StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
economie ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economie comerciala

Oferta de marfuri

Semnificatii ale conceptului de oferta

Factorii de influenta asupra ofertei de marfuri

Semnificatii ale conceptului de oferta

Oferta de marfuri reprezinta forma sociala pe care o imbraca produsele destinate schimbului prin intermediul relatiilor de piata. Realizarea finala a ofertei are loc in urma confruntarii sale cu cererea, prin actele de vanzare-cumparare, care preced si conditioneaza trecerea marfurilor in consum. Oferta de marfuri se afla insa, in stransa si permanenta legatura cu productia de marfuri, reprezentand, de fapt, finalizarea acesteia pe piata. Sub aspectul ariei sale de cuprindere, oferta se refera, atat la produsele existente in circulatie, cat si la cele care, iesite din procesul de fabricatie si care urmeaza a fi trimise pe piata, si care se mai afla inca in cadrul unitatilor producatoare.



In intelegerea lui Adam Smith, oferta era reprezentata de cantitatea de marfa adusa pe piata. David Ricardo, atribuie termenului de oferta  sensul de cantitate de bunuri disponibile. Jean Baptiste Say vorbeste de oferta efectiva prin care intelegea acea oferta care se exprima in preturile pietei.

In sens microeconomic, oferta reprezinta cantitatea dintr-un bun pe care un intreprinzator sau toti intreprinzatorii sunt dispusi sa o produca si sa o comercializeze intr-o perioada de timp in functie de nivelul pretului unitar si a altor imprejurari economice si extraeconomice.

In sens macroeconomic, oferta cuprinde toate produsele destinate satisfacerii consumului prin intermediul circulatiei, respectiv, atat bunuri si servicii destinate consumului intermediar sau formarii brute a capitalului fix, cat si bunuri sau servicii care asigura consumul final al populatiei. Drept urmare transformarea bunurilor si serviciilor respective in oferta de marfuri imbraca forme diferite, in functie de natura si destinatia lor. O parte a acestora se realizeaza ca oferta prin comert, ca intermediar in procesul schimbului, iar o alta parte, in mod direct intre unitatile producatoare si cele consumatoare, indeosebi, in cazul produselor destinate consumului intermediar si a celor privind formarea stocurilor de capital prin intermediul investitiilor (formarea bruta a capitalului fix).

Un alt aspect privind definirea ofertei se refera la continutul conceptual al notiunii respective si la implicatiile acesteia asupra evolutiei in timp a disponibilitatilor de marfuri in cadrul pietei. Potrivit modului de conceptualizare a notiunii de oferta, aceasta se refera atat la un anumit volum de bunuri si servicii, cat si la un proces de miscare a acestora de la productie la consum. Drept urmare in cadrul ofertei se disting doua elemente principale:

     Oferta efectiva - cuprinde fondurile de marfuri atribuite retelei de distributie in cursul unei perioade.

     Oferta pasiva - cuprinde stocurile de marfuri existente in diferite verigi ale circuitului economic.

Cand este vorba insa de oferta de marfuri la un anumit moment, aceasta se confunda cu stocurile existente la momentul respectiv in procesul circulatiei. De unde concluzia, ca toate produsele care alcatuiesc oferta de marfuri trec inevitabil prin stadiul de stocaj, imbracand forma de stoc inainte de a fi vandute definitiv consumatorilor. Totusi, tinand seama de particularitatile circulatiei marfurilor si locul acesteia intr-o economie activa de piata, este necesara o delimitare clara, in cadrul notiunii largi de oferta, a notiunii de fond de marfuri; aceasta intrucat piata cere cantitati si structuri de marfuri si nu oferta in general, in contextul unor asemenea preocupari privind delimitarea respectiva, fondul de marfuri este avut in vedere ca o parte a ofertei destinata vanzarii prin intermediul comertului intr-o anumita perioada de timp. Notiunea 'fond de marfuri' delimiteaza cantitatile de produse pe destinatii ta functie de natura consumului - final, intermediar sau stoc de capital. De asemenea, notiunea de fond de marfuri separa bunurile de consum negociate de comert cu furnizorii sai intr-o perioada data - an, trimestru etc. - de totalul ofertei de care beneficiaza piata in perioada respectiva. Aceasta intrucat oferta totala este compusa din fondul de marfuri negociat si primit de comert si din stocurile ramase din perioadele anterioare, ea depasind ca volum fondul de marfuri dintr-o anumita perioada, cu marimea stocurilor din reteaua de distributie.

Baza materiala constituie o alta latura a cunoasterii continutului ofertei de marfuri. Dupa cum indica insasi definitia ofertei, forma pe care o imbraca produsele destinate schimbului prin intermediul pietei - baza materiala a acesteia - o constituie productia furnizoare a produselor respective, nivelul de dezvoltare a ramurilor productiei materiale industriale sau agricole, determinand volumul si gradul de diversificare a ofertei de marfuri. La aceasta se adauga, cand este vorba de aprecieri macroeconomice, respectiv, daca se are in vedere economia unei tari, importurile de marfuri care vin sa intregeasca si sa diversifice, in cadrul ofertei, fondul de marfuri asigurat de produ 323c22d ctia autohtona.

Dinamica ofertei reprezinta un alt aspect important care reflecta in permanenta, trecerea de la conditiile actuale la posibilitatile viitoare ale productiei, respectiv de la oferta reala la oferta potentiala

Oferta potentiala, care trebuie sa reprezinte materializarea in timp a nevoilor consumatorilor, se contureaza ca rezultat al cercetarilor permanente a cerintelor pietei, ale urmaririi in dinamica a evolutiei acesteia. Pornind de la acest fapt, in contextul considerarii ofertei reale, ca fiind un rezultat si nu o premisa a cerintelor pietei, trebuie apreciat ca realizarea si dezvoltarea productiei nu trebuie sa se reduca la un proces pasiv de adaptare continua la cerintele pietei. Este necesar ca aceasta dezvoltare a productiei sa aiba in vedere o politica activa de piata, bazata pe o diversificare continua a sortimentelor de marfuri oferite pietei, prin multiplicarea posibilitatilor de satisfacere a cerintelor populatiei, prin crearea de noi produse care sa duca chiar la aparitia a noi nevoi etc.

Clasificarea ofertei de marfuri

Clasificarea ofertei de marfuri reclama utilizarea unui ansamblu de elemente specifice, care sa contribuie, pe de o parte, la o evidentiere clara a caracteristicilor marfurilor, iar pe de alta parte, sa ofere posibilitatea organizarii in mod corespunzator a proceselor de comercializare. Dintre criteriile posibil a fi folosite amintim:

destinatia produselor in procesul de consum,

durata de viata a produselor,

criterii merceologice,

numarul, categoria si importanta segmentelor de consumatori care alcatuiesc clientela posibila,

tipul si metodele de productie ale diverselor intreprinderi,

ritmul de fabricatie si posibilitatile modernizarii procesului tehnologic,

materiile prime utilizate,

modul de solicitare de catre consumatori,

locul produselor in consumul populatiei etc.

Tinand seama de destinatia produselor in procesul de consum, oferta poate fi grupata in trei mari categorii de produse

v       produse destinate consumului final - alcatuiesc ansamblul obiectelor materiale sau imateriale realizate si achizitionate pentru satisfacerea directa a nevoilor umane. Fac exceptie locuintele, care desi sant construite sau cumparate tot pentru a satisface direct nevoile umane, sunt grupate separat, fiind considerate si clasificate ca investitii nonproductive;

v       produse destinate consumului intermediar - reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor oferite agentilor economici antrenati in actiuni lucrative, pentru a le consuma in procesul de productie in vederea realizarii altor bunuri sau servicii;

Exemple de produse intermediare:

o       pielea utilizata in confectionarea incaltamintei,

o       tabla folosita in realizarea tevilor sudate,

o       serviciile de transport destinate activitatilor industriale sau agricole,

o       serviciile de intretinere a masinilor si utilajelor etc.;

v       produse de echipament - cuprinde bunurile utilizate in organizarea si desfasurarea unui proces de productie si a caror durata de viata este de cel putin un an;

Exemple de produse de echipament:

o       utilaje de diverse tipuri,

o       masini, cladiri industriale si comerciale etc.

Produsele de echipament au in vedere, indeosebi, formarea stocurilor de capital, participand astfel la acumularea bruta de capital fix.

In literatura de specialitate bunurile si serviciile destinate consumului final mai stat intalnite sub denumirea 'bunuri si servicii de consum', iar cele cuprinse in ultimele doua grupe, respectiv produsele destinate consumului intermediar si cele destinate formarii stocului de investitii, sub genericul 'bunuri si servicii productive' sau 'bunuri si servicii de utilizare productiva'. Ca elemente ale ofertei ambele categorii de produse cunosc la randul lor propriile structurari.

Folosind drept criteriu durata de viata a diferitelor categorii de produse din cadrul continutului sau, oferta de marfuri poate fi structurata in doua mari categorii de produse

bunuri nondurabile - cuprinde articolele de uz curent, in general standardizate, relativ usor accesibile ca pret si posibilitati de aprovizionare. Asemenea produse se caracterizeaza printr-o vanzare de masa, adresandu-se, practic, tuturor categoriilor de consumatori; in marea lor majoritate intra in consum asociate unele cu altele; sunt substituibile in procesul de utilizare, in general cu putine exceptii, participa la un singur ciclu de folosire, utilizarea asigurandu-se prin distrugerea lor continua. Exemple in acest sens: toate produsele alimentare, precum si o serie de alte bunuri cum ar fi ziarele, detergentii etc.;

bunurilor durabile - cuprind produsele de folosinta indelungata, caracterizate printr-o perioada relativ mare de utilizare si printr-un anumit grad de finisaj si tehnicitate. Spre deosebire de produsele din prima categorie, bunurile de folosinta indelungata intrate in consum nu sunt distruse in cadrul unui singur act de folosire, ele incep doar a fi utilizate pentru a asigura o serie de servicii casnice, spirituale etc., daca se are in vedere consumul populatiei, sau pentru a participa la realizarea altor produse sau diverse servicii cand este vorba de utilizarea lor lucrativa. Bunurile durabile, participand in cadrul mai multor acte de folosire, se uzeaza progresiv, iar dupa perioade lungi de utilizare conserva o anumita valoare reziduala. Aceasta masura de valoare, ce apare legata de bunurile respective, constituie un important factor psihologic in determinarea ofertei pentru un produs sau altul din categoria analizata. Mai mult, influenta factorului respectiv se resimte puternic si asupra evolutiei cererii de marfuri, indeosebi asupra cererii de reinnoire.

Exemple de produse ce formeaza aceasta grupa:

articole vestimentare de diverse tipuri,

automobile, masini casnice,

televizoare, masini si utilaje industriale,

diverse categorii de imobile etc.

Criteriile merceologice structureaza oferta de marfuri in doua categorii de produse

produsele alimentare cuprind un ansamblu foarte larg de bunuri destinate, in special, consumului final, participand, indeosebi, la satisfacerea nevoilor fiziologice ale consumatorilor. Produsele respective fac parte din categoria bunurilor de uz curent si se caracterizeaza, pe langa distrugerea lor continua in procesul de consum, prin existenta unui anumit grad de durabilitate si perisabilitate, o anumita durata de garantie, anumite restrictii cu privire la conditiile de pastrare, conservare si limite de intrebuintare. Ele detin un loc bine determinat in cadrul consumului individual si o anumita stabilitate in consumul final, inlocuirea lor facandu-se, in general, cu anumite retineri din partea consumatorilor. Aceasta face ca aparitia sortimentelor noi, care sa restructureze oferta existenta in cadrul pietei, sa se realizeze relativ mai lent. Tinand seama de rolul important pe care il au in consumul populatiei, cat si de faptul ca activitatea de comercializare a acestora prezinta anumite particularitati, producerea si circulatia marfurilor alimentare sunt reglementate, in orice tara, prin acte normative cu caracter de lege. Legislatia respectiva are in vedere obligativitati cu privire la:

verificari si analize de laborator continue asupra parametrilor de calitate si a conditiilor sanitar-veterinare pe care trebuie sa le indeplineasca materiile prime si materialele care sunt folosite pentru fabricarea produselor;

obligativitati cu privire la respectarea retetelor si tehnologiilor de fabricatie stabilite potrivit normelor legale;

obligativitati cu privire la desfasurarea proceselor de productie si comercializare, precum si referitoare la personalul folosit pe parcursul intregului circuit economic al acestor produse;

produsele nealimentare satisfac cerinte foarte variate, incluzand atat trebuintele de ordin fiziologic, social-cultural si de confort ale populatiei, cat si trebuinte tinand de consumul intermediar sau de stocurile de investitii. Drept urmare, grupa de produse nealimentare, ca element al ofertei de marfuri, este mult mai larga, cuprinzand un numar mare de bunuri destinate atat consumului populatiei, cat si consumului productiv, in cadrul pietei, aceasta parte a ofertei se confrunta cu o cerere care se caracterizeaza printr-o mare mobilitate, marfurile respective inlocuindu-se in consum cu mai multa usurinta. Procesul de innoire, in cadrul acestui segment al ofertei, este foarte complex variind in limite largi de la o grupa la alta grupa de produse. Astfel in timp ce la o serie de articole ce alcatuiesc tinuta vestimentara, cum ar fi de pilda confectiile, sortimentele se reinnoiesc de la un sezon la altul, la alte articole, cum ar fi cele destinate confortului, ca de exemplu mobila, aparitia sortimentelor noi are loc intr-un ritm mai lent. Aceleasi aspecte se intalnesc in cadrul sortimentelor din componenta bunurilor asa-zis productive unde unele dintre ele se reinnoiesc la intervale foarte largi sau nu se reinnoiesc deloc, de pilda materiile prime, in timp ce altele, cum ar fi produsele electronice - aparatura, utilaje etc. - se innoiesc foarte rapid, indeosebi sub impactul revolutiei tehnico - stiintifice. Data fiind ampla gama de produse pe care o cuprinde aceasta grupa, in interiorul sau se intalnesc o serie de subgrupe care se deosebesc puternic intre ele, fie sub aspectul caracteristicilor merceologice, fie sub cel al comercializarii. Aceasta face necesar, in scopul bunei desfasurari a activitatii comerciale, o regrupare a produselor respective, pe baza unor criterii mai pragmatice, care sa asigure o functionalitate corespunzatoare a diverselor metode de organizare si conducere a proceselor comerciale.

Clasificare:

In functie de criteriul functionalitatii:

textile - incaltaminte, metalice, chimice, electrotehnice, electronice, mobila, materiale de constructie, produse petroliere, combustibili, articole de librarie, produse farmaceutice, aparatura industriala, masini si instalatii, utilaje, diverse materiale auxiliare folosite in procesul de productie sau al prestatiilor industriale.

In functie de locul produselor in consumul populatiei si modul de solicitare al acestora de catre consumatori

bunuri primare de consum, destinate satisfacerii, indeosebi, nevoilor fiziologice ale populatiei - hrana, imbracaminte, incaltaminte, locuinta - solicitate de consumatori in mod curent cand este vorba de hrana, periodic cand se are in vedere imbracamintea si rar in cazul locuintei;

bunuri de necesitate medie, destinate satisfacerii nevoilor de confort, intretinerea sanatatii, petrecerii timpului liber in mod agreabil, organizarea de vacante etc. - utilaj casnic, produse alimentare superioare, medicamente, autoturisme, unelte si diverse utilaje destinate satisfacerii unor hobby etc. Aceste bunuri sunt solicitate de consumatori la intervale mai mari de timp sau chiar foarte rar; in ultimele decenii frecventa cererii pentru respectivele produse a crescut, imbracand, in cele mai multe cazuri, aspectul unei cereri periodice;

bunuri de lux, in majoritatea lor produse cu o semnificatie mai mult sociala, posesia sau cumpararea lor procurand o satisfactie episodica sau mai putin practica, potentialul de consum devenind astfel nelimitat. Pentru comert, indeosebi, aceasta ultima categorie de produse prezinta o semnificatie deosebita, intrucat, ca urmare a faptului ca se cauta mereu produsele cele mai noi si mai fine, cheltuielile pentru hrana, pentru imbracaminte, pentru amuzament si chiar pentru ingrijirea sanatatii pot fi multiplicate prin zeci de sensuri, in care lumea este mai putin saturata si ca urmare sansele cresterii vanzarilor pot evolua in mod exponential.

Ultima problema referitoare la structura ofertei o rezervam produselor ce se constituie, in mod special, ca oferta de marfuri in cadrul pietei bunurilor de utilizare productiva, intrucat in acest domeniu ne confruntam cu aspecte deosebite.

Produsele de utilizare productiva sunt destinate, in general, folosirii in procesul de realizare a altor bunuri sau servicii, in literatura de specialitate ele sunt grupate astfel

materii prime, care cuprind bunurile ce vor intra ca parte integranta in structura viitoarelor produse. Ele nu au parcurs decat procesul de prelucrare necesar asigurarii si mentinerii calitatii in procesul de vehiculare, transport si depozitare;

semifabricate, respectiv acele produse industriale care vor deveni parte a produsului finit. Spre deosebire de materiile prime, ele au suferit un grad mai ridicat de prelucrare, fara a ajunge insa la nivelul produselor finite;

echipament industrial, care grupeaza acele produse ce nu devin parte a produsului finit, dar prin folosirea lor asigura desfasurarea propriu-zisa a procesului de productie. Aceste produse se consuma intr-un proces de folosire repetata si cuprind:

instalatii de baza,

echipament de instalatii (strunguri, freze, raboteze, boilere, aparatura etc.);

echipamentul auxiliar (autocamioane, mijloace de transport uzinal, mijloace de ridicat, precum si o multitudine de unelte marunte);

furnituri, respectiv bunurile de utilizare productiva rare nu intra ca parte componenta a produsului finit, in schimb sunt consumate in mod continuu in cadrul activitatii unei intreprinderi:

carburanti,

lubrefianti,

materiale pentru curatenie,

rechizite de birou etc.

Dupa cum se poate observa, gruparea prezentata are in vedere doar locul bunurilor de utilizare productiva in procesul de realizare a produsului finit. De aceea precizam ca ea nu este limitativa, dar ea ofera totusi un cadru care permite o mai buna intelegere a continutului ofertei respective si indeosebi a locului pe care aceasta il ocupa in cadrul pietei.

Caracteristicile ofertei de marfuri

Oferta de marfuri, evoluand sub influenta unei multitudini de factori de ordin tehnologic, economic, social sau de alta natura, prezinta o serie de tendinte, care se contureaza cu caracter de legitate pentru intreaga economie, in aceiasi timp, respectivii factori genereaza frecvente modificari in componenta si formele de manifestare a ofertei, reclamand preocupari continue cu privire la adaptarea acesteia la specificul cererii de consum.

Dat fiind faptul ca se adreseaza unei mase mari de consumatori, cu structuri deosebite atat in ceea ce priveste consumul propriu-zis, constituind segmente bine definite in cadrul pietei totale (piata bunurilor de consum individual si piata bunurilor de consum productiv), cat si in ceea ce priveste modul de adjudecare a diverselor produse, unele caracteristici sunt comune pentru ambele segmente ale ofertei, altele sunt proprii unuia sau altuia dintre acestea.

      Ca o caracteristica comuna apare tendinta de crestere continua si in ritm intens a volumului de marfuri oferit pietei determinata de:

sporirea permanenta a capacitatii de productie si a productivitatii muncii generate de frecventa ridicata a descoperirilor stiintifice si cresterea gradului de aplicabilitate a acestora, aplicabilitate care are drept rezultat sporirea continua a volumului de produse pus la dispozitia populatiei si a consumatorilor productivi.

mondializarea pietei care contribuie la accentuarea gradului de penetrare in cadrul fiecarei piete interne a unor produse realizate pe terte piete externe. Asa cum a fost subliniat anterior, comertul mondial a crescut, in ultimele decenii, mai puternic decat productia, creand interdependente productive si sporind gradul de penetrare pe diverse piete. Or, acest element are o dubla influenta asupra ofertei ca stimulent de crestere continua si puternica a productiei urmare a existentei unor piete de desfacere relativ deschise; ca sursa de alimentare si sporire neintrerupta a ofertei din cadrul diferitelor piete interne nationale.

      Dezvoltarea productiei interne, si cresterea continua a gradului de penetrare pe diversele piete nationale a produselor straine are ca urmare:

diversificarea continua a ofertei de marfuri prin:

largirea puternica a gamei sortimentale de produse,

crearea de noi produse care inlocuiesc pe cele existente,

perfectionarile tehnice si ale functionalitatii aduse produselor,

crearea unor ramuri si subramuri care furnizeaza produse noi, cum sunt: inlocuitorii din piele, fibrele si firele sintetice, aparatura electronica, informatica, ansamblurile cibernetice si robotii etc.

      Legatura stransa a bunurilor cu serviciile in procesul de satisfacere a nevoilor si cresterea considerabila a ponderii serviciilor ca element constitutiv al ofertei. Peste tot in lume serviciile se implementeaza functional in consum datorita gradului ridicat de adaptabilitate la nevoile de consum si, in special, ca urmare a dezvoltarii puternice, din a doua jumatate a secolului XX, a tehnicilor si tehnologiilor care au contribuit la adaptabilitatea bazei tehnico-materiale a acestora, usurand astfel procesul de organizare si accentuand capacitatea de penetrare in sistemul de satisfacere a nevoilor de consum. Fenomenul prezinta importanta pentru oferta de bunuri, cel putin din doua puncte de vedere. Primul se refera la faptul ca dezvoltarea ofertei de servicii genereaza o puternica concurenta cu oferta de marfuri, fortand-o la preocupari de perfectionare, diversificare sortimentala, imbunatatiri calitative si politici adecvate de preturi. Cel de al doilea priveste asigurarea unui proces superior de utilizare a insesi bunurilor din structura ofertei, multe dintre servicii fiind legate de sporirea gradului de satisfactie a consumatorilor in ceea ce priveste realizarea actului de cumparare si a sistemului de garantie, utilizare si intretinere a multor bunuri din structura ofertei.

      Cresterea calitatii bunurilor care alcatuiesc oferta - generata de perfectionarea continua a productiei si a tehnologiilor utilizate, precum si de existenta unor piete deosebit de exigente, sporirea nivelului calitativ al produselor constituie, in actuala etapa de dezvoltare a economiilor nationale, mobilul tuturor actiunilor lucrative. Cresterea calitatii ofertei se materializeaza in:

diversificarea productiei, prin aparitia produselor noi, superioare calitativ; imbunatatirea parametrilor de calitate la produsele existente, pe baza valorificarii superioare a materiilor prime si a perfectionarii tehnologiilor de fabricatie. Elementul esential in aprecierea calitatii trebuie sa-1 constituie gradul de utilitate, nivelul la care produsul isi indeplineste functiile sale in consum. Aceasta inseamna ca desi parametrii tehnologici indica aspecte importante ale calitatii, ei nu sunt suficienti pentru o apreciere completa, trebuind sa fie intregiti cu elemente economice, precum si cu o serie de aspecte psihosociale si estetice.

innoirea produselor - reprezinta o reflectare a modificarilor profunde care intervin in nevoile consumatorilor, in mecanismul formarii si satisfacerii cererii. La aceasta se adauga faptul ca deprecierea fizica, scaderea utilitatii unui produs este amplificata continuu de deprecierea functionala, in special prin aparitia de noi produse. Drept urmare, procesul de diversificare a ofertei de marfuri imbraca doua importante aspecte:

largirea gamei sortimentale prin aparitia produselor noi, care se adauga celor existente si schimbarea structurii sortimentelor prin inlocuirea unora dintre acestea cu produse noi. Notiunea de produs nou are in vedere un bun material ce prezinta elemente constructive, functionale, fiabilitate, valente estetice, ergonomice, comerciale, precum si componente acorporale deosebite, realizat in vederea satisfacerii superioare a cerintelor de consum sau acoperirii unui spectru mai larg de nevoi. Clasificare: produse absolut noi, care apar pentru prima data pe piata, asa cum a fost, de pilda, la vremea sa, televizorul; produse noi cu caracteristici functionale superioare, diferite de cele existente pe piata, contribuind la satisfacerea unor necesitati satisfacute si anterior cu alte marfuri similare, cazul televizorului color; produse ameliorate, care au parametri functionali, estetici si comerciali superiori celor ai bunurilor existente, cum ar fi de exemplu cazul televizoarelor ameliorate fie in directia multiplicarii canalelor de receptie sau adaugarea unor noi functionalitati; produse ce largesc gama sortimentala existenta prin crearea de varietati noi ale aceluiasi bun, cazul televizoarelor diversificate in functie de marimea ecranului pentru a contribui la satisfacerea tot mai deplina si intr-un grad mai ridicat a exigentelor consumatorilor.

Durata "ciclului de viata" a produselor. Un alt aspect, care trebuie avut in vedere in legatura cu innoirea produselor si diversificarea ofertei se refera la faptul ca produsele care apar, formand oferta din cadrul pietei, pot avea o 'viata' mai lunga sau mai scurta, fiecare conturandu-si propriul sau 'ciclu de viata'. Notiunea 'ciclu de viata al unui produs' desemneaza perioada in cadrul careia bunul respectiv exista pe o anumita piata, respectiv intervalul cuprins intre finalizarea produsului de catre producator si vanzarea sa prin intermediul unui vanzator catre consumatorul final sau intermediar. Ciclul de viata al produselor nu trebuie confundat cu durata de viata fizica sau ciclul de utilizare a acestuia, care are in vedere timpul scurs intre faza finala a fabricatiei unui exemplar dintr-un produs si distrugerea sau casarea sa de catre consumator. Fazele parcurse de un bun in timpul de la aparitia sa in cadrul pietei si pana la disparitia de pe piata au urmatoarea succesiune:

aparitia pe piata a produsului;

cresterea cererii si respectiv a ofertei pe piata pentru produsul in cauza;

maturitatea, care corespunde etapei in care produsul a atins limitele de saturatie ale pietei;

declinul, faza in care produsul este mai putin cerut de consumatori si care se incheie cu disparitia lui de pe piata.

Ciclul de viata fiind specific fiecarui produs, durata de ansamblu a acestui ciclu de viata, cat si a fiecarei faze care il compun poate sa difere in functie de tipul produsului, de ritmul in care apar pe piata alte produse care il inlocuiesc total sau partial pe cele existente, precum si de alte fenomene generate de evolutia societatii moderne.

Astfel, pentru producatori, cat si pentru comert, cunoasterea fazelor ce compun ciclul de viata al produselor, precum si a factorilor de influenta ai acestuia prezinta o insemnatate practica deosebita, servind la fundamentarea masurilor menite sa asigure posibilitatile ca orice produs nou sa supravietuiasca un timp mai indelungat alaturi de celelalte, in conditiile unei eficiente economice corespunzatoare atat pentru activitatea de productie, cat si pentru cea de comercializare. Pornind de la o asemenea premisa, sunt necesare doua aspecte importante de retinut in legatura cu innoirea si diversificarea ofertei. Primul se refera la faptul ca progresul rapid al stiintei - si tehnicii determina extinderea ofertei, imbogatirea ei permanenta cu produse noi. Cel de al doilea aspect are in vedere ca acelasi fenomen genereaza si altfel de consecinte asupra activitatii comerciale, in masura in care provoaca reducerea duratei ciclului de viata al produselor. Or, pentru comert, intrarea produsului intr-un timp scurt in perioada de declin inseamna uzarea lui morala prematura, fenomen insotit, de regula, de crearea unor stocuri peste limitele normale, greu vandabile. Prin urmare, pentru prevenirea unor asemenea consecinte, cercetarea economica asupra lansarii produselor si directionarea actiunilor de diversificare trebuie sa se faca atat de catre producatori, cat si de catre intreprinderile comerciale, colaborare care este necesar sa aiba in vedere cercetarea pietei pentru asigurarea cunoasterii amanuntite a cererii de marfuri, precum si previzionarea evolutiei in timp a produsului, deoarece riscul de a nu fi pe deplin acceptate de catre consumatori se manifesta la toate produsele. Cercetarile trebuie continuate si dupa lansarea produselor, pentru a se putea asigura comertului elementele pe baza carora sa se actioneze in directia prelungirii duratei de viata a produsului pe piata si asigurarii unei eficiente economice corespunzatoare.

O problema care apare legata exclusiv de diversificarea ofertei se refera la modalitatile de actiune prin care societatile comerciale sa sustina derularea procesului respectiv. Schimbarea structurii sortimentelor ce formeaza structura ofertei prin inlocuirea unora dintre acestea cu produse noi, ameliorate sau produse ce largesc gama sortimentala existenta poate fi realizata in mod eficient pentru ofertant si benefic pentru consumator, printr-un program deliberat de diferentiere continua a produselor realizate initial. O asemenea diferentiere poate avea loc dupa lansare, in faza de crestere sau de maturitate a produsului, in asa fel incat cresterea sa pe piata sa se realizeze prin aportul diferit al variantelor sub care produsul a evoluat in cadrul ciclului sau de viata. Solutionarea unei asemenea probleme poate avea in vedere:

activizarea procesului de utilizare de catre consumatorii obisnuiti;

largirea posibilitatilor de folosire a produsului de catre consumatori;

cautarea de noi consumatori;

punerea la punct a unor noi variante de produs.

Factorii de influenta asupra ofertei de marfuri

      Pretul de comercializare a produselor influenteaza direct cantitatea si structura ofertei pe piata.

Legea generala a ofertei:

daca pretul creste oferta creste;

daca pretul scade oferta scade.

      Nivelul si dinamica costului de productie influenteaza direct cantitatea de bunuri produse si oferite pe piata. Cunoasterea costurilor de productie este baza oricarui calcul economic . Daca costul productiei scade, oferta pentru bunurile respective va creste si invers, cresterea costului va duce la scaderea ofertei.

      Tehnologia procesului de productie. Introducerea tehnologiei noi, are ca efect cresterea productivitatii muncii, si implicit, reducerea costului de productie determinand cresterea cantitatii oferite.  Avansul tehnologic consta in realizarea unor schimbari care sa duca la scaderea cantitatii de resurse folosite pentru producerea aceleiasi cantitati de bunuri. Termenul de avans tehnologic are multiple semnificatii, incepand cu descoperirile stiintifice, continuand cu mai buna aplicare a tehnologiilor existente si terminand cu simpla reorganizare a muncii. Introducerea tehnicilor de productie mai eficiente vor reduce deci, costurile si vor creste limita profitului pentru fiecare unitate vanduta. De aceea, oferta totala e de asteptat sa creasca.

      Pretul factorilor de productie. Daca pretul factorilor de productie scade, ofertantii unui anumit produs sunt dispusi sa produca o cantitate mai mare din produsele care au la baza factorii mai ieftini.

      Modificarile de pret ale altor bunuri substituibile sau complementare. Oferta din bunurile substituibile este direct influentata de pretul produselor similare. Daca de exemplu scade pretul unui produs substituibil, atunci oferta bunului substituit va scadea. In schimb in cazul bunurilor complementare, cresterea pretului produsului de baza poate determina cresterea ofertei acestuia si implicit si cresterea ofertei bunului complementar.

      Numarul firmelor care aduc acelasi bun pe piata - pe masura intrarii intr-un anumit domeniu de activitate a unui numar din ce in ce mai mare de intreprinzatori oferta este influentata in sensul cresterii din punct de vedere cantitativ si calitativ.

      Taxele si impozitele - majorarea taxelor si impozitelor are ca efect, in general, reducerea ofertei de bunuri si servicii. Pe de alta parte acordarea de subventii de la bugetul de stat determina cresterea ofertei.

      Conditiile climatice pot influenta hotarator cantitatea de produse oferita pe piata. Succesiunea unor ani secetosi, sau din potriva a unor ani bogati in precipitatii influenteaza direct oferta de produse agricole.

      Evenimentele social - politice influenteaza la randul lor productia. Daca productia se desfasoara intr-un cadru caracterizat de stabilitate politica, sociala, juridica etc. aceasta va inregistra o tendinta de crestere.

      Previziunile privind evolutia preturilor influenteaza oferta in sensul ca asteptarea unui pret ridicat in viitor are ca efect reducerea ofertei prezente, in schimb, previziunea unor scaderi de pret in viitor va determina cresterea ofertei prezente.

Elasticitatea ofertei

Elasticitatea ofertei exprima sensibilitatea ofertei la variatiile diferitilor factori, indeosebi la modificarile preturilor. Aceasta se masoara prin intermediul coeficientului de elasticitate al ofertei fata de pret, in functie de care avem:

v     Oferta elastica - pentru care o modificare a pretului determina o modificare mai mare a cantitatii oferite in acelasi sens (Eop>1). De exemplu o crestere de pret de 10% determina cresterea ofertei cu 15%.

v     Oferta unitara - pentru care o modificare de pret atrage dupa sine o modificare egala a cantitatii oferite (Eop=1) . De exemplu o crestere a pretului cu 10% determina cresterea ofertei tot cu 10%.

v     Oferta inelastica (Eop<1) - pentru care o modificare a pretului determina o modificare mai redusa a cantitatii oferite. De exemplu o crestere de pret cu 10% determina cresterea ofertei cu 8%.

v     Oferta perfect inelastica - reprezinta pastrarea cantitatii oferite chiar daca pretul se modifica (in sensul reducerii sau cresterii lui), (Eop=0).

v     Oferta perfect elastica - chiar daca pretul nu se modifica oferta creste sau scade foarte mult (Eop=∞).

Paradoxul King

Exprima comportamentul atipic al producatorilor agricoli, mici si mijlocii, care apeleaza pe scara larga la credite pentru organizarea si sustinerea productiei agricole. Comportamentul atipic consta in acea ca, daca preturile produselor agricole scad, oferta se extinde, pentru ca doar in acest fel, producatorii debitori pot sa-si procure mijloacele banesti pentru achitarea creditelor scadente.

Paradoxul Rugina

Profesorul Anghel Rugina in lucrarea sa "Principia oeconomica", prezenta un paradox al ofertei care se manifesta in economiile dezechilibrate, caracterizate de inflatie puternica. In aceste situatii, de la un anumit nivel de crestere a preturilor, majorarea in continuare a acestora este insotita, pe termen scurt, de reducerea cantitatii oferite pentru ca intreprinzatorii asteapta conditii si mai favorabile (preturi si mai mari), procedand la stocarea unei parti din productie.

Intrebari cu variante de raspuns

Raspuns corect



In sens microeconomic, oferta reprezinta:

cantitatea dintr-un bun pe care un intreprinzator sau toti intreprinzatorii sunt dispusi sa o produca si sa o comercializeze intr-o perioada de timp in functie de nivelul pretului unitar si a altor imprejurari economice si extraeconomice;

produsele destinate satisfacerii consumului prin intermediul circulatiei, respectiv, atat bunuri si servicii destinate consumului intermediar sau formarii brute a capitalului fix, cat si bunuri sau servicii care asigura consumul final al populatiei;

oferta de marfuri la un anumit moment, se confunda cu stocurile existente la momentul respectiv in procesul circulatiei.



Raspuns corect



In sens macroeconomic, oferta cuprinde:

cantitatea dintr-un bun pe care un intreprinzator sau toti intreprinzatorii sunt dispusi sa o produca si sa o comercializeze intr-o perioada de timp in functie de nivelul pretului unitar si a altor imprejurari economice si extraeconomice;

produsele destinate satisfacerii consumului prin intermediul circulatiei, respectiv, atat bunuri si servicii destinate consumului intermediar sau formarii brute a capitalului fix, cat si bunuri sau servicii care asigura consumul final al populatiei;

oferta de marfuri la un anumit moment, se confunda cu stocurile existente la momentul respectiv in procesul circulatiei.



Raspuns corect



Oferta efectiva cuprinde:

stocurile existente la momentul respectiv in procesul circulatiei.

fondurile de marfuri atribuite retelei de distributie in cursul unei perioade;

stocurile de marfuri existente in diferite verigi ale circuitului economic.



Raspuns corect



Oferta pasiva  cuprinde:

fondurile de marfuri atribuite retelei de distributie in cursul unei perioade;

stocurile de marfuri existente in diferite verigi ale circuitului economic;

cantitatile de produse pe destinatii in functie de natura consumului - final, intermediar sau stoc de capital.



Raspuns corect



In functie de destinatia produselor in procesul de consum, oferta poate fi grupata in:

produse destinate consumului final, produse destinate consumului intermediar, produse de echipament;

produsele alimentare, produse destinate consumului final, bunuri nondurabile, bunurilor durabile;

bunuri primare de consum; bunuri de necesitate medie, bunuri de lux.



Raspuns corect



In functie de locul produselor in consumul populatiei si modul de solicitare al acestora de catre consumatori, oferta se clasifica in:

produse destinate consumului final, produse destinate consumului intermediar, produse de echipament;

produsele alimentare, produse destinate consumului final, bunuri nondurabile, bunurilor durabile;

bunuri primare de consum; bunuri de necesitate medie, bunuri de lux.



Raspuns corect



Produse destinate consumului final cuprind:

ansamblul bunurilor si serviciilor oferite agentilor economici antrenati in actiuni lucrative, pentru a le consuma in procesul de productie in vederea realizarii altor bunuri sau servicii;

ansamblul obiectelor materiale sau imateriale realizate si achizitionate pentru satisfacerea directa a nevoilor umane;

cuprinde articolele de uz curent, in general standardizate, relativ usor accesibile ca pret si posibilitati de aprovizionare.



Raspuns corect



Produse destinate consumului intermediar cuprind:

ansamblul bunurilor si serviciilor oferite agentilor economici antrenati in actiuni lucrative, pentru a le consuma in procesul de productie in vederea realizarii altor bunuri sau servicii;

ansamblul obiectelor materiale sau imateriale realizate si achizitionate pentru satisfacerea directa a nevoilor umane;

cuprinde articolele de uz curent, in general standardizate, relativ usor accesibile ca pret si posibilitati de aprovizionare.



Raspuns corect



In cadrul ofertei de bunuri si servicii, produsele de echipament cuprind:

ansamblul obiectelor materiale sau imateriale realizate si achizitionate pentru satisfacerea directa a nevoilor umane;

cuprinde articolele de uz curent, in general standardizate, relativ usor accesibile ca pret si posibilitati de aprovizionare;

cuprinde bunurile utilizate in organizarea si desfasurarea unui proces de productie si a caror durata de viata este de cel putin un an;



Raspuns corect



Folosind drept criteriu durata de viata a diferitelor categorii de produse oferta de bunuri nondurabile cuprinde:

articolele de uz curent, in general standardizate, relativ usor accesibile ca pret si posibilitati de aprovizionare;

produsele de folosinta indelungata, caracterizate printr-o perioada relativ mare de utilizare si printr-un anumit grad de finisaj si tehnicitate;

un ansamblu foarte larg de bunuri destinate, in special, consumului final, participand, indeosebi, la satisfacerea nevoilor fiziologice ale consumatorilor.



Raspuns corect



Folosind drept criteriu durata de viata a diferitelor categorii de produse oferta de bunuri durabile cuprinde:

articolele de uz curent, in general standardizate, relativ usor accesibile ca pret si posibilitati de aprovizionare;

produsele de folosinta indelungata, caracterizate printr-o perioada relativ mare de utilizare si printr-un anumit grad de finisaj si tehnicitate;

un ansamblu foarte larg de bunuri destinate, in special, consumului final, participand, indeosebi, la satisfacerea nevoilor fiziologice ale consumatorilor.



Raspuns corect



In functie de locul produselor in consumul populatiei si modul de solicitare al acestora de catre consumatori, bunurile primare de consum sunt:

destinate satisfacerii nevoilor de confort, intretinerea sanatatii, petrecerii timpului liber in mod agreabil, organizarea de vacante etc. - utilaj casnic, produse alimentare superioare, medicamente, autoturisme, unelte si diverse utilaje destinate satisfacerii unor hobby etc.

destinate satisfacerii, indeosebi, nevoilor fiziologice ale populatiei - hrana, imbracaminte, incaltaminte, locuinta - solicitate de consumatori in mod curent cand este vorba de hrana, periodic cand se are in vedere imbracamintea si rar in cazul locuintei;

in majoritatea lor produse cu o semnificatie mai mult sociala, posesia sau cumpararea lor procurand o satisfactie episodica sau mai putin practica, potentialul de consum devenind astfel nelimitat.



Raspuns corect



In functie de locul produselor in consumul populatiei si modul de solicitare al acestora de catre consumatori, bunurile de necesitate medie sunt:

destinate satisfacerii nevoilor de confort, intretinerea sanatatii, petrecerii timpului liber in mod agreabil, organizarea de vacante etc. - utilaj casnic, produse alimentare superioare, medicamente, autoturisme, unelte si diverse utilaje destinate satisfacerii unor hobby etc.

destinate satisfacerii, indeosebi, nevoilor fiziologice ale populatiei - hrana, imbracaminte, incaltaminte, locuinta - solicitate de consumatori in mod curent cand este vorba de hrana, periodic cand se are in vedere imbracamintea si rar in cazul locuintei;

in majoritatea lor produse cu o semnificatie mai mult sociala, posesia sau cumpararea lor procurand o satisfactie episodica sau mai putin practica, potentialul de consum devenind astfel nelimitat.



Raspuns corect



In functie de locul produselor in consumul populatiei si modul de solicitare al acestora de catre consumatori, bunurile de lux sunt:

destinate satisfacerii nevoilor de confort, intretinerea sanatatii, petrecerii timpului liber in mod agreabil, organizarea de vacante etc. - utilaj casnic, produse alimentare superioare, medicamente, autoturisme, unelte si diverse utilaje destinate satisfacerii unor hobby etc.

destinate satisfacerii, indeosebi, nevoilor fiziologice ale populatiei - hrana, imbracaminte, incaltaminte, locuinta - solicitate de consumatori in mod curent cand este vorba de hrana, periodic cand se are in vedere imbracamintea si rar in cazul locuintei;

in majoritatea lor produse cu o semnificatie mai mult sociala, posesia sau cumpararea lor procurand o satisfactie episodica sau mai putin practica, potentialul de consum devenind astfel nelimitat.



Raspuns corect



Dintre produsele de utilizare productiva destinate, in general, folosirii in procesul de realizare a altor bunuri sau servicii, amintim:

instalatii de baza, echipament de instalatii (strunguri, freze, raboteze, boilere, aparatura etc.); echipamentul auxiliar (autocamioane, mijloace de transport uzinal, mijloace de ridicat, precum si o multitudine de unelte marunte);

carburanti, lubrefianti, materiale pentru curatenie, rechizite de birou etc.

materii prime, semifabricate, echipament industrial, furnituri;



Raspuns corect



Tendinta de crestere continua si in ritm intens a volumului de marfuri oferit pietei este determinata de:

legatura stransa a bunurilor cu serviciile in procesul de satisfacere a nevoilor si cresterea considerabila a ponderii serviciilor ca element constitutiv al ofertei;

sporirea permanenta a capacitatii de productie si a productivitatii muncii generate de frecventa ridicata a descoperirilor stiintifice si cresterea gradului de aplicabilitate a acestora;

mondializarea pietei care contribuie la accentuarea gradului de penetrare in cadrul fiecarei piete interne a unor produse realizate pe terte piete externe;

Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.



Raspuns corect



Dezvoltarea productiei interne, si cresterea continua a gradului de penetrare pe diversele piete nationale a produselor straine determina diversificarea continua a ofertei de marfuri prin:

largirea puternica a gamei sortimentale de produse,

crearea de noi produse care inlocuiesc pe cele existente,

perfectionarile tehnice si ale functionalitatii aduse produselor,

Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.



Raspuns corect



O caracteristica importanta a ofertei de marfuri o constituie legatura stransa a bunurilor cu serviciile in procesul de satisfacere a nevoilor. Fenomenul prezinta importanta pentru oferta de bunuri deoarece:

dezvoltarea ofertei de servicii genereaza o puternica concurenta cu oferta de marfuri, fortand-o la preocupari de perfectionare, diversificare sortimentala, imbunatatiri calitative si politici adecvate de preturi;

are loc asigurarea unui proces superior de utilizare a insesi bunurilor din structura ofertei, multe dintre servicii fiind legate de sporirea gradului de satisfactie a consumatorilor in ceea ce priveste realizarea actului de cumparare si a sistemului de garantie, utilizare si intretinere a multor bunuri din structura ofertei;

are loc diversificarea productiei, prin aparitia produselor noi, superioare calitativ; imbunatatirea parametrilor de calitate la produsele existente, pe baza valorificarii superioare a materiilor prime si a perfectionarii tehnologiilor de fabricatie.

Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.



Raspuns corect



Perfectionarea continua a productiei si a tehnologiilor utilizate genereaza cresterea calitatii bunurilor care alcatuiesc oferta care se materializeaza in:

diversificarea productiei, prin aparitia produselor noi, superioare calitativ; imbunatatirea parametrilor de calitate la produsele existente, pe baza valorificarii superioare a materiilor prime si a perfectionarii tehnologiilor de fabricatie;

asigurarea unui proces superior de utilizare a insesi bunurilor din structura ofertei, multe dintre servicii fiind legate de sporirea gradului de satisfactie a consumatorilor in ceea ce priveste realizarea actului de cumparare si a sistemului de garantie, utilizare si intretinere a multor bunuri din structura ofertei;

innoirea produselor care reprezinta o reflectare a modificarilor profunde care intervin in nevoile consumatorilor, in mecanismul formarii si satisfacerii cererii;

Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.



Raspuns corect



Notiunea de produs nou are in vedere:

un bun material ce prezinta elemente constructive, functionale, fiabilitate, valente estetice, ergonomice, comerciale, precum si componente acorporale deosebite, realizat in vederea satisfacerii superioare a cerintelor de consum sau acoperirii unui spectru mai larg de nevoi;

produse care desi exista pe piata sunt imbunatatite din punct de vedere functional, imbunatatirea modului de acordare a garantiei, imbunatatirea modului de ambalare etc.;

care apar pentru prima data pe piata, cu caracteristici functionale superioare, diferite de cele existente pe piata, contribuind la satisfacerea unor necesitati satisfacute si anterior cu alte marfuri similare,



Raspuns corect



Fazele parcurse de un bun in timpul de la aparitia sa in cadrul pietei si pana la disparitia de pe piata au urmatoarea succesiune:

aparitia pe piata a produsului, cresterea cererii de produs nou, disparitia de pe piata a produsului datorita inlocuirii acestuia cu alt produs imbunatatit;

aparitia pe piata a produsului; cresterea cererii si respectiv a ofertei pe piata pentru produsul in cauza; maturitatea, care corespunde etapei in care produsul a atins limitele de saturatie ale pietei;

perioada in cadrul careia bunul respectiv exista pe o anumita piata, respectiv intervalul cuprins intre finalizarea produsului de catre producator si vanzarea sa prin intermediul unui vanzator catre consumatorul final sau intermediar.



Raspuns corect



Notiunea 'ciclu de viata al unui produs' desemneaza:

perioada care cuprinde urmatoarea succesiune: aparitia pe piata a produsului, cresterea cererii de produs nou, disparitia de pe piata a produsului datorita inlocuirii acestuia cu alt produs imbunatatit;

aparitia pe piata a produsului; cresterea cererii si respectiv a ofertei pe piata pentru produsul in cauza; maturitatea, care corespunde etapei in care produsul a atins limitele de saturatie ale pietei;

perioada in cadrul careia bunul respectiv exista pe o anumita piata, respectiv intervalul cuprins intre finalizarea produsului de catre producator si vanzarea sa prin intermediul unui vanzator catre consumatorul final sau intermediar.



Raspuns corect



Dintre factorii care actioneaza asupra ofertei de marfuri amintim:

pretul de comercializare al produselor;

nivelul si dinamica costului de productie;

tehnologia procesului de productie;

Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.



Raspuns corect



Dintre factorii care actioneaza asupra ofertei de marfuri amintim:

evenimentele social - politice;

pretul factorilor de productie;

taxele si impozitele;

Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.



Raspuns corect



Dintre factorii care actioneaza asupra ofertei de marfuri amintim:

modificarile de pret ale altor bunuri substituibile sau complementare;

sistemul legislativ;

numarul firmelor care aduc acelasi bun pe piata;

Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.



Raspuns corect



Pretul de comercializare a produselor influenteaza direct cantitatea si structura ofertei pe piata, astfel:

daca pretul creste oferta creste; daca pretul scade oferta scade;

daca pretul creste, oferta scade; daca pretul scade, oferta creste;

pretul nu influenteaza oferta produsa decat in foarte mica masura.



Raspuns corect



Nivelul si dinamica costului de productie influenteaza direct cantitatea de bunuri produse si oferite pe piata, astfel:

daca costul productiei scade, oferta pentru bunurile respective va creste;

daca are loc cresterea costului va determina o scadere a ofertei;

costul productiei nu influenteaza oferta decat in sensul cresterii acesteia;

Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.



Raspuns corect



Dintre factorii de influenta care actioneaza asupra ofertei, introducerea tehnologiei noi, are ca efect:

existenta unui numar din ce in ce mai mare de intreprinzatori, astfel ca oferta este influentata in sensul cresterii din punct de vedere cantitativ si calitativ;

cresterea productivitatii muncii, si implicit, reducerea costului de productie determinand cresterea cantitatii oferite;

in sensul ca asteptarea unui pret ridicat in viitor are ca efect reducerea ofertei prezente, in schimb, previziunea unor scaderi de pret in viitor va determina cresterea ofertei prezente.



Raspuns corect



In realizarea ofertei de marfuri avansul tehnologic consta in:

realizarea unor schimbari care sa duca la scaderea cantitatii de resurse folosite pentru producerea aceleiasi cantitati de bunuri;

utilizarea descoperirilor stiintifice, cu mai buna aplicare a tehnologiilor existente si terminand cu reorganizare a muncii;

utilizarea tehnicilor de productie existente insa utilizarea pe scara larga a materiilor prime si a semifabricatelor de ultima generatie, rezultand astfel, produse complet noi.

Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.



Raspuns corect



Elasticitatea ofertei  exprima:

modificarea pretului la modificarea ofertei - daca pretul scade oferta creste si daca pretul creste oferta scade;

modificarea ofertei in functie de venitul consumatorilor: daca venitul creste oferta creste, daca venitul scade oferta scade;

sensibilitatea ofertei la variatiile diferitilor factori, indeosebi la modificarile preturilor;



Raspuns corect



In functie de valoarea coeficientului de elasticitate al ofertei fata de pret, oferta elastica este oferta pentru care:

o modificare a pretului determina o modificare mai mare a cantitatii oferite in acelasi sens (Eop>1). De exemplu o crestere de pret de 10% determina cresterea ofertei cu 15%;

o modificare de pret atrage dupa sine o modificare egala a cantitatii oferite (Eop=1). De exemplu o crestere a pretului cu 10% determina cresterea ofertei tot cu 10%;

o modificare a pretului determina o modificare mai redusa a cantitatii oferite. De exemplu o crestere de pret cu 10% determina cresterea ofertei cu 8%;



Raspuns corect



In functie de valoarea coeficientului de elasticitate al ofertei fata de pret, oferta unitar elastica este oferta pentru care:

o modificare a pretului determina o modificare mai mare a cantitatii oferite in acelasi sens (Eop>1). De exemplu o crestere de pret de 10% determina cresterea ofertei cu 15%;

o modificare de pret atrage dupa sine o modificare egala a cantitatii oferite (Eop=1). De exemplu o crestere a pretului cu 10% determina cresterea ofertei tot cu 10%;

o modificare a pretului determina o modificare mai redusa a cantitatii oferite. De exemplu o crestere de pret cu 10% determina cresterea ofertei cu 8%;



Raspuns corect



In functie de valoarea coeficientului de elasticitate al ofertei fata de pret, oferta inelastica este oferta pentru care:

o modificare a pretului determina o modificare mai mare a cantitatii oferite in acelasi sens (Eop>1). De exemplu o crestere de pret de 10% determina cresterea ofertei cu 15%;

o modificare de pret atrage dupa sine o modificare egala a cantitatii oferite (Eop=1). De exemplu o crestere a pretului cu 10% determina cresterea ofertei tot cu 10%;

o modificare a pretului determina o modificare mai redusa a cantitatii oferite. De exemplu o crestere de pret cu 10% determina cresterea ofertei cu 8%;



Raspuns corect



In cadrul ofertei de bunuri Paradoxul King, consta in aceea ca:

daca preturile produselor agricole scad, oferta se extinde, pentru ca doar in acest fel, producatorii debitori pot sa-si procure mijloacele banesti pentru achitarea creditelor scadente;

de la un anumit nivel de crestere a preturilor, majorarea in continuare a acestora este insotita, pe termen scurt, de reducerea cantitatii oferite pentru ca intreprinzatorii asteapta conditii si mai favorabile (preturi si mai mari), procedand la stocarea unei parti din productie;

daca preturile produselor agricole cresc, oferta se extinde, pentru ca doar in acest fel, producatorii debitori pot sa-si procure mijloacele banesti pentru achitarea creditelor scadente;



Raspuns corect



In cadrul ofertei de bunuri Paradoxul Rugina, consta in aceea ca:

daca preturile produselor agricole scad, oferta se extinde, pentru ca doar in acest fel, producatorii debitori pot sa-si procure mijloacele banesti pentru achitarea creditelor scadente;

de la un anumit nivel de crestere a preturilor, majorarea in continuare a acestora este insotita, pe termen scurt, de reducerea cantitatii oferite pentru ca intreprinzatorii asteapta conditii si mai favorabile (preturi si mai mari), procedand la stocarea unei parti din productie;

daca preturile produselor agricole cresc, oferta se extinde, pentru ca doar in acest fel, producatorii debitori pot sa-si procure mijloacele banesti pentru achitarea creditelor scadente;



Teme de referate si discutie

Caracteristicile ofertei de bunuri in functie de tipologia bunurilor comercializate;

Influenta restructurarilor economice si sociale asupra ofertei de bunuri si servicii in Romania;

Rolul ofertei de bunuri in buna functionare a pietei;

Analiza factorilor de influenta asupra ofertei de bun X.

Elasticitatea ofertei fata de diversi factori de influenta.

Termeni cheie

     Oferta de marfuri;

     Oferta efectiva;

     Oferta pasiva;

     Oferta reala;

     Oferta potentiala

     Oferta de bunuri nondurabile;

     Oferta de bunuri durabile;

     Produs nou;

     Ciclu de viata a produsului;

     Avantaj tehnologic;




Negucioiu, Aurel (coord.), op.cit., p. 314.

Ciucur, Dumitru; Gavrila, Ilie; Popescu, Constantin, op. cit., p. 197.

***Economie Politica, Vol I., Ed. Porto Franco, Galati, 1992, p.192.

Lipsey, Richard; Chrystal, Alec, Economiea Pozitiva, Ed. Economica, Bucuresti, 1999, p. 102.

Patriche, Dumitru (coord.), Patriche, Dumitru (coord.), Economie comerciala, Ed. Economica, Bucuresti, 1998, p. 238.

Patriche, Dumitru (coord.), op. cit., p. 239.

Idem, p. 241.

Ibidem, p. 241.

Didier, Michel, op. cit., p. 38.

Patriche, Dumitru (coord.), op. cit., p. 242.

Ciucur, Dumitru; Gavrila, Ilie; Popescu, Constantin, op. cit.,p. 100.

Harwick, Phillip; Langmead, John; Khan, Bahadur, Introducere in Economia politica moderna, Ed. Polirom, Bucuresti, 2002, p. 147.

Didier, Michel, op. cit., p. 69.

Samuelson, Paul; Nordhaus, William, op. cit., p. 69.

Harwick, Phillip; Langmead, John; Khan, Bahadur, Introducere in Economia politica moderna, Ed. Polirom, Bucuresti, 2002, p. 113.

Cretoiu, Ghe.; Cornescu, V.; Bucur, I., op. cit., p. 90.

Harwick, Phillip; Langmead, John; Khan, Bahadur,op. cit., p. 113.

Samuelson, Paul; Nordhaus, William, op. cit., p. 69.

Idem, p. 70;

Frois - Abraham, Gilbert, Economie politica, Ed. Humanitas Bucuresti, 1992, p. 162.

Ciucur, Dumitru; Gavrila, Ilie; Popescu, Constantin, op. cit.,p. 201.

Rugina, Anghel, Principia Oeconomica, reprodus dupa Ciucur, Dumitru; Gavrila, Ilie; Popescu, Constantin, op. cit.,p. 201.



Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact