Intreruperea prescriptiei extinctive

Intreruperea prescriptiei extinctive

Definitie

Problema intreruperii cursului prescriptiei dreptului la actiune pune in discutie atitudinea celor doua persoane care urmeaza sa figureze in cadrul procesului civil in calitate de p 353f59d arti, respectiv titularul dreptului subiectiv in calitate de reclamant si titularul obligatiei in calitate de parat.

In baza acestor consideratii, putem defini intreruperea cursului prescriptiei dreptului la actiune in felul urmator:

"Oprirea cursului unei prescriptii incepute datorita atitudinii luate de una sau alta dintre viitoarele parti a procesului civil fara a se mai tine seama de timpul care s-a scurs deja cu consecinta inceperii, daca sunt intrunite conditiile cerute de lege  unui nou termen de prescriptie a dreptului la actiune".

Cauzele de intrerupere

Cauzele de intrerupere sunt grupate in art. 16 din Decretul nr. 167 / 1958. Este de observat ca cele doua cauze avute in vedere privesc atitudinea persoanei obligate (prima cauza) si atitudinea titularului dreptului incalcat sau nerecunosut (a doua cauza).

Astfel, potrivit dispozitiilor art. 16 din Decretul nr. 167 / 1958 "Prescriptia se intrerupe:

a) prin recunoasterea dreptului a carei actiune se prescrie, facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia";

b) "prin introducerea unei cereri de chemare in judecata ori de arbitrare, chiar daca cererea a fost introdusa la o instanta judecatoreasca ori la un organ de arbitraj necompetent".

c) "printr-un act incepator de executare", aceasta fiind o cauza de intrerupere a prescriptiei dreptului de a cere executarea silita, fiind studiata de dreptul procesual civil.

Articolul 16 din Decretul nr. 167 / 1958 mai prevede ca "prescriptia nu este intrerupta daca s-a pronuntat incetarea procesului, daca cererea de chemare in judecata sau executare a fost respinsa, anulata sau daca s-a perimat ori daca cel care a facut-o a renuntat la ea."

Aceste cauze de intrerupere a cursului prescriptiei extinctive sunt legale, limitative, producand efecte de drept (ope legis).

Efectele intreruperii prescriptiei extinctive

A. Reglementarea efectelor intreruperii prescriptiei extinctive

Aceste efecte sunt reglementate in art. 17 din Decretul nr. 167 / 1958 care stabileste ca:

"Intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de a se fi ivit imprejurarea care a intrerupt-o.

Dupa intrerupere, incepe sa curga o noua prescriptie.

In cazul cand prescriptia a fost intrerupta printr-o cerere de chemare in judecata ori de arbitrare sau printr-un act incepator de executare, noua prescriptie nu incepe sa curga cat timp hotararea de admitere a cererii nu a ramas definitiva sau, in cazul executarii, pana la indeplinirea ultimului act de executare."

B. Analiza efectelor intreruperii prescriptiei extinctive

Dupa cum rezulta din prevederile art. 17 alin. 1 si 2 din Decretul nr. 167 / 1958, intreruperea prescriptiei extinctive produce un efect anterior si un efect posterior.

stfel, anterior datei intreruperii, prescriptia este inlaturata astfel incat timpul scurs intre momentul de inceput al prescriptiei si data cauzei de intrerupere este socotit necurs.

Efectul posterior intreruperii consta in inceperea unui nou termen de prescriptie.

Daca in cazul intreruperii prin recunoastere efectele se produc instantaneu, in cazul intreruperii prin cererea de chemare in judecata, efectele se produc definitiv, pe data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de admitere a cererii, aceasta insemnand ca intre data sesizarii instantei si data ramanerii definitive a hotararii opereaza o intrerupere provizorie, sub conditia admiterii cererii si ramanerii definitive a hotararii.

Efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc de plin drept (ope legis), organul de jurisdictie urmand sa constate doar producerea lor.