Libertatea informatiei si protectia datelor personale

Libertatea informatiei si protectia datelor personale

INFORMATIA

Informatia vizeaza in limbajul cotidian in pricipal aspectul comunicativ. Ea desemneaza fapte, opinii, lamuriri, cunostinte, elemente noi ale experientei, comunicari, vesti, stiri, mesaje.

Informatia este, potrivit Wikipedia, o reprezentare a realitatii printr-un set de simboluri accesibile simturilor si ratiunii umane.

Norbert Wiener, considerat de unii parintele ciberneticii, spunea ca informatia sta la originea universului, alaturi de materie si de energie.

Datele sunt elementele de baza ale informatiei. Sub forma de numere, grafice sau cuvinte, organizate, sistematizate si prezentate astfel incat sa aiba o semnificatie, datele alcatuiesc informatia.

Din punctul de vedere al teoriei comunicatiilor, informatia este un mesaj, un semna 525b15f l ce reflecta starea unui sistem sau a mediului in care acesta functioneaza, si care aduce receptorului un spor de cunoastere.

Un mesaj complet ar trebui sa aiba caracteristicile: direct (sursa mesajului, a informatiei, trebuie sa fie directa; de exemplu, pentru judecator, martorul este sursa directa cand a fost de fata la producerea evenimentului), adevarat, intens (sa ajunga la receptor) si inteligibil.

Mesajul depinde si de distanta, constitutia mediului (fir de arama, alte tipuri de fire, aer pentru unde radio - hertziene), noduri (relee), etc.

Mesajele pot fi concentrate spre satelit (pot fi receptionate de oricine, erga omnes) sau directionate pe cablu (controlat).

Mediul informational, alaturi de cel social si cel ecologic, este considerat astazi mediu de baza pentru existenta omului.

Datele si informatiile reprezinta componentele primare ale sistemului informational. Pentru a deveni informatii, datele trebuie sa parcurga fluxul: introducere, prelucrare, extragere rezultate.

Prelucrarea presupune operatiuni de clasificare, sortare, calcul, rezumare sau arhivare.

Extragerea rezultatelor presupune regasirea acestora, conversia (decodificarea) lor si in cele din urma transmiterea (distribuirea) lor.

Solutiile de business intelligence realizeaza transformarea intregii informatii existente intr-o entitate (companie) dintr-un conglomerat amorf intr-o resursa strategica.

Compilarea datelor, verificarea lor presupune o munca modesta, metodica, foarte organizata, greu de conceput in structurile administrative ale cercetarii, de unde rezulta necesitatea constituirii unor centre de date de stricta specialitate si de profunda detaliere, situatie care devine tot mai evidenta, mai ales in unele state superdezvoltate economic si tehnologic.

LIBERTATEA INFORMATIEI

In toate sistemele de drept de autor cunoscute in lume exista un principiu esential: libera circulatie a ideilor.

Primele incercari de a acredita ideea notiunii de libertate a informatiei au aparut in 1894 in timpul Congresului International al Presei de la Anvers - Belgia, dar abia in 1946 Adunarea Generala a Natiunilor Unite a cerut Consiliului Economic si Social convocarea unei conferinte asupra drepturilor, obligatiilor si practicilor care vor creiona conceptul.

Conferinta de la Geneva din martie 1948 a elaborat trei proiecte de conventii: prima se refera la accesul la informatii si transmiterea acestora de la o tara la alta, a doua, la institutia dreptului de rectificare la nivel international, iar a treia, la principiile generale ale libertatii informatiei. In acelasi an s-a proclamat Declaratia Universala a Drepturilor Omului, in cuprinsul careia (art. 19) este prevazut dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii.

UNESCO a studiat de-a lungul timpului problemele internationale ale comunicatiilor si informatiei, iar la Summit-ul Mondial al Societatii Informatiei desfasurat in anul 2005 la Tunis s-a discutat intens despre reglementarea juridica a  "cyberspace-ului". Legat de aceasta reglementare, exista doua curente de opinie: cel liberal si cel interventionist. Liberalii considera ca singura reglementare posibila este cea a pietei, o "cyber police" nefacand altceva decat sa conduca la reducerea libertatii cuvantului si a presei si ca ar fi un pericol real impotriva fluxului de informatii pe mapamond. Mai ales in conditiile in care producatorii nu impun emisiuni ori site-uri, ci "internautul" este cel care alege programul sau "linkul".

Interventionistii, in schimb, vorbesc despre retele de abuzuri si delicte virtuale la nivel planetar prin circulatia materialelor pronografice, propaganda dusmanoasa, pirateria operelor protejate, distribuirea informatiilor relative la viata privata, procurarea frauduloasa a codurilor cartilor de credit, furtul secretelor industriale si accesul la datele confidentiale ale agentilor guvernamentali, care impun o stricta reglementare a liberei circulatii a informatiei pe Internet.

Anumite activitati sau utilizarea tehnologiilor informatiei au amploare internationala si, in consecinta, impun cu necesitate elaborarea de reguli si norme la nivel universal care sa permita garantarea drepturilor si libertatilor persoanei  oriunde ar fi sau s-ar manifesta ea.

In vara anului 2006 s-a creat Grupul Natiunilor Unite pentru Societatea Informatiei (UNGIS), care cauta solutii la problemele de fond ale societatii informatiei si sa sensibilizeze publicul cu privire la obiectul acesteia. In fiecare an ziua de 17 mai va fi serbata ca fiind Ziua mondiala a societatii informatiei, societatea in care fiecare individ poate participa fara restrictii de frontiere.

Dreptul la informatie este distinct astazi de libertatea de exprimare; el cuprinde printre altele: dreptul persoanei de a fi informata prompt, corect si clar cu privire la masurile preconizate si mai ales luate de autoritatile publice; accesul liber la sursele de informare publica, stiintifica si tehnica, culturala, sociala, sportiva, etc.; obligatia autoritatilor de a crea conditiile materiale si juridice pentru difuzarea libera si ampla a informatiei de orice natura; posibilitatea persoanei de a receptiona direct si in mod normal emisiunile de radio si televiziune.

Art. 31 din Constitutia Romaniei reglementeaza dreptul la informatie. Alin. (1) prevede: "Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit", iar alin. (2) statueaza: "Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal".

Aceste aspecte sunt detaliate de o serie de acte normative, printre care Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public.

Art. 6 al acestei legi prevede dreptul oricarei persoane de a cere si obtine informatii de interes public, precum si obligatiile autoritatilor de a le furniza, cu unele exceptii, printre care: informatiile din domeniul apararii nationale, sigurantei si ordinii publice; informatiile privind activitatile comerciale sau financiare, daca publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuala sau industriala, precum si principiului concurentei loiale; informatiile cu privire la datele personale; informatiile privind procedura in timpul anchetei penale sau disciplinare, daca se pericliteaza rezultatul anchetei, se dezvaluie surse confidentiale ori se pun in pericol viata, integritatea corporala, sanatatea unei persoane in urma anchetei efectuate sau in curs de desfasurare; informatiile privind procedurile judiciare, daca publicitatea acestora aduce atingere asigurarii unui proces echitabil ori interesului legitim al oricareia dintre partile implicate in proces.

Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica stabileste obligatia autoritatilor administratiei publice de a informa si de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, precum si de a permite accesul la luarea deciziilor administrative si la minutele sedintelor publice. Se prevede in acest sens si obligativitatea utilizarii site-ului propriu pentru afisarea/publicarea anuntului, a proiectului actului normativ si a minutelor sedintelor.

Mai multe acte normative stabilesc, pentru situatii bine precizate, anumite limite, restrictii in aplicarea principiului libertatii informatiei, precum: Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestora; Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate; Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice.

Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea trasparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei creioneaza notiunile de guvernare electronica (la nivel central) si administratie electronica (la nivel local), punand in prim plan principiul potrivit caruia trebuie sa circule datele si nu oamenii, dar si transparenta in administrarea informatiilor si serviciilor publice prin mijloace electronice.

PROTECTIA JURIDICA A PERSOANELOR FIZICE IN LEGATURA CU PRELUCRAREA, TRANSMITEREA SAU PUBLICAREA DATELOR PERSONALE

Temei legal - art. 26 si art. 30 alin. (1) si (6) din Constitutia Romaniei

La mai vechile aspecte clasice ale dreptului la o sfera privata (inviolabilitatea domiciliului, a corespondentei) apare si "privacy"; dreptul la "privacy" presupune dreptul persoanei de a fi lasata in pace, de a i se asigura onoarea, demnitatea, imaginea, dar aspiratiile in cautarea fericirii mai pot cuprinde dreptul de a te indigna, dreptul la nostalgie, etc.

Limitele sferei private sufera importante evolutii de ordin: tehnic, moral (avortul, practicile sexuale alternative, transplantul de organe, chirurgia estetica, sunt acum elemente ale sferei libertatii private), social (multietnicismul si multiculturalitatea).

Art. 5 din Legea nr. 677/2001 stabileste conditiile de legitimitate privind prelucrarea datelor cu caracter personal; astfel, orice prelucrare de date cu caracter personal poate fi efectuata numai daca persoana vizata si-a dat consimtamantul in mod expres si neechivoc pentru acea prelucrare.

Prelucrarea datelor cu caracter personal legate de originea rasiala sau etnica, de convingerile politice, filosofice sau de natura similara, de apartenenta sindicala, precum si a datelor cu caracter personal privind starea de sanatate sau viata sexuala, este interzisa.

Prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal avand o functie de identificare de aplicabilitate generala poate fi efectuata numai daca persoana vizata si-a dat in mod expres consimtamantul sau prelucrarea este prevazuta in mod expres de o dispozitie legala.

Orice persoana care a suferit un prejudiciu in urma unei prelucrari de date cu caracter personal, efectuata ilegal, se poate adresa instantei competente (cea in a carei raza teritoriala domiciliaza reclamantul) pentru repararea acestuia. Cererea de chemare in judecata este scutita de taxa de timbru.

Autoritatea de supraveghere in sensul Legii nr. 677/2001 este Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal.

La lista actelor normative care reglementeaza domeniul trebuie adaugate si Legea nr. 102/2005 privind infiintarea, organizarea si funtionarea Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, Legea nr. 682/2001 privind ratificarea Conventiei pentru protejarea persoanelor fata de prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal, adoptata la Strasbourg la 28 ianuarie 1981, Ordinul nr. 53/2002 al Avocatului Poporului privind aprobarea formularelor tipizate ale notificarilor prevazute de Legea nr. 677/2001, Ordinul nr. 54/2002 al Avocatului Poporului, privind stabilirea unor situatii in care nu este necesara notificarea prelucrarii unor date cu caracter personal care cad sub incidenta Legii nr. 677/2001, Ordinul nr. 6/2003 al Avocatului Poporului, privind stabilirea Clauzelor contractuale standard in cazul transformarilor de date cu caracter personal catre un operator stabilit intr-un stat a carui legislatie nu prevede un nivel de protectie cel putin egal cu cel oferit de legea romana. De asemenea trebuie atrasa atentia asupra existentei Directivei 46/1995 a U.E. relativa la protectia persoanelor fizice fata de prelucrarea de date cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.