Elemente de drept penal

Elemente de drept penal

1. Notiunea si obiectul dreptului penal

Din punct de vedere etimologic, notiunea de drept penal provine de la cuvantul latinesc "poena" ce inseamna pedeapsa, adica sanctiunea aplicabila pentru fapta interzisa.

Dreptul penal este ramura de drept ce cuprinde ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile de aparare sociala prin interzicerea ca infractiuni, sub sanctiuni specifice numite pedepse, a faptelor periculoase pentru valorile sociale, in scopul apararii acestor valori, fie prin prevenirea infractiunilor, fie prin aplicarea pedepselor celor care se savarsesc.

In dreptul penal faptele periculoase savarsite se numesc infractiuni (putand fi comise prin actiuni sau inactiuni), iar participantii la comiterea lor se numesc infractori (autori, instigatori, complici).

Obiectul dreptului penal este constituit, pe de 757f53h o parte, din activitatea de constrangere, de sanctionare, iar pe de alta parte, din activitatea sociala de prevenire a fenomenului infractional. De altfel, sanctiunile penale au trei functii: a) de preventie; b) de constrangere; c) de reeducare.

2. Structura dreptului penal. Principalele institutii de drept penal

Principalul izvor al dreptului penal este Codul penal adoptat in 1968 (modificat si completat ulterior, esential, in repetate randuri).

Reglementari penale si in special, incriminarea de infractiuni sunt realizate si prin numeroase alte legi speciale.

Codul penal in vigoare este structurat in doua parti:

A. Partea generala care reglementeaza:

dispozitii penale privitoare la legea penala, la conditiile aplicarii ei in timp, spatiu si asupra persoanelor;

notiunile de infractiune, tentativa, participatie, pluralitate de infractiuni;

cauzele care inlatura caracterul penal al faptei;

pedepsele (felurile acestora, individualizarea lor, conditiile de aplicare);

conditiile atragerii raspunderii penale;

dispozitiile penale aplicabile minorilor;

alte categorii de sanctiuni penale (masurile de siguranta, cele educative);

cauzele care inlatura raspunderea penala sau consecintele condamnarii (amnistia, gratierea, prescriptia, lipsa plangerii prealabile, impacarea, reabilitarea).

B. Partea speciala

Aici sunt descrise diferitele infractiuni si precizate pedepsele ce pot fi aplicate infractorilor in cazul comiterii lor.

Numeroase alte infractiuni sunt incriminate insa si in numeroase alte acte normative (de pilda: infractiunile de evaziune fiscala din Legea 241/2005).

Institutiile fundamentale ale dreptului penal sunt:

a) infractiunea;

b) sanctiunile de drept penal;

c) raspunderea penala.

3. Infractiunea

Notiune

Potrivit art. 17 alin. 1 Cod penal infractiunea este fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala.

Infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, ceea ce inseamna ca acest tip de raspundere juridica nu poate fi antrenata daca fapta comisa nu este expres prevazuta de lege ca fiind infractiune ori daca este vorba de o fapta de natura civila, de o contraventie, de o abatere disciplinara etc.

Din definitia infractiunii propusa de Codul penal, rezulta ca trei sunt elementele esentiale ale acesteia:

a) savarsirea unei fapte (prin actiune sau inactiune) care sa prezinte gradul de pericol social al unei infractiuni. Aceasta presupune ca pentru a exista ca infractiune si a atrage raspunderea penala, fapta comisa trebuie sa aiba un anumit grad de pericol social (suficient de ridicat). De pilda, daca furtul prin efractie, noaptea, de mai multe persoane impreuna, dintr-un autoturism, a unui radiocasetofon ori dintr-un magazin a unor bunuri constituie infractiune, nu acelasi lucru s-ar putea spune despre furtul in timpul zilei, din piata, a unui mar, sau dintr-o gradina a 2-3 pepeni. In cea de-a doua ipoteza fapta este minora si ar  fi ilar a trimite in judecata ori a condamna pe cineva; in asemenea situatie se considera ca desi fapta exista, ea nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, iar autorul ei este sanctionat administrativ (cu mustrare sau, de regula, cu o amenda cuprinsa intre 10 RON si 1000 RON).

b) fapta sa fie prevazuta de legea penala ca infractiune. Daca fapta comisa:

1) nu este prevazuta de legea penala, fiind o fapta civila (nerestituirea unui imprumut, de pilda) sau contraventionala (refuzul de legitimare, in fata politistului) sau disciplinara (lipsa nejustificata de la serviciu) ori de alta natura;

2) desi a fost prevazuta la un moment dat ca infractiune, intre timp a fost dezincriminata( sau abrogata)

atunci ea nu constituie infractiune.

c) fapta sa fie comisa cu vinovatie (in una din formele prevazute de legea penala).

In dreptul penal exista urmatoarele forme de vinovatie:

1) intentia  - directa

- indirecta

2) culpa     - cu previziune (sau usurinta)

- simpla (neglijenta)

3) praeterintentia (sau intentia depasita).

Cat priveste semnificatia acestor forme de "vinovatie", analiza facuta in cadrul capitolului "Raspunderea juridica" ramane valabila.

4. Sanctiunile de drept penal

Comiterea unei infractiuni atrage raspunderea penala a persoanei vinovate si aplicarea unei sanctiuni de drept penal (ceea ce presupune, de fapt, o condamnare). Aplicarea unei pedepse constituie o condamnare mentionata in cazierul judiciar.

Sanctiunile de drept penal sunt:

A. Pedepsele

Pedepsele sunt de trei feluri:

a) principale       - detentiunea pe viata;

- inchisoarea de la 15 zile la 30 de ani;

- amenda de la 1 milion lei vechi la 500 milioane lei vechi.

b) accesorii (care constau in interzicerea unor drepturi si se aplica doar pe langa pedepsele principale privative de libertate);

c) complementare (constau in interzicerea unor drepturi sau in degradarea militara).

B. Masurile educative se aplica doar minorilor care au comis fapte penale.

Sunt masuri educative: a) mustrarea; b) libertatea supravegheata; c) internarea intr-un centru de reeducare; d) internarea intr-un institut medical educativ.

C. Masurile de siguranta au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii faptelor prevazute de legea penala.

Sunt masuri de siguranta: a) obligarea la tratament medical; b) internarea medicala; c) interzicerea de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie, o meserie sau o alta ocupatie; d) interzicerea de a se afla in anumite localitati; e) expulzarea strainilor; f) confiscarea speciala; g) interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata.

* * *

Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei sunt urmatoarele: legitima aparare, starea de necesitate, constrangerea fizica si constrangerea morala, cazul fortuit, iresponsabilitatea, betia completa si involuntara, eroarea de fapt. In cazul incidentei uneia dintre aceste cauze, fapta nu constituie infractiune si deci nici raspunderea penala nu poate fi antrenata.

Cauzele care inlatura raspunderea penala sunt: lipsa sau retragerea plangerii prealabile (acolo unde legea cere acest lucru), impacarea (acolo unde este permisa), amnistia si prescriptia raspunderii penale. In asemenea situatii, fapta comisa constituie efectiv infractiune si numai consecinta comiterii ei, respectiv raspunderea penala este inlaturata.

Gratierea este o cauza care inlatura, in tot sau in parte, doar executarea pedepsei.

5. Unele infractiuni de natura economica sau cu implicatii economice

5.1. Infractiuni prevazute in Codul penal

a. Infractiuni contra patrimonului

Acestea sunt: furtul (art. 208 C.pen.), talharia (art. 211 C.pen.), abuzul de incredere (art. 213 C.pen.), gestiunea frauduloasa (art. 214 C.pen.), inselaciunea (art. 215 C.pen.), delapidarea (art. 215¹ C.pen.), distrugerea (art. 217 C.pen.), tulburarea de posesie (art. 220 C.pen.), tainuirea (art. 221 C.pen.).

Continutul constitutiv al acestor infractiuni este descris in textele de lege mentionate( de pilda: abuzul de incredere consta in "insusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu sau dispunerea de acest lucru pe nedrept ori refuzul de a-l restitui").

b. Infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul

Dintre acestea enumeram: abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor (art. 246 C.pen.) sau contra intereselor publice (art.248 C.pen.), neglijenta in serviciu (art. 249 C.pen.), purtarea abuziva (art. 250 C.pen.), dar si infractiunile de coruptie, respectiv: luarea de mita (art. 254 C.pen.), darea de mita (art. 255 C.pen.), primirea de foloase necuvenite (art. 256 C.pen.) si traficul de influenta.

c. Infractiuni de fals

Exemplificam: falsul material in inscrisuri oficiale (art. 288 C.pen.), falsul intelectual (art. 289 C.pen.), faslul in inscrisuri sub semnatura privata (art. 290 C.pen.), uzul de fals (art. 291 C.pen.), falsul in declaratii (art. 292 C.pen.) si altele.

d. Infractiuni cu caracter economico-financiar

Exemplificam: inselaciunea cu privire la calitatea marfurilor (art. 297 C.pen.), divulgarea secretului economic (art. 298 C.pen.), deturnarea de fonduri (art. 302¹ C.pen.), specula (art. 295 C.pen.), concurenta neloiala (art. 301 C.pen.). Infractiuni contra concurentei neloiale sunt incriminate si de art. 5 din Legea 11/1991.

5.2. Infractiuni prevazute in legi speciale

Dintre actele normative care incrimineaza infractiuni economice mentionam:

a) Legea 31/1990 privind societatile comerciale

In aceasta lege, la art. 271-282 sunt incriminate un numar de 33 de infractiuni privitoare la regimul activitatii societatilor comerciale.

b) Legea 26/1990 privind registrul comertului

Ea incrimineaza o singura infractiune si anume, fapta de a face declaratii inexacte, cu rea credinta, in urma carora a avut loc o inmatriculare sau mentiune in registrul comertului (art. 48).

c) Legea 82/1991 privind contabilitatea

Aceasta incrimineaza ca infractiune efectuarea cu stiinta de inregistrari inexacte, precum si omisiunea voita a inregistrarilor in contabilitate, avand drept consecinta denaturarea veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor financiare reflectate in bilantul contabil(art.37).

d) Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale

In aceasta lege sunt incriminate la capitolul II, in art. 3-9 mai multe infractiuni( de exemplu: potrivit art. 9 alin. 1 lit. a, constituie infractiune de evaziune fiscala ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale).

e) Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

Aceasta incrimineaza trei categorii de infractiuni:

- de coruptie;

- asimilate celor de coruptie;

- in legatura directa cu cele de coruptie.

f) Legea 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor

Ea incrimineaza doua infractiuni, in art. 23 si art. 24 si cuprinde unele dispozitii procedurale in art. 25-28.

g) Legea 41/1997 privind Codul vamal al Romaniei

Aceasta incrimineaza trei infractiuni (art. 175-178), cea mai importanta fiind cea de contrabanda.

h) Legea 59/1934 asupra cecului

Art. 84 pct. 1-4 incrimineaza patru infractiuni privitoare la nerespectarea regimului cecului. De exemplu, constituie infractiune emiterea unei file cec fara autorizarea trasului (adica a bancii).