Delapidarea

DELAPIDAREA

1. Continutul legal

Infractiunea de delapidare este incriminata in art. 215 C. pen. intr-o varianta simpla sau tip si alta agravata.

Varianta simpla consta protrivit alin.(1) art.215 C. pen. in: insusirea, folosirea sau traficarea, de catre un functionar, in interesul sau ori pentru altul de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau administreaza. Varianta agravata conform cu art. 215 alin.(2) C. pen se realizeaza in cazul in care delapidarea a avut 444i84e consecinte deosebit de grave .

2. Subiectii infractiunii

a)Subiectul activ nu poate fi decat un functionar public sau functionar care gestioneaza sau administreaza bunurile unei unitati publice sau private. Asadar, la delapidare autorul este de doua ori calificat; el are, pe de o parte, calitatea de functionar public sau functionar, iar pe de alta parte, calitatea de administrator sau gestionar de bunuri care apartin unei persoane juridice.

Aceste doua calitati se cer cumulativ indeplinite, lipsa oricareia duce la excluderea infractiunii de delapidare. De aceea, un functionar care a contribuit prin acte nemijlocite la insusirea unor bunuri, fara a fi insarcinat cu administrarea sau gestionarea lor, alaturi de o persoana (functionar) care indeplineste aceste conditii, nu va fi coautor la delapidare, ci "complice" .

Potrivit alin. (1) art.147 C. pen., prin functionar public, se intelege orice persoana care exercita, permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art.145 C. pen.

Prin "functionar" se intelege persoana mentionata in art. (1), precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in acel alineat.

Se observa din cele de mai sus ca notiunea de functionar este destul de cuprinzatoare si ca se pune accentul pe exercitarea in fapt a activitatii, fiind fara relevanta titlul, modul de investire, de retributie ori timpul cat dureaza insarcinarea in serviciul unei persoane juridice publice sau private.

Intotdeauna functionarul trebuie sa se afle in raport de munca, pe baza unui contract individual de munca cu o alta persoana juridica, alta decat cele la art. 145 C. pen.

Intr-o alta parere se afirma ca o persoana angajata de proba ca agent comercial, fara a i se incheia contract de munca, avand totusi atributii de gestionare, nu poate comite infractiunea de delapidare, indiferent de titlul in baza caruia detine bunul pe care si-l insuseste, in acest caz putandu-se retine doar infractiunea de abuz de incredere art. 213 C. pen.

In cazul infractiunii de delapidare, calitatea de functionar este circumscrisa numai acelor functionari care, in virtutea raportului juridic cu persoana juridica, au "atributii de gestionare sau administrare". [2]

Gestionarul are posesia bunurilor, contactul material nemijlocit cu acestea, insa nu poate sa faca "acte de dispozitie juridica"[3]. Cel ce efectueaza operatiile de manipulare sau are bunurile in paza, fara a avea ca principale atributii de serviciu primirea, pastrarea si eliberarea lor, nu are calitatea de gestionar si in consecinta, daca sustrage din acele bunuri, nu savarseste infractiunea de delapidare, ci infractiune de furt. Rezulta, asadar, ca activitatea de gestiune pe care o desfasoara functionarul este, in primul rand, o activitate de primire a unor bunuri, adica de luare in primire in cantitatea, calitatea si sortimentul specificate in actele insotitoare, iar, in al doilea rand, este o activitate de pastrare, prin care se intelege tinerea in depozit, asigurarea integritatii acestora in vederea efectuarii, in conditii normale, a miscarii bunurilor gestionate In cazul in care nu se pastreaza integritatea bunurilor, daca se constata reaua credinta, fapta va fi gestiunea frauduloasa, iar daca atingerea adusa integritatii bunurilor se datoreaza culpei, in anumite conditii, se poate retine infractiunea de neglijenta in serviciu. Pastrarea implica, de asemenea, acte corespunzatoare (evidente, registre, documente) care sa oglindeasca in mod exact cantitatea, felurile si calitatea bunurilor in pastrare. In al treilea rand este o activitate de eliberare, predare a bunurilor .Prin eliberarea bunurilor se intelege "predarea lor de catre functionarul respectiv celor indreptatiti in cantitatea, calitatea si sortimentele specificate in actele de eliberare" .

De exemplu, in practica judiciara s-a considerat ca sunt gestionari, "inspectorii de impozite si taxe din cadrul administratiei financiare, taxatorii de pe autovehiculele destinate transportului in comun, responsabilul unei sectii dintr-o cooperativa ce presteaza servicii catre populatie, remizierii in raport cu marfurile incredintate spre vanzare etc"[5].

Administrator este functionarul care, desi nu are contact direct cu bunurile care formeaza obiectul material, are dreptul de dispozitie, cu privire la situatia juridica a acestora. In acest sens, in practica judiciara, s-a considerat ca savarseste actiunea de delapidare, in calitate de administrator, contabilul sef care, prin intermediul unor acte de serviciu necorespunzatoare, scoate bunuri dintr-o gestiune pentru a le transfera in alta, dar care in realitate si le insuseste.

Exista o deosebire intre gestionar si administrator, in sensul ca primul vine in contact direct si material cu bunurile datorita atributiilor sale legate de primirea, pastrarea sau eliberarea bunurilor, iar cel de-al doilea are numai un contact virtual, juridic, cu bunurile pe care le administreaza, concretizat in acte de dispozitie pe care le efectueaza cu privire la acestea.

Infractiunea de delapidare se poate comite atat de o singura persoana, cat si in participatie, in oricare forma a acesteia. Pentru coautorat se cere ca toti participantii sa aiba calitatea de functionari, gestionari sau administratori.

b)Subiect pasiv. la infractiunea de delapidare nu poate fi decat organul , institutia publica, sau orice alta persoana juridica, in cadrul carora exercita activitatea functionarul care a comis actiunea de insusire , traficare sau folosire a bunului ce formeaza obiect material al infractiunii. Deci, la infractiunea de delapidare, intotdeauna subiectul pasiv nu poate fi decat o "persoana juridica"[6].

3. Sanctiuni

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care actiunea de insusirea, folosire sau traficare este dusa pana la capat, moment in care se produce si urmarea socialmente periculoasa. Infractiunea poate sa aiba forma continuata, nefiind necesar ca actele materiale repetate, savarsite in realizarea aceleasi rezolutii, sa fie de aceeasi natura - insusire, folosire sau traficare, ele pot fi si de natura diferita, cerinta legii fiind indeplinita din moment ce fiecare act in parte constituie o modalitate a uneia si aceleasi infractiuni aceea de delapidare. In forma continuata, delapidarea se epuizeaza in momentul savarsirii ultimei actiuni de insusire, folosire sau traficare.

Sanctiunea pentru alin.(1) art. 215 consta in inchisoare de la 1 la 15 ani.

Continutul agravat potrivit alin.(2), infractiunea de delapidare este mai grava in cazul in care fapta a avut "consecinte deosebit de grave"[7].Sanctiunea consta in inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.