Garantiile personale ( fidejusiunea )

GARANTIILE  PERSONALE ( FIDEJUSIUNEA )

Definitie. Pentru desemnarea acestei garantii se foloseste atat termenul de fidejusiune cat si cel de cautiune, ambele de origine romana, primul evocand ideea de fidelitate, cel de-al doilea de precautiune. In dreptul romanesc vechi, i se spunea " chezasie ".

Fidejusiunea este un contract prin care o terta persoana, numita fidejusor, se obliga fata de creditorul altei persoane, sa plateasca datoria debitorului daca acesta n-o va face el insusi la scadenta (VDZ, op cit. p. 108) Este deci o conventie accesorie si personala incheiata intre creditor si debitor, care ofera creditorului dreptul de a pretinde plata datoriei de la fidejusor daca debitorul n-o va face, indiferent din ce motive. In acest mod, creditorul are, pe langa gajul general al debitorului si pe cel al fidejusorului.

Felurile fidejusiunii. Potrivit doctrinei, fidejusiunea poate fi: conventionala, legala, judiciara. Criteriul diviziunii nu este riguros pentru ca in toate cazurile fidejusiunea este conventionala. Faptul ca legea sau judecator 656b16g ul o impune, nu-i rapeste acesteia natura sa contractuala. Deosebirea ar fi ca in cazul fidejusiunii conventionale partile stabilesc necesitatea garantarii, in timp ce la celelalte doua situatii, legea sau judecator 656b16g ul o impune.

1 Fidejusiunea conventionala este cea pe care partile o convin, fara a le fi impusa.

Fidejusiunea legala este atunci cand legea cere, impune garantarea unei anumite obligatii. Bunaoara, uzufructuarul este obligat potrivit art. 1364 C. civ. sa dea cautiune ca va folosi bunul ca un bun parinte; mostenitorul acceptant sub beneficiu de inventar poate fi obligat sa dea cautiune pentru pretul miscatoarelor cuprinde in inventar si pentru portiunea pretului imobilelor nedelegata creditorilor ipotecii.

           3. Fidejusiunea judecatoreasca  este impusa de instanta de judecata pentru diferite cazuri: pentru executia vremelnica - art. 279 C. proc. civ, pentru suspendarea executarii unei hotarari supuse revizuirii - art. 325 C. proc. civ. pentru insituirea unui sechestru aigurator ?

Caracterele fidejusiunii.

           1. Are o natura contractuala. Pentru incheierea valabila a acestui contract este suficient acordul de vointa, fara a se cere forma scrisa, ad validitatem, fiind deci un contract consensual. I se cere sa fie expresa si sa respecte limitele stabilite prin contract ( art. 1656 C. civ. )Daca ea a fost convenita in termeni generali, se considera a privi si obligatiile accesorii izvorate din obligatia principala.

Se considera ca fidejusiunea incorporeaza un mandat tacit in temeiul caruia, ori de cate ori fidejusorul se obliga, fie la cererea, fie doar cu stirea debitorului, intre cele doua persoane exista un mandat in temeiul caruia fidejusorul poate cere restituirea platii facuta creditorului.

Este un contract unilateral pentru ca da nastere la obligatii doar in sarcina fidejusorului. Raporturile dintre fidejusor si debitor au un alt izvor.

           3. Este un contract cu titlu gratuit, fidejusorul neurmarind un echivalent in schimbul garantarii. Ea nu este totusi o donatie pentru ca fidejusorul are actiune in regres impotriva debitotrului garantat. Nimic nu opreste ca partile sa convina un caracter oneros al garantarii.

           4. Este un contract accesoriu pentru ca se garanteaza o obligatie principala. Potrivit regulii Accesorium sequitur principale  intinderea fidejusiunii nu poate fi mai mare decat datoria debitorului, art. 1654 C.civ. dispunand ca fidejusiunea este valabila pana la concurenta obligatiei principale. Nimic nu opreste ca ea sa priveasca insa doar o parte din datoria principala.

Fidejusiunea nedeterminata a unei obligatii principale se intinde la toate accesoriile datoriei si la cheltuielile de judecata si cele ale urmaririi silite. Interpretarea fidejusiunii se face in favoarea fidejusorului, potrivit principiului In dubio pro reo.

Conditiile privind fidejusorul. Pentru valabilitatea contractului se cer intrunite, pe langa conditiile generale, anumite conditii speciale:

- fidejusorul trebuie sa aiba deplina capacitate de exercitiu. Chiar avand incuviintarea ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare, minorul nu poate garanta pe altul. Se considera ca obligatia de garantare are o gravitate deosebita prin urmarile sale specifice, nefiind necesara minorului;

- fidejusorul trebuie sa fie o persoana solvabila, adica sa " posede avere indestula, spre a garanta o obligatie "

- domiciliul fidejusorului sa se afle in raza teritoriala a tribunalului in care trebuie executata obligatia.

Efectele fidejusiunii. Efectele fidejusiunii sunt tratate diferit in raporturile dintre fidejusor si creditor, dintre fidejusor si debitorul principal si dintre cofidejusori.

1 Efectele fidejusiunii in raporturile dintre fidejusor si creditor au ca temei contractul de fidejusiune. Efectul principal consta in dreptul creditorului de a cere plata fidejusorului in cazul neexecutarii obligatiei de catre debitor. Acestui drept ii corespunde obligatia fidejusorului care are caracter accesoriu si subsidiar. Subsidiaritatea obligatiei fidejusorului explica urmatoarele doua exceptii pe care le poate opune fidejusorul creditorului:

A -Beneficiul de discutie este posibilitatea fidejusorului de a cere creditorului sa urmareasca mai intai pe debitorul principal si numai in masura in care astfel nu-si va realiza creanta sa fie urmarit el.

Exceptia este prevazuta in art. 1662 C. civ. si pentru admiterea ei  trebuie formulata  de fidejusor inainte de a se intra in dezbaterea pe fond a cauzei. Fidejusorul trebuie sa indice bunurile debitorului care sunt urmaribile si sa avanseze creditorului cheltuielile necesar acestei urmariri. Aceste bunuri trebuie sa se afle in raza teritoriala a instantei in care urmeaza a se face plata. Daca ele nu sunt indestulatoare, creditorul va suporta cheltuielile urmaririi precum si daunele cauzate creditorului. Nu pot fi avute in vedere bunurile litigioase, cele care nu sunt in posesia debitorului si nici cele ipotecate.

Invocarea acestei exceptii are efect suspendarea urmaririi initiate impotriva fidejusorului. Daca creanta este platita integral, obligatia accesorie a fidejusorului se stinge; daca doar partial este platita, fidejusorul ramane oblilgat doar pentru diferenta. Beneficiul de discutiune nu poate fi invocat  cand fidejusorul a renuntat la el, cand fidejusorul s-a obligat solidar cu debitorul, caz in care vor fi aplicate regulile solidaritatii pasive precum si atunci cand fidejusiunea este judecatoreasca.

B- Beneficiul de diviziune este exceptia pusa la indemana unuia dintre fidejusori, de a cere impartirea urmaririi intre toti fidejusorii care garanteaza aceeasi datorie a aceluiasi debitor. Acest beneficiu poate fi valorificat doar in raporturile dintre fiecare fidejusor si creditor, el neoperand in raporturile dintre cofidejusori. Beneficiul de diviziune nu inlatura principiul raspunderii fiecarui fidejusor pentru intreaga datorie.

Prin urmare,  insolvabilitatea unuia dintre fidejusori este suportata de ceilalti fidejusori. Cu toate acestea, cand creditorul a divizat voluntar urmarirea renuntand la dreptul de a cere plata integrala de la un singur fidejusor sau cand unul sau toti fidejusorii au devenit insolvabili, dupa ce cofidejusorul fata de care incepuse urmarirea a invocat beneficiul de diviziune, principiul nu se mai aplica. De asemeni,  beneficiul de diviziune nu mai poate fi invocat atunci cand s-a renuntat la el sau cand, prin contract, s-a prevazut solidaritatea dintre fidejusori.

Exceptiile care pot fi invocate de fidejusor sunt cele inerente datoriei: prescriptia, nulitatea, etc.

Cele personale ale debitorului (nulitatea pentru viciile de consimtamant, incapacitatea de exercitiu etc) nu pot fi invocate de fidejusor.

2 Efectele fidejusiunii in raporturile dintre fidejusor si debitor

Cand fidejusorul a platit datoria debitorului el are drept de regres pentru a obtine restituirea prestatiei. Temeiul regresului este plata datoriei altuia care legitimeaza, fie actiunea personala izvorand din mandat sau gestiunea de afaceri, fie actiunea subrogatorie in drepturile creditorului platit, dupa cum plata fost facuta cu acordul debitorului sau din proprie initiativa.

Dreptul de regres impotriva debitorului nu este recunoscut fidejusorului atunci cand acesta a platit fara a fi urmarit sau fara a incunostiinta pe debitorul care dovedeste ca avea de opus creditorului moduri de stingere a obligatiei: plata, prescriptia, compensatia etc, precum si in situatia in care fidejusorul a platit fara a-l  incunostiinta pe debitor ca a facut plata si acesta a platit a doua oara. In aceasta ultima ipoteza fidejusorul pastreaza  dreptul de a cere creditorului accipiens restituirea platii.

3 Efectele fidejusiunii in raporturile dintre cofidejusori. Potrivit art. 1674 C. civ.  cand mai multe persoane au garantat acelasi debitor pentru una si aceeasi datorie, fidejusorul solvens are drept de regres impotriva celorlalti fidejusori pentru partea lor.

Temeiul actiunii este fie gestiunea de afaceri fie subrogatia in drepturile creditorului platit. Dreptul de regres este recunoscut fidejusorului solvens cand acesta a fost urmarit de catre creditor, cand debitorul este falimentar sau insolvabil, cand debitorul s-a obligat sa-l libereze intr-un termen determinat iar termenul a expirat, etc. In celelalte cazuri, fidejusorul solvens are drept de regres doar impotriva debitorului principal.

Stingerea fidejusiunii. Stingerea fidejusiunii se face pe cale indirecta, ca efect al stingerii obligatiei principale prin unul din modurile de stingere a obligatiilor sau pe cale directa, independent de obligatia principala, prin unul din modurile urmatoare: remiterea de fidejusiune, renuntarea creditorului la fidejusiune, confuziunea dintre patrimoniul fidejusorului si cel al creditorului.

O modalitate specifica de stingere a fidejusiunii este cedentarum actionum, care este dreptul fidejusoruluil de a se opone urmaririi initiate de creditor impotriva sa daca din culpa creditorului s-au pierdut drepturile si garantiile reale ce au insotit creanta.