Contractul de donatie

CONTRACTUL DE DONATIE

SECTIUNEA I

NOTIUNEA SI CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE DONATIE

§ 1. Notiunea contractului de donatie

Contractul de donatie este reglementat de Codul civil, in Cartea a III‑a, intitulata Despre diferitele moduri prin care se dobandeste proprietatea, in Titlul al II‑lea, impreuna cu testamentele, deoarece, atat donatia, cat si testamentul au la baza intentia de a gratifica.

In baza art. 801 si 813 C. civ., vom defini contractul de donatie ca fiind un contract unilateral, esentialmente gratuit si solemn, prin care o parte, numita donator, transmite irevocabil dreptul sau de proprietate asupra unui bun sau un alt drept real ori drept de creanta, unei alte parti, numita donatar, sporind patrimoniul acesteia, fara sa primeasca ceva in schimb.

§ 2. Caracterele juridice ale contractului de donatie

a.      Donatia este un contract unilateral, deoarece da nastere la obligatii numai in sarcina donatorului. Donatarul are numai o indatorire de recunostinta fata de donator, care rezulta din lege si nu din contract.

b.   Donatia este un contract esentialmente gratuit (o liberalitate). In cazul donatiei cu sarcina, contractul este oneros in limitele valorii sarcinii si gratuit numai pentru ceea ce depaseste valoarea sarcinii.

c.    Contractul de donatie este un contract translativ de proprietate.

d.   Contractul de donatie este un contract solemn (art. 813 C. civ.).

SECTIUNEA A II‑A

CONDITIILE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE DONATIE

§ 1. Conditiile de forma ale contractului de donatie

Potrivit art. 813 C. civ.: "Toate donatiunile se fac prin act autentic".

In cazul in care partile incheie contractul prin reprezentant, mandatul (procura) trebuie sa imbrace, la randul ei, forma autentica (principiul simetriei de forma, potrivit caruia toate actele care sunt in legatura cu un act autentic trebuie sa se incheie in forma autentica). Pentru donator, procura trebuie sa fie si speciala, deoarece suntem in prezenta unui act de dispozitie.

Forma autentica este ceruta ca o conditie ad validitatem, nerespectarea acesteia antrenand sanctiunea nulitatii absolute a contractului.

In cazul in care contractul se incheie intre parti care nu sunt prezente nici personal si nici prin reprezentant, donatia se compune din doua acte: oferta de a dona si acceptarea donatiei, ambele acte trebuind sa imbrace forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.

Acceptarea donatiei poate fi facuta numai de catre donatar si trebuie sa fie notificata donatorului in limitele termenului stabilit, iar daca nu s‑a fixat un termen, inainte de revocarea ofertei si, in tot cazul, in timpul vietii donatorului (art. 814 alin. 2 C. civ.) sau inainte ca acesta sa fi devenit incapabil.

In cazul in care donatia are ca obiect bunuri mobile, trebuie intocmit unui act estimativ. Art. 827 C. civ. dispune ca "orice act de donatiune de mobile este valabil numai pentru obiectele trecute intr‑un act estimativ subsemnat de donator si donatar".

Actul estimativ trebuie sa cuprinda descrierea fiecarui bun mobil donat, precum si evaluarea lui.

§ 2. Conditiile de fond ale contractului de donatie

A. Capacitatea partilor

a. Regula. Potrivit art. 949 C. civ. "poate contracta orice persoana ce nu este declarata necapabila de lege". Prin urmare, capacitatea este regula, iar incapacitatea este exceptia.

Pentru validitatea contractului de donatie, donatorul trebuie sa aiba capacitatea de a dispune cu titlu gratuit, iar donatarul capacitatea de a primi cu titlu gratuit.

b. Incapacitati de a dispune prin donatie

Potrivit art. 129 alin. 1‑3 si art. 133 alin. 3 coroborat cu art. 105 alin. 3 si 147 C. fam., minorii si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca nu pot dispune prin contractul de donatie nici personal si nici prin reprezentantii lor legali, chiar daca s‑ar obtine autorizatia autoritatii tutelare.

Incapacitatea de a dispune prin donatie constituie o incapacitate de folosinta, incalcarea ei fiind sanctionata cu nulitatea absoluta a donatiei.

Potrivit art. 724 alin. 2 pct. 1 Cod comercial, sunt nule, fata de creditori, actele si instrainarile cu titlu gratuit, facute de faliti, daca ele sunt realizate cu cel putin 6 luni inainte de data incetarii platilor.

c. Incapacitati de a primi prin donatie

Persoanele neconcepute. Potrivit art. 808 alin. 1 C. civ., "este capabil de a primi prin donatiune intre vii oricine este conceput in momentul donatiunii", de unde rezulta ca nu poate primi o donatie o persoana care nu are existenta fizica.

Persoanele juridice care n‑au dobandit personalitate juridica. Acestea vor putea primi donatii, in cursul constituirii, de la data actului de infiintare, dar numai daca bunurile dobandite prin donatie sunt necesare pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod valabil.

Persoanele juridice, o data infiintate, vor putea primi donatii numai daca acestea corespund scopului lor determinat prin lege, actul de infiintare ori statut (principiului specialitatii capacitatii de folosinta).

Medicii, farmacistii si preotii. Art. 810 C. civ. dispune ca medicii si farmacistii, care au tratat o persoana in cursul bolii de care aceasta moare, nu pot primi donatiile pe care bolnavul le‑a facut in favoarea lor in acest interval.

Aceasta interdictie se intemeiaza pe o prezumtie absoluta de sugestie si captatie, iar nerespectarea ei atrage sanctiunea nulitatii absolute.

Prevederile art. 810 C. civ. sunt aplicabile si preotilor care au asistat pe donator din punct de vedere religios in cursul bolii de care acesta a murit.

Vor fi valabile donatiile remuneratorii facute cu titlu particular, daca sunt potrivite cu starea materiala a donatorului si cu serviciile prestate de donatar (alin. 2 al art. 810 C. civ.).

Surdo‑mutul, daca nu stie sa scrie, nu poate accepta o donatie decat cu asistenta unui curator special, numit de autoritatea tutelara.

Cetatenii staini si apatrizii nu pot primi prin donatii terenuri situate in tara noastra (art. 44 alin. 2 din Constitutia revizuita).

B. Consimtamantul partilor

Pentru validitatea donatiei, consimtamantul trebuie sa fie exprimat in forma autentica (art. 813 C. civ.) si sa fie neviciat prin eroare, dol sau violenta.

Eroarea poate privi identitatea donatarului, bunul donat sau cauza donatiei.

In practica, mai frecvent, este intalnit dolul, care se manifesta aici sub forma sugestiei si captatiei.

Violenta, fie ea fizica sau morala, poate proveni atat de la donatar, cat si de la un tert.

Sanctiunea vicierii consimtamantului este nulitatea relativa a donatiei.

C. Obiectul contractului de donatie

Bunul care formeaza obiectul contractului de donatie trebuie sa fie in circuitul civil, sa fie determinat sau determinabil, posibil, licit si sa existe sau sa poata exista in viitor. Dintre bunurile viitoare, numai succesiunile nedeschise nu pot forma obiectul donatiei. De asemenea, bunurile viitoare nu pot constitui obiectul darului manual.

Daca bunul donat este individual determinat, donatorul trebuie sa aiba calitatea de proprietar. Contractul de donatie care are ca obiect lucrul altuia este lovit de nulitate absoluta.

D. Cauza contractului de donatie

Cauza donatiei trebuie sa fie reala, licita si morala.

Cauza cuprinde doua elemente: intentia de a gratifica si motivul determinant.

Intentia de a gratifica consta in transmiterea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate asupra unui bun ori a altui drept real sau de creanta. Intentia de a gratifica este comuna tuturor contractelor de donatie, ea infatisandu‑se ca un element abstract, obiectiv si invariabil al cauzei donatiei.

Motivul determinant este scopul efectiv urmarit de catre donator ‑ element subiectiv, variabil si concret in fiecare contract de donatie.

SECTIUNEA A III‑A

PRINCIPIUL IREVOCABILITATII DONATIILOR. EXCEPTII

§ 1. Principiul irevocabilitatii donatiilor

A. Consideratii generale

Conform dispozitiilor art. 801 si 822 - 824 C. civ. contractul de donatie este irevocabil, astfel incat, cel care a facut liberalitatea, nu mai poate lua inapoi ceea ce a daruit. Irevocabilitatea donatiilor este menita sa asigure siguranta circuitului civil.

In cazul contractului de donatie irevocabilitatea are un caracter special, mai accentuat decat forta obligatorie a oricarui alt contract, intrucat ea priveste nu numai efectele, ci insasi esenta contractului, fiind o conditie de valabilitate pentru formarea lui.

Asa fiind, orice clauza sau conditie, a carei indeplinire ar depinde doar de vointa donatorului, care ar putea in acest fel sa inlature sau sa micsoreze liberalitatea facuta donatarului, este incompatibila cu esenta donatiilor si sanctionata cu nulitatea absoluta.

B. Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor

- Donatiile facute sub o conditie potestativa din partea donatorului. Potrivit art. 822 C. civ. "este nula orice donatiune facuta cu conditii a caror indeplinire atarna numai de vointa donatorului". Asadar, donatia nu poate sa fie facuta sub o conditie pur potestativa ‑ a carei realizare ar atarna exclusiv de vointa donatorului (de exemplu, iti voi dona bunul, daca voi crede eu ca meriti) si nici sub o conditie simpla potestativa ‑ a carei realizare sa depinda atat de vointa donatorului, cat si de circumstante exterioare (de exemplu, iti voi dona casa, daca ma voi transfera in alta localitate).

Sanctiunea nerespectarii acestei interdictii este nulitatea absoluta a contractului.

- Donatia facuta cu sarcina pentru donatar de a plati datoriile viitoare nedeterminate. Potrivit art. 823 C. civ. sunt nule donatiile care impun donatarului plata unor datorii pe care donatorul le‑ar contracta in viitor si a caror valoare nu a fost specificata prin actul de donatie, intrucat donatorul ar putea contracta in viitor datorii care ar putea depasi valoarea obiectului donat, ceea ce ar constitui o revocare indirecta a donatiei.

Sanctiunea inserarii unei asemenea clauze este nulitatea absoluta.

- Donatia facuta cu clauza de a dispune de bunul donat. Daca donatorul si-a rezervat dreptul de a dispune de un bun sau de o suma determinata din bunurile daruite, donatia este nula cu privire la acel bun sau suma, chiar daca donatorul moare fara a fi dispus de ele; bunul sau suma se transmite catre mostenitorii legali ai donatorului. Ratiunea acestei interdictii rezida in faptul ca donatarul s‑ar afla la discretia donatorului, care ar putea oricand sa instraineze bunurile sau suma de bani din bunurile daruite.

C. Clauze compatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor

- cele prin care contractul de donatie este afectat de un termen, deoarece termenul nu afecteaza dobandirea dreptului transmis, ci numai exercitiul acestuia;

- cele prin care contractul de donatie este afectat de o conditie cazuala (care depinde de hazard) sau mixta (depinzand de hazard si vointa unei alte persoane decat donatorul);

- cele prin care in contractul de donatie se stipuleaza plata datoriilor prezente ale

donatorului, datorii cu data certa, anterioara donatiei si chiar cele viitoare, daca acestea sunt specificate in contract;

- cele care prevad expres posibilitatea reintoarcerii bunurilor donate in cazul in

care donatarul ar predeceda donatorului, chiar daca ar lasa descendenti, sau pentru cazul de predeces al donatarului si al descendentilor lui. Asemenea clauze de reintoarcere vor putea fi convenite numai in favoarea donatorului, nu si a mostenitorilor acestuia;

- cele prin care donatia are ca obiect nuda proprietate, donatorul rezervandu‑si uzufructul sau dreptul de abitatie. Tot astfel, este permisa si clauza prin care se doneaza doar uzufructul, donatorul pastrand nuda proprietate.

§ 2. Exceptii de la principiul irevocabilitatii donatiilor

In principiu, donatiile sunt irevocabile. Prin exceptie de la principiul irevocabilitatii donatiilor, sunt revocabile prin ele insele:

a. donatiile intre soti (art. 937 C. civ.);

b. donatiile de bunuri viitoare (art. 821 C. civ).

Deosebit de donatiile mai sus aratate, care sunt revocabile prin esenta lor, legea prevede urmatoarele cazuri de revocare a donatiilor, care sunt independente de vointa donatorului si care nu constituie exceptii de la principiul irevocabilitatii donatiilor:

1. revocarea pentru neindeplinirea de catre donatar a sarcinilor impuse de donator;

2. revocarea pentru ingratitudinea donatarului;

3. revocarea pentru nasterea unui copil al donatorului, posterior facerii donatiei.

A. Revocarea donatiilor intre soti

Potrivit art. 937 C. civ., orice donatie facuta intre soti in timpul casatoriei este revocabila. Sotul donator are dreptul de a revoca contractul de donatie oricand in timpul casatoriei sau dupa incetarea acesteia, si chiar dupa decesul sotului donatar, impotriva mostenitorilor celui gratificat.

Donatia intre soti devine irevocabila in clipa mortii donatorului. Cu toate acestea, dupa decesul donatorului, mostenitorii lui vor putea cere revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinilor sau pentru ingratitudine din partea donatarului.

Revocarea donatiilor dintre soti opereaza prin simpla vointa a sotului donator, care nu este tinut sa o motiveze. Vointa sotului donator de a revoca donatia facuta celuilalt sot poate fi exprimata expres (prin solicitarea restituirii bunului) si chiar tacit (de exemplu, in cazul in care donatorul dispune de bunul donat prin testament in favoarea altcuiva).

B. Revocarea donatiilor de bunuri viitoare

Donatia de bunuri viitoare are ca obiect bunurile pe care donatorul le va lasa la moartea sa.

Dreptul de a cere revocarea unei asemenea donatii are caracter strict personal si apartine doar donatorului.

Revocarea poate fi expresa, facuta prin inscris autentic sau testament, ori tacita, atunci cand ea rezulta din orice dispozitie ulterioara contrara a donatorului, incompatibila cu mentinerea donatiei.

In cazul in care donatarul moare inaintea donatorului, donatia de bunuri viitoare devine caduca.

SECTIUNEA A IV‑A

CAUZELE LEGALE DE REVOCARE A DONATIILOR

§ 1. Revocarea donatiilor pentru neindeplinirea sarcinilor

Sarcina este o obligatie impusa donatarului, care, daca a acceptat donatia, este tinut sa o aduca la indeplinire, in caz de neexecutare, donatorul avand dreptul fie la actiunea in executare, fie la a cere in justitie revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii.

Sarcina trebuie sa fie posibila, licita si morala. Ea poate fi stipulata in favoarea oricareia dintre parti (donator ori donatar) sau in favoarea unui tert.

Daca sarcina s‑a stipulat in favoarea donatarului, donatia este pur gratuita insa, in caz de neexecutare, ea poate fi revocata pe acest temei. Daca sarcina este stipulata in favoarea donatorului sau a unui tert, in masura sarcinii, donatia nu mai este o liberalitate.

Pentru ca donatorul sa poata cere revocarea contractului, neindeplinirea sarcinii de catre donatar trebuie sa fie imputabila acestuia din urma.

Actiunea in revocare poate fi intentata de donator, de succesorii sai in drepturi si chiar de catre creditorii chirografari, prin intermediul actiunii oblice.

Revocarea donatiei va produce efecte retroactive (art. 830 C. civ.). Bunurile donate se reintorc la donator libere de orice sarcina.

§ 2. Revocarea donatiilor pentru ingratitudine

A. Notiunea de ingratitudine

Art. 829 C. civ. enumera printre cazurile de revocare a donatiilor si ingratitudinea. Ingratitudinea este antonimul recunostintei pe care donatarul ar trebui sa o aiba fata de donator.

B. Cazurile de revocare a donatiilor pentru ingratitudine (art. 831 C. civ.):

a. Atentatul la viata donatorului. Pentru ca donatia sa fie revocata in temeiul art. 831 pct. 1 C. civ., nu se cere o condamnare penala a donatarului, ci este suficient sa se stabileasca de catre instanta de judecata intentia de a curma viata donatorului, chiar daca aceasta intentie nu a fost concretizata.

b. Delictele, cruzimile sau injuriile grave (potrivit art. 831 pct. 2 C. civ.).

Actele de cruzime vizeaza integritatea corporala si sanatatea donatorului si ele vor trebui sa fie savarsite de donatar sau de o alta persoana, din ordinul acestuia, iar in ceea ce

priveste injuriile, acestea ating onoarea, demnitatea sau reputatia donatorului.

Faptele enumerate in art. 831 pct. 2 C. civ. trebuie savarsite cu intentie, iar gravitatea faptelor se apreciaza numai de catre instanta de judecata..

c. Refuzul de alimente. Revocarea donatiei pentru refuz de alimente (art. 831 pct. 3 C. civ.) presupune ca donatorul sa fi ajuns in nevoie, iar donatarul, avand posibilitatea, sa‑i refuze fara cuvant, adica fara o temeinica justificare, ajutorul alimentar pe care i‑l impune obligatia de recunostinta.

Refuzul donatarului nu va putea fi sanctionat cu revocarea, daca donatorul are rude in situatia de a‑i putea acorda intretinere.

C. Actiunea in revocarea donatiei pentru ingratitudine

Aceasta actiune se particularizeaza prin urmatoarele trasaturi:

a.      Este o actiune strict personala, putand fi intentata numai de catre donator. Mostenitorii acestuia devin titulari ai actiunii in revocare daca actiunea a fost intentata de donator, iar acesta a decedat inainte de terminarea procesului sau daca donatorul a decedat

inainte de expirarea termenului in care actiunea putea fi intentata (art. 833 alin. 2 C. civ).

b.      Titularul actiunii il poate ierta pe donator, in cunostinta de cauza, asupra faptelor de ingratitudine savarsite de acesta.

Potrivit art. 833 alin. 1 C. civ., iertarea donatarului se prezuma daca a trecut un an din ziua savarsirii faptului sau din ziua in care donatorul ori mostenitorii lui au luat cunostinta de acel fapt, fara ca inauntrul acestui interval de timp sa fi cerut revocarea.

c.       Actiunea in revocarea donatiei pentru ingratitudine poate fi intentata doar in contra autorului faptei de ingratitudine, nu si impotriva mostenitorilor acestuia.

d.      Actiunea in revocarea donatiei pentru ingratitudine este o actiune in restituire cu caracter de sanctiune, deci esentialmente personala. Admiterea actiunii nu produce efecte retroactive fata de terti.

§ 3. Revocarea donatiilor pentru survenienta de copil

Potrivit art. 836 C. civ., donatia se revoca de drept in cazul in care donatorului, care nu avea nici un copil sau alt descendent la momentul incheierii contractului de donatie, i se naste, ulterior, chiar si postum, un copil viu.

Revocarea pe acest temei se produce indiferent de felul sau valoarea donatiei, cu exceptia donatiilor facute intre soti in timpul casatoriei (art. 937 alin. 3 C. civ.) si a darurilor obisnuite, care sunt de o valoare redusa.

Potrivit dispozitiilor art. 837 C. civ., contractul de donatie se revoca si in cazul in care copilul, nascut ulterior momentului incheierii donatiei, era conceput la acea data.

Daca donatorul avea copii sau descendenti in viata la momentul incheierii contractului de donatie, acesta este irevocabil, prevederile art. 836 C. civ. fiind inaplicabile.

Revocarea contractului de donatie pe acest temei opereaza de plin drept.

Revocarea contractului de donatie pentru survenienta de copil produce efecte retroactive de la data incheierii contractului, astfel ca bunul donat se reintoarce in patrimoniul donatorului, liber de orice sarcini, iar daca a fost instrainat catre un tert, acesta isi va pierde dreptul ca fiind dobandit de la un neproprietar. Tertul dobanditor de buna‑credinta se va putea apara invocand exceptia prevazuta de art. 1909‑1910 C. civ. in cazul bunurilor mobile, iar pentru bunurile imobile, uzucapiunea de 10‑20 ani.

SECTIUNEA A V‑A

DONATIILE INDIRECTE, DONATIILE DEGHIZATE SI DARURILE MANUALE

§ 1. Donatiile indirecte

Sunt situatii in care o persoana doreste sa gratifice pe o alta, dar nu prin intermediul contractului de donatie propriu-zis, ci prin intermediul unui alt act juridic. In aceasta situatie ne aflam in prezenta unei donatii indirecte, care pentru a fi valabila trebuie sa indeplineasca toate conditiile de fond si de forma ale actului prin intermediul caruia se realizeaza.

In practica se intalnesc, in principal, urmatoarele categorii de donatii indirecte:

a. Renuntarea la un drept. In cazul in care renuntarea la un drept este facuta cu intentia de a gratifica, atunci ea da nastere unei donatii indirecte.

Donatia indirecta constituie in realitate un accesoriu al operatiunii principale, care este renuntarea la un drept si de care va beneficia cel chemat in baza legii sa se bucure de dreptul respectiv. Astfel, art. 697 C. civ. dispune ca "partea renuntatorului profita coerezilor sai; daca este singur, succesiunea trece la gradul urmator"; sau renuntarea la un drept de uzufruct, de care va profita nudul proprietar prin consolidare etc.

b. Remiterea de datorie constituie un mijloc voluntar de stingere a unei obligatii, constand in renuntarea creditorului la dreptul sau de creanta, cu consimtamantul (expres sau tacit) al debitorului, ea fiind, in principiu, gratuita.

Remiterea de datorie nu este supusa conditiei formei autentice cerute pentru validitatea contractului de donatie, ea putand fi facuta in orice forma, scrisa, verbala sau chiar tacita, atunci cand ea decurge din anumite fapte ale creditorului, din care rezulta neindoielnic intentia acestuia de a-l libera pe debitor.

c. Stipulatia in favoarea unei terte persoane este un contract prin care o parte, numita promitent, se obliga fata de alta parte, numita stipulant, sa execute o anumita prestatie in folosul unei terte persoane, numita beneficiar, care nu participa si nici nu este reprezentata la incheierea contractului.

Stipulatia in favoarea unei terte persoane, facuta cu intentia de a gratifica reprezinta o donatie indirecta, scutita de forma solemna ceruta pentru donatii.

§ 2. Donatiile deghizate

Donatia este deghizata atunci cand este simulata, ascunsa sub forma unui act juridic

diferit, cu titlu oneros.

Donatia deghizata trebuie sa imbrace forma autentica, deoarece dispozitiile art. 813 C. civ. obliga, in toate cazurile, ca donatia sa imbrace forma autentica, reglementare aplicabila deci si donatiilor deghizate.

Donatia deghizata produce efectele unei donatii obisnuite.

Donatiile pot fi facute si prin persoane interpuse. Se recurge la aceasta forma a simulatiei in cazul in care se urmareste sa se faca o liberalitate unei persoane incapabile sa primeasca liberalitati de la donator. Persoana interpusa, capabila de a primi donatia, va remite apoi bunul donat donatarului incapabil.

Potrivit art. 812 C. civ., sunt prezumate a fi persoane interpuse parintii, copiii si sotul persoanei incapabile.

§ 3. Darurile manuale

Darul manual este o varietate a contractului de donatie care are ca obiect numai

bunuri mobile corporale, incheindu-se valabil prin acordul de vointa a partilor si prin remiterea (traditiunea) efectiva a bunului de la donator la donatar, fara indeplinirea vreunei alte formalitati. Asa fiind, darul manual este un contract real si nu solemn.

Nici bunurile viitoare nu pot forma obiectul darului manual, deoarece predarea presupune detinerea materiala a bunului.

Nu are importanta valoarea bunului mobil care formeaza obiectul darului manual, putand fi chiar si un bun de o valoare deosebita. Conditia speciala care trebuie indeplinita pentru validitatea acestuia este traditiunea reala a bunului.

Prin traditiunea bunului nu trebuie sa se inteleaga o deplasare fizica a bunului de la donator la donatar, efectele sale juridice putand fi realizate si printr‑o remitere implicita, cum ar fi predarea de catre donator donatarului a cheilor de contact ale unui autoturism, insotita de predarea actelor masinii.

Pentru valabilitatea darului manual trebuie respectate toate regulile de fond cerute de lege pentru donatii.

SECTIUNEA A VI‑A

EFECTELE CONTRACTULUI DE DONATIE

§ 1. Efectele donatiei intre parti

A. Obligatiile donatorului

Donatorul are obligatia de a preda bunul care formeaza obiectul donatiei si, eventual, de a-l pastra pana la predare.

In principiu, potrivit art. 828 alin. 1 C. civ, donatorul nu raspunde pentru evictiune si nici pentru vicii ascunse, deoarece donatia este un contract cu titlu gratuit. Cu toate acestea, donatorul este tinut de obligatia de garantie pentru evictiune, daca:

a.         s‑a obligat expres la aceasta (art. 828 alin. 2 C. civ.);

b.         evictiunea provine din faptul sau personal (art. 828 alin. 3 C. Civ);

c.         donatia era cu sarcini, in limita valorii acestora (art. 828 alin. 3 C. civ.).

Donatorul va raspunde pentru viciile ascunse ale bunului donat:

a.         daca s-a obligat expres in acest sens;

b.         in caz de dol (culpa grava a donatorului), pentru pagubele re­zultand din viciile ascunse, cunoscute de el si necomunicate dona­tarului;

c.         atunci cand donatia este cu sarcina, in masura in care contractul este cu titlu oneros si sinalagmatic.

B. Obligatiile donatarului

De regula, din contractul de donatie donatarului nu ii revine nici o obligatie legala fata de donator, ci doar una morala, de recunostinta, care, in caz de nerespectare, atrage revocarea donatiei pentru ingratitudine.

Daca donatia este cu sarcini, neindeplinirea acestora de catre donatar da dreptul donatorului de a cere fie executarea contractului cu daune‑interese, fie revocarea donatiei.

§ 2. Efectele donatiei fata de terti

Contractul de donatie este un contract translativ de proprietate. El va produce efecte depline doar intre partile contractante. Pentru ca donatia sa produca efecte si fata de terti, legea cere indeplinirea anumitor formalitati de publicitate.

Astfel, in cazul in care obiectul donatiei il constituie un imobil, contractul devine opozabil fata de terti din momentul inscrierii lui in cartea funciara (daca este cazul atat a ofertei de a dona, cat si a acceptarii si notificarii acceptarii acesteia ‑ art. 818 C. civ.).

Lipsa inscrierii poate fi invocata de orice persoana interesata, dar in primul rand de cei care au primit de la instrainator proprietatea bunului, creditorii ipotecari asupra imobilului donat, succesorii cu titlu particular ai donatorului.

In cazul contractului de donatie avand ca obiect bunuri mobile corporale, opozabilitatea fata de terti se realizeaza prin transmiterea posesiei bunului donat (art. 972 si 1909 C. civ.).

In cazul creantelor, donatarul va deveni proprietar fata de terti numai prin efectul notificarii sau acceptarii, conform regulilor in materia cesiunii de creanta.