Clasificarea izvoarelor drepturilor subiective civile

Clasificarea izvoarelor drepturilor subiective civile

4. Dupa legatura cu vointa omului. Se considera ca dupa legatura lor cu vointa omului izvoarele drepturilor subiective civile se impart in actiuni omenesti si fapte naturale.

Actiunile omenesti sunt faptele omului, comisive ori omisive, savarsite cu sau fara intentia de a produce efecte juridice, de care legea civila leaga nasterea unor efecte civile. Dupa cum legea civila conditioneaza sau nu nasterea drep­tului de exis­­tenta intentiei producerii acestui efect, putem avea actiuni omenesti savarsite cu intentia de a produce efecte juridice, care se numesc si acte juri­dice civile, pe de o parte, si actiuni omenesti savarsite fara intentia de a produce efecte juridice, dar care efecte se produc in puterea legii, care se numesc fapte juridice, pe de alta parte.

La randul lor, faptele naturale sau evenimentele juridice sunt imprejurari care se produc independent de vointa omului si de care legea civila leaga nasterea de raporturi juridice civile concrete. Sunt asemenea evenimente juridice nasterea, moartea, cutremurul, inundatia, trecerea timpului etc.

5. Dupa sfera lor. Pe de alta parte, izvoarele drepturilor subiective civile se impart dupa sfera lor in fapte juridice lato sensu si fapte juridice stricto sensu. Interesul teoretic si practic al acestei clasificari este de a distinge intre actul juridic si faptul juridic stricto sensu, pentru a sublinia ca intre cele doua categorii juridice exista diferente de regim juridic.

Astfel, in sens larg prin fapt juridic se desemneaza actiunile omenesti, savarsite cu sau fara intentia de a produce efecte juridice, si evenimentele sau faptele naturale. In sens restrans, prin fapt juridic se desemneaza numai faptele omenesti savarsite fara intentia de a produce efecte juridice, efecte care se produc in virtutea legii, si faptele naturale. Altfel zis, faptul juridic stricto sensu cuprinde faptele juridice si evenimentele.

6. Doctrina. In doctrina se arata in prezent ca izvoarele obligatiilor civile (si drepturilor subiective civile) pot fi reduse la doua categorii principale^[1]

a) actul juridic civil;

b) faptele juridice, in sensul restrans al acestei notiuni.

Prin act juridic civil se intelege acea manifestare de vointa animata de intentia de a produce anumite efecte juridice, efecte care nu se pot produce potrivit legii civile decat daca o asemenea intentie a existat.

Faptele juridice stricto sensu sunt acele fapte licite sau ilicite, savarsite fara intentia de a produce efecte juridice, efecte care se produc insa in virtutea legii, independent de vointa autorului. Sunt cuprinse in aceasta categorie:

- gestiunea intereselor altuia;

- plata lucrului nedatorat;

- imbogatirea fara justa cauza;

- fapta ilicita cauzatoare de prejudicii (delictul civil).

Actiunile omenesti savarsite fara intentia de a produce efecte juridice, izvoare de drepturi si obligatii civile, sunt de doua feluri: licite si ilicite. Faptele juridice licite sunt actiuni omenesti savarsite fara intentia de a da nastere la efecte juri­dice, care produc insa asemenea efecte in virtutea legii, fara ca prin ele sa se incalce normele de drept civil in vigoare (gestiunea intereselor altuia; plata lucru­lui nedatorat; imbogatirea fara justa cauza). Faptele juridice ilicite sunt actiuni omenesti savarsite fara intentia de a da nastere unor raporturi juridice de obli­gatii, care produc asemenea efecte in virtutea legii, impotriva vointei autorului lor, si prin care se incalca normele dreptului civil sau bunele moravuri.