat pretinde sa i se restituie masa succesorala de  la un mostenitor aparent, revendicarea e posibila pentru ca subrogatia reala generala asigura subst. patrm. a masei succesorale.

Art 1718 este temeiul juridic al gajului general al creditorilor chirografari.Acest gaj nu apartine unui singur creditor chirografar, ci tuturor creditorilor.El este o putere comuna a creditorilor chirografari.-ideea egalitatii crditorilor chirografari.Ei se pot indestula din bunurile debitorului,proportional cu valoarea creantelor pe care le au. Termenul gaj e impropriu folosit in aceasta sintagma.Acest termen duce la ideea unei garantii reale.In realitate,art 1718 nu reglementeaza o garantie reala.Creditorii chirografari nu au posibilitatea sa urmareasca un anumit bun si nu se pot indestula cu prioritate din valoarea vreunui bun.Termenul gaj are semnificatia metaforica.Desemneaza doar puterea comuna pe care o au creditorii in ipoteza in care debitorul nu executa la scadenta, sa porneasca executarea silita si sa scoata la vanzare bunurile debitorului pentru a se indestula din pretul obtinut din vanzare.Gajul general nu indisponibilizeaza bunurile debitorului, nu opreste fluxurile patrimoniale ale debitorului.Acesta e liber sa incheie acte juridice de dobandire/instrainare.Art 1718 spune ca debitorul e tinut fata de creditor nu numai cu bunurile prezente ci si cu cele viitoare, chiar daca in momentul contractarii datoriei debitorul avea in patrimoniu anumite bunuri care nu se mai regasesc la scadenta;creditorul va putea urmari bunurile ce au intrat in patrimoniu intre cele 2 momente.

Subrogatia reala generala asigura obiectul gajului general al creditorului chirografar.Substanta gajului general si mecanismului de exercitare a gajului general are ca obiect intregul patrimoniu privit in continuitatea sa .Exercitarea acestui gaj general se poate face numai in raport cu un anumit moment din viata patrimoniului.Ceea ce executa creditorul chirografar se refera la bunurile ce exista in patrimoniu in momentul exercitarii.Mecanismul de exercitare al gajului general presupune o anumita SECVENTA TEMPORALA din viata patrimoniului, nu intreaga sa viata.

Acest gaj general opereaza in functie de fiecare masa patrimoniala in masura in care patrimoniul e divizat= creditorii chirografari trebuie sa urmareasca in primul rand masa patrimoniala in legatura cu care s-a nascut creanta lor.Daca aceasta masa este neindestulatoare,creditorii chirografari pot urmari si celelalte bunuri din patrimoniu, daca nu exista o interdictie legala.Aceasta modalitate in care e specializat gajul general al creditorilor chirografari demonstreaza ca patrimoniul poate fi divizat in mase patrimoniale si ca dincolo de aceasta divizare, patrimoniul isi pastreaza unitatea.Exista o comunicare intra-patrimoniala, intre masele patrimoniale, care devina vizibila in modul in care functioneaza principiul specializarii gajului general.

Atunci cand decedeaza persoana fizica/ se reorganizeaza persoana juridica, dr si obligatiile se transmit la succesori, fie in mod universal, daca e un singur succesor, fie cu titlu universal (mai multi succesori).Aceasta transmisiune universala/ cu titlu universal e posibila pentru ca exista patrimoniu.

N.B Obiectul transmisiunii nu e insusi patrimoniul!

Patrimoniul ca atribut al personalitatii inceteaza odata cu persoana.Obiectul transmisiunii il constituie universalitatea dr si obligatiilor cu valoare economica aflate in patrimoniul persoanei fizice in momentul decesului sau in patrimoniul persoanei juridice in momentul reorganizarii.

CLASIFICAREA DREPTURILOR PATRIMONIALE: reale si de creanta

Dreptul real este dreptul al carui titular isi poate exercita atributele asupra unui lucru in mod direct si nemijlocit fara a fi necesara interventia altei persoane.

Dreptul de creanta este dreptul patrimonial al carui titular denumit creditor poate sa ceara subiectului pasiv denumit debitor sa dea,sa faca sau sa nu faca o anumita prestatie la care ar fi avut dreptul in absenta angajamentului juridic.

Desi aceste definitii par sa distinga net intre cele 2 categorii de drepturi patrimoniale, in doctrina aceasta clasificare a fost negata.

DIFERENTELE DINTRE CELE 2 CATEGORII DE DR PATRIMONIALE:

SUBIECTELE :subiectul activ e individualizat(reale+creanta)

Subiectul pasiv -general si neindividualizat(reale)

-individualizat(creanta)

OBIECTUL DREPTULUI.

Obiectul dreptului e un anumit lucru, direct si nemijlocit(reale)

Obiectul dreptului e o prestatie : a da,a face sau a nu face si uneori in mod indirect si nemijlocit e vorba si de un lucru ce formeaza obiectul prestatiei respective(creanta)

Obiectul datoriei corespunzatoare.Datoria corespunzatoare are ca obiect prestatia generala de a nu face (reale)- obligatie general negativa si prestatia e una general negativa.

(creanta)- obligatia corespunzatoare al carei obiect e fie prestatia de a da, a face, a nu face ceva din ceea ce debitorul ar fi putut sa faca in absenta angajamentului juridic-prestatia e negativa speciala.Diferenta dintre prestatia negativa generala care formeaza obiectul datoriei subiectului pasiv  gen. si neindiv. si prestatia negativa speciala care formeaza obiectul datoriei corespunzatoare dr de creanta consta in mecanismul de functionare de delimitare a libertatii persoanei.

Dr reale-aceasta limitare rezulta din legi/ vointa legiuitorului

Dr creanta-prestatia negativa speciala e asumata de debitor-are ca izvor vointa debitorului, e vorba de o autolimitare a libertatii.In cazul dr reale, aceasta limitare este impusa de un factor extern.

OPOZABILITATEA

- erga omnes (reale)

-opozabile debitorului (creanta)- numai debitorul poate fi obligat sa dea,sa faca sau sa nu faca o anumita prestatie.

CONTINUTUL DR.

(creanta)-continutul este restrans si prerogativele dr de creanta confera creditorului posibilitatea sa pretinda o anumita prestatie de la debitor.

(reale)-atributele care formeaza continutul juridic al dr reale sunt mai numeroase si determina puterile pe care le are titularul cu privire la un anumit lucru.

MODUL IN CARE SE EXERCITA ACESTE ATRIBUTE

-(creanta)-prerogativele creditorului nu pot fi realizate decat daca debitorul savarseste o anumita prestatie.Numai prin intermediul debitorului se realizeaza dr de creanta.

(reale)- atributele se realizeaza direct si nemijlocit cu privire la un lucru, fara a fi necesara interventia altei persoane.

DURATA

-(reale)- durata mai mare decat cea a dr de creana

In ce priveste prescriptia extinctiva-dr creanta se prescriu in 3 ani

-dr proprietate-imprescriptibile *de regula

-celelalte dr se prescriu in 30 de ani *de regula

NR. DREPTURILOR

-(reale)-prestabilite de lege,limitate ca numar si in ce priveste continutul lor juridic.Un dr real exista numai daca e prevazut de lege si cu continutul prevazut de lege.

-(creanta)-nelimitate ca numar

1) A fost contestata aceasta clasificare.S-a spus ca nu exista dr reale ci numai dr de creanta.S-a spus ca dr reale reprezinta o suma de raporturi obligationale, o suma de dr de creanta. Intre titularul dr si fiecare persoana care constituie subiectul pasiv general si nedeterminat se stabileste un raport obligational astfel incat dr real e doar o sinteza a unor dr de creanta,este si el tot un dr de creanta ca urmare.Aceasta teza ignora ceea ce este esential in cazul dr reale=este un raport intre titularul sau si un anumit lucru si indirect un raport juridic intre titular si subiectul pasiv general si nedeterminat.Daca se ignora importanta lucrului in structura dr real, se ignora esenta dr real.

2) S-a spus ca nu exista dr de creanta ci numai dr reale, idee sustinuta de ideea de opozabilitate a dr de creanta din perspectiva obligatiei de a nu pagubi pe nimeni.Si in cazul dr de creanta exista o opozabilitate erga omnes pentru ca nimeni nu are dr sa aduca o vatamare dr de creanta.Avem, pe langa debitor, un subiect pasiv general si nedeterminat.Aceasta teza confunda cele 2 sensuri ale notiunii de opozabilitate.Daca spunem ca dr de creanta e opozabil debitorului, debitorul este obligat sa execute prestatia corespunzatoare creantei,nimeni altcineva nu e obligat, dr de creanta nu e opozabil altor persoane.Opozabilitatea e legata de ideea de a nu pagubi pe nimeni.Dr de creanta se aseamana cu dr reale sub acest aspect,dar diferenta dintre ele ramane evidenta sub aspectul modului in care se exercita cele 2 dr.Dr de creanta nu poate fi realizat decat prin intermediul debitorului;in cadrul dr reale, atributele se exercita direct si nemijlocit.

3) S-a spus ca toate dr patrimoniale sunt dr de proprietate.Pleaca de la ideea apartenentei.Nu numai dr reale apartin titularului ci si cele de creante.Titularul are toate aceste dr;intrand sub sfera verbului A AVEA, toate dr patrimoniale sunt dr de proprietate. A nu se confunda proprietatea cu apartenenta!Si dr reale patrimoniale apartin cuiva.Concluzie imposibila!

*dr patrimoniale atipice

Clasificarea in dr reale si dr de creanta este necesara si corecta!

CONTINUTUL DR si MODUL DE EXERCITARE-elemente ce disting net dr reale de dr de creanta.

Dr reale la randul lor se clasifica in dr principale si dr accesorii.Dr reale principale sunt dr care nu depind de existenta unor dr de creanta.Dr reale accesorii sunt acele dr reale care depind de existenta unor dr de creanta.-legatura dintre un dr real si un dr de creanta.Daca e vorba de legatura dintre 2 dr reale, ea nu are incidenta asupra clasificarii.De exemplu, dr de servitute e accesoriu pe langa dr de proprietate.

Sunt dr reale accesorii dr de garantie!

Sunt dr reale principale dr de proprietate personala si publica.Pe temeiul dr de proprietate publica se constituie dr de administrare, dr de concesiune, dr real de folosinta.Pe temeiul dreptului de proprietate personala se constituie dezmembramintele dreptului de proprietate:uz,uzufruct,abitatie,superficie. Dezmembramant al dr de proprietate e si nuda proprietate, adica ce ramane din dr de proprietate dupa dezmembrare.