SOCIETATEA PE ACTIUNI

Notiune. Constituire. Functionare.

Dizolvare. Lichidare.

1. Notiunea si caracterele societatii pe actiuni.

Societatea pe actiuni este forma cea mai complexa si, totodata, crea mai evoluata a societatii comerciale.

In aceasta societate conteaza mai mult aporturile asociatilor decat calitatile personale ale acestora. In general asociatii contribuie cu aporturile lor la formarea capitalului social, fara sa desfasoare o activitate in societate. Aceste aporturi prezinta interes si pentru terti, deoarece raspunderea asociatilor pentru obligatiile sociale se limiteaza la aceste aporturi.

Datorita importantei aporturilor la formarea capitalului social si a estomparii calitatilor personale ale asociatilor, societatea pe actiuni mai este cunoscuta si sub denumirea de societate anonima.

Aceasta forma de societate este destinata realizarii 848b19i marilor afaceri, care necesita capitaluri insemnate. Societatea este astfel conceputa ca sa dreneze contributiile banesti modeste pentru formarea unor capitaluri mari, necesare realizarii unor investitii de anvergura. In acest scop societatea este autorizata sa faca apel la subscriptia publica.

Fara a da o definitie a societatii pe actiuni, Legea nr.31/1990 precizeaza elementele esentiale ale acestei forme de societate. Potrivit art.3 din lege, societatea pe actiuni este societatea ale carei obligatii sunt garantate cu patrimoniul social; actionarii sunt obligati numai pana la concurenta capitalului social subscris.

Actiunile sunt fractiuni ale capitalului si, totodata, titluri reprezentative ale contributiilor asociatilor la formarea capitalului social.

Pe bazele definitiei generale a societatii comerciale si a dispozitiilor legale mentionate, societatea pe actiuni poate fi definita ca acea societate constituita prin asocierea mai multor persoane, care contribuie la formarea capitalului social prin anumite cote de participare reprezentate prin titluri, numite actiuni, pentru desfasurarea unei activitati comerciale, in scopul impartirii beneficiilor, si care raspund pentru obligatiile sociale numai in limita aporturilor lor.

Din definitia data rezulta caracterele societatii pe actiuni:

a) societatea se constituie dintr-un numar minim de asociati, denumiti actionari;

b) capitalul social este divizat in actiuni, care sunt titluri negociabile si transmisibile;

c) raspunderea asociatilor pentru obligatiile sociale este limitata; ei raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris.

2. Constituirea societatii pe actiuni

Constituirea societatii pe actiuni este reglementata de dispozitiile Legii nr.31/1990, care privesc constituirea oricarei societati comerciale, precum si anumite dispozitii speciale privind aceasta forma de societate.

Societatea pe actiuni se constituie prin vointa asociatilor exprimata in actul constitutiv.

Pentru formarea capitalului social, legea reglementeaza doua modalitati de constituire a societatii: constituirea obisnuita, prin aporturile asociatilor si constituirea prin subscriptie publica.

2.1. Actele constitutive ale societatii

Potrivit art.5 din Legea nr.31/1990, societatea pe actiuni se constituie prin contract de societate si statut. Contractul de societate si statutul pot fi incheiate si sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv. Actul constitutiv se semneaza de catre toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de catre fondatori. Cand se incheie numai

contract de societate sau numai statutul, acestea pot fi denumite de asemenea act constitutiv.

a) Contractul de societate

Contractul de societate trebuie sa se incheie in forma autentica si sa cuprinda elementele prevazute de art.8 din Legea nr.31/1990.

Asociatii

Ca in orice societate comerciala, asociatii societatii pe actiuni, denumiti actionari, pot fi persoane fizice sau juridice.

Pentru aceasta forma de societate, legea impune un numar minim al actionarilor; numarul actionarilor nu poate fi mai mic de cinci (art.10 alin (2) din Legea nr.31/1990).

Firma societatii

In cazul societatii pe actiuni, firma se compune dintr-o denumire proprie, de natura de a o deosebi de firma altor societati si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime "societate pe actiuni", sau scrisa prescurtat "S.A.".

Capitalul social

Capitalul societatii pe actiuni nu poate fi mai mic de 25.000.000 lei. Deci capitalul social subscris nu poate fi sub plafonul minim prevazut de lege.

Aporturile asociatilor

In contractul de societate trebuie aratat aportul fiecarui asociat. Aportul poate fi in numerar, in natura sau in creante. In cazul aporturilor in natura, contractul de societate trebuie sa prevada valoarea bunurilor aduse ca aport, modul de evaluare si numarul actiunilor acordate pentru acestea.

Actiunile

Contractul de societate trebuie sa precizeze numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator.

Administratorii societati

In contractul de societate, asociatii trebuie sa mentioneze numarul, numele, prenumele si cetatenia administratorilor, persoane fizice; sediul si nationalitatea administratorilor, persoane juridice; garantia pe care administratorii sunt obligati sa o depuna.

Cenzorii societatii

In contractul de societate trebuie sa se prevada numele, prenumele, domiciliul, si cetatenia cenzorilor, persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea cenzorilor persoane juridice.

In cazul constituirii prin subscriptie publica, cenzorii sunt numiti de adunarea constitutiva.

Clauzele privind conducerea, administrarea, controlul gestiunii si functionarea societatii:

In contractul de societate se pot prevedea clauze speciale privind luarea hotararilor in adunarea generala si modul de lucru al administratorilor.

De asemenea, in contract trebuie sa se prevada clauze privind controlul gestiunii societatii de catre organele statutare si controlul acesteia de catre actionari, precum si documentele la care actionarii vor putea sa aiba acces pentru a se informa si a-si exercita controlul.

Avantajele rezervate fondatorilor

Contractul de societate trebuie sa prevada eventualele avantaje conferite fondatorilor pentru activitatea lor legata de constituirea societatii.

Operatiunile incheiate de asociati in conturile societatii

Constituirea societatii pe actiuni implica anumite operatiuni si cheltuieli. Intrucat acestea se realizeaza in contul societatii ce se constituie si pe care societatea urmeaza sa le preia, precum si sumele ce trebuie platite pentru acele operatiuni.

b) Statutul societatii

Statutul societatii pe actiuni se incheie in forma autentica. Statutul societatii cuprinde aceleasi elemente ca si contractul de societate, cu deosebirea ca statutul dezvolta elemente care privesc organizarea si functionarea societatii.

2.2. Modalitati de constituire a societatii

a) Constituirea simultana

Constituirea simultana sau concomitenta consta intr-o procedura simpla de constituire a societatii pe actiuni, care este cea folosita si in cazul constituirii societatilor in nume colectiv, in comandita simpla si cu raspundere limitata. In cazul in care exista cel putin cinci asociati, care acopera prin aporturile lor (subscriu) intregul capital social si fiecare efectueaza varsaminte de minim 30% din capitalul social subscris, acestia vor putea trece la constituirea societatii pe actiuni, prin incheierea actelor constitutive si indeplinirea formalitatilor prevazute de lege.

Constituirea societatii este simultana sau concomitenta, deoarece formarea capitalului social are loc in acelasi timp cu incheierea actelor constitutive ale societatii.

b) Constituirea continuata sau prin subscriptie publica

Daca asociatii care initiaza constituirea societatii pe actiuni nu au resursele financiare necesare pentru a subscrie intregul capital social al societatii si sa verse minimul cerut de lege ei pot apela la subscriptia publica, adica pot face o oferta de subscriere, adresata oricarei persoane care dispune de bani si doreste sa ii investeasca prin cumparare de actiuni.

In acest caz, constituirea prin subscriptie publica implica urmatoarele operatiuni:

- intocmirea si lansarea prospectului de emisiune a actiunilor;

- subscrierea actiunilor;

- validarea subscriptiei si aprobarea actelor constitutive ale societatii de catre adunarea constitutiva a subscriitorilor.

Operatiunile mentionate sunt realizate de fondatorii societatii. Avand un rol determinant la constituirea societatii, fondatorii sunt cei care semneaza actele constitutive. Ei au drepturile, obligatiile si raspunderile prevazute de lege.

Prospectul de emisiune

In conceptia legii, prospectul de emisiune este inscrisul care cuprinde o oferta adresata publicului de a subscrie actiunile societatii care se constituie:

intocmirea prospectului de emisiune - acesta este intocmit de catre fondatorii societatii si trebuie sa cuprinda anumite elemente privind viitoarea societate, care trebuie cunoscute de catre cei interesati in subscrierea actiunilor societatii.

autorizarea prospectului de emisiune - pentru a putea fi publicat acesta trebuie autorizat de organul competent. Judecatorul delegat la oficiul registrului comertului va verifica legalitatea prospectului si, constatand indeplinirea conditiilor legale, va autoriza publicarea acestuia.

publicarea prospectului de emisiune - Legea 31/1990 nu reglementeaza conditiile de publicare a prospectului de emisiune. In consecinta, nu este necesara o publicare a prospectului de emisiune in Monitorul Oficial, fiind suficienta publicarea in presa.

Subscrierea actiunilor

Subscrierea este manifestarea de vointa a unei persoane prin care se obliga sa devina actionar al societatii, prin efectuarea unui aport la capitalul social al acesteia, in schimbul caruia va primi actiuni de o valoare nominala egala.

Pentru a proteja pe subscriitori, legea reglementeaza modul in care se efectueaza subscrierea actiunilor. Subscrierea va cuprinde:

- numele si prenumele (denumirea);

- domiciliul sau sediul subscriitorului;

- numarul in litere al actiunilor subscrise;

- data subscrierii si declaratia expresa ca subscriitorul cunoaste si accepta prospectul de emisiune.

Pentru a se realiza subscrierea trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

- societatea se poate constitui numai daca intregul capital social prevazut in prospectul de emisiune a fost subscris;

- legea cere ca fiecare subscriitor sa fi varsat in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise la C.E.C. ori la o societate bancara sau la o filiala a acesteia, restul din capitalul social va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatricularea societatii;

- potrivit legii, in cazul unui aport in natura, actiunile acordate subscriitorului trebuie acoperite integral cu valoarea bunului care constituie obiectul aportului.

2.3. Formalitatile necesare constituirii societatii

Evocarea formalitatilor

Formalitatile necesare constituirii societatii pe actiuni sunt urmatoarele: intocmirea actelor constitutive; autorizarea de catre instanta judecatoreasca a functionarii societatii; publicarea, inmatricularea si inscrierea fiscala a societatii (art.9 si art.22-24 din Legea nr.31/1990).

Formalitatile mentionate sunt aceleasi, atat in cazul constituirii simultane, cat si in cazul constituirii continuate sau prin subscriptie publica.

Potrivit legii, formalitatile sunt indeplinite de catre asociati, cand constituirea este simultana, si de persoanele desemnate de adunarea constitutiva, cand constituirea este continuata.

In toate cazurile, societatea pe actiuni devine persoana juridica din ziua inmatricularii sale in registrul comertului (art. 24 alin. 2 din Legea nr.31/1990).

3. Functionarea societatii pe actiuni

a) Actiunile emise de societate

Notiune.

Asa cum am aratat, in societatea pe actiuni, asociatii contribuie la formarea capitalului social ori la majorarea acestuia prin efectuarea unui aport in numerar sau in natura, in schimbul caruia vor primi actiuni.

Notiunea de actiune are mai multe sensuri.

Actiunea este o fractiune a capitalului social; ea trebuie sa fie obligatoriu egala in valoare cu celelalte actiuni.

Actiunea este un titlu de credit; ea incorporeaza si constata drepturile si obligatiile izvorate din calitatea de actionar.

Actiunea desemneaza raportul societar, adica raportul juridic dintre actionar si societate.

Deci, actiunea este un titlu reprezentativ al contributiei asociatului, constituind o fractiune a capitalului social, care confera posesorului calitatea de actionar.

Caracterele actiunilor.

Din cele aratate rezulta caracterele actiunilor.

Actiunile sunt fractiuni ale capitalului social care au o anumita valoare nominala. Fiecare actiune reprezinta o valoare nominala care exprima fractiunea din capitalul social pe care inscrisul o incorporeaza.

Actiunile sunt fractiuni egale ale capitalului social. Toate actiunile trebuie sa incorporeze aceeasi valoare. In acest sens, art.63 din legea nr.31/1990 prevede ca "actiunile trebuie sa fie de o egala valoare".

Actiunile sunt indivizibile. Potrivit art.69 din Legea nr.31/1990, actiunile emise de societate au un caracter indivizibil. Acest caracter al actiunilor este menit sa asigure buna functionare a societatii. Divizarea actiunilor ar avea drept rezultat fractionarea excesiva a capitalului social si, implicit, cresterea numarului actionarilor, ceea ce ar ingreuna functionarea societatii.

Felurile actiunilor

Potrivit art.61 din Legea nr.31/1990, actiunile emise de societate pot fi de doua feluri: actiuni nominative si actiuni la purtator.

Distinctia dintre cele doua categorii de actiuni prezinta interes practic, in special cu privire la regimul transmisiunii lor.

Actiunile nominative.

Caracteristica unei actiuni nominative este aceea ca identifica titularul actiunii. In titlu se mentioneaza numele, prenumele si domiciliul actionarului sau, dupa caz, denumirea si sediul acestuia.

Actiunile la purtator.

In cazul actiunii la purtator, elementele de identificare a titularului actiunii nu se mentioneaza in titlu. In consecinta, titular al actiunii este posesorul ei. Drepturile aferente actiunii apartin si pot fi exercitate de persoana care poseda titlul.

Conditii pentru emiterea actiunilor

Legea nr.31/1990 stabileste anumite conditii pentru emiterea actiunilor.

Actiunile pot fi emise numai dupa inmatricularea societatii in registrul comertului (art.62 alin. 2 lit.b).

Actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala (art.61 alin.3).

Emiterea de actiuni noi, pentru majorarea capitalului social, este interzisa pana nu vor fi complet achitate cele din emisiunea precedenta (art.61 alin.5).

b) Drepturile si obligatiile actionarilor

Calitatea de actionar confera drepturi si obligatii, in conditiile Legii nr.31/1990.

Drepturile actionarilor.

Actionarii au anumite drepturi. Acestea sunt drepturi nepatrimoniale sau drepturi patrimoniale.

Dreptul de a participa la adunarea generala a actionarilor

Acest drept il au toti actionarii, chiar daca, din anumite motive, legea le interzice sa participe la deliberari si luarea hotararilor. Actionarii pot participa la adunare direct sau prin reprezentare (art. 83 din Legea nr.31/1990).

Dreptul de vot

In temeiul actiunilor lor, actionarii au drept de vot in adunarea generala a actionarilor. Potrivit art.67 din Legea nr.31/1990, orice actiune da dreptul la un vot in adunarile societatii. Deci, actionarii exercita dreptul lor de vot proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.

Dreptul de informare

Actionarii au dreptul sa fie informati asupra desfasurarii activitatii societatii.

Dreptul la dividende

Principalul drept patrimonial al actionarului este dreptul de a primi dividende. Potrivit art.37 alin. 2 din Legea nr.31/1990, dividendele se platesc asociatilor in proportie cu cota de participare la capitalul social.

Dreptul asupra partii cuvenite din lichidarea societatii

La incetarea existentei societatii, actionarii au dreptul sa primeasca partea ce li se cuvine in urma lichidarii societatii.

Obligatiile actionarilor.

Actionarii au anumite obligatii. Principala obligatie a actionarilor este de a efectua plata varsamintelor datorate.

Potrivit legii, situatia actiunilor trebuie sa fie publicata odata cu bilantul anual, si in mod deosebit, sa arate daca actiunile au fost integral platite si numarul actiunilor pentru care s-a cerut, fara rezultat, efectuarea varsamintelor (art.71 din Legea nr.31/1990).

c) Adunarea Generala a Actionarilor

Rolul adunarii generale: Adunarea generala a actionarilor este organul de deliberare si decizie al societatii pe actiuni.

Felurile adunarii generale

Potrivit legii, adunarile generale ale actionarilor sunt ordinare si extraordinare.

Legea stabileste atributiile fiecareia dintre cele doua adunari generale, precum si conditiile de cvorum si majoritate pentru luarea deciziilor.

Adunarea generala ordinara.

Aceasta adunare se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult trei luni de la incheierea exercitiului financiar.

Adunarea generala are ca atributii si este obligata: sa discute, sa aprobe sau sa modifice bilantul si sa fixeze dividendul; sa aleaga administratorii si cenzorii societatii, si sa fixeze, in conditiile legii, remuneratia acestora; sa se pronunte asupra gestiunii administratorilor; sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si dupa caz, programul de activitate, pe exercitiul urmator; sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea unei sau mai multora dintre unitatile societatii (art.73 din Legea nr.31/1990).

Adunarea generala extraordinara.

Aceasta adunare se intruneste, in mod exceptional, cand trebuie sa ia o hotarare de o importanta deosebita, care, de regula, reclama modificarea actelor constitutive ale societatii.

Potrivit legii, adunarea generala extraordinara hotaraste: prelungirea duratei societatii; marirea capitalului social sau reintregirea sa prin emisiune de noi actiuni; emiterea de obligatiuni; mutarea sediului societatii; schimbarea obiectului societatii; schimbarea formei societatii; fuziunea cu alte societati; dizolvarea anticipata a societatii. Totodata, ea hotaraste oricare alta modificare a contractului de societate ori a statutului, sau in orice alta problema pentru care legea cere aprobarea adunarii extraordinare (art.75 din Legea nr.31/1990).

Hotararile adunarii generale

Hotararile adunarii generale sunt obligatorii pentru toti actionarii, daca au fost luate cu respectarea legii, contractului de societate si statutului societatii. Deci, ele sunt obligatorii, chiar si pentru actionarii care nu au luat parte la adunare ori au votat impotriva (art.90 din Legea nr.31/1990).

Hotararile adunarii generale devin opozabile tertilor numai prin publicarea lor in conditiile legii.

Hotararile luate de adunarea generala se depun, in termen de 15 zile, la oficiul registrului comertului pentru a fi mentionate in extras in registru, si publicate in Monitorul Oficial. Legea interzice executarea hotararilor inainte de indeplinirea acestor formalitati.

Hotararile adunarii generale adoptate cu incalcarea legii, a contractului de societate sau a statutului societatii pot fi anulate pe cale judecatoreasca.

Competenta de solutionare a cererii apartine instantei in a carei raza teritoriala isi are sediul societatea.

d) Administrarea societatii

Administrarea societatii pe actiuni este reglementata prin mai multe dispozitii ale Legii nr.31/1990.

Societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori (art.93).

Daca sunt desemnati mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie (art.93 alin.2).

Consiliul de administratie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de directie (art.98).

Presedintele consiliului de administratie este si director general sau director al societatii si, in aceasta calitate, conduce si comitetul de directie (art.98 alin.2).

Executarea operatiilor societatii poate fi incredintata unuia sau mai multor directori executivi (art.105).

Legea nr.31/1990 a consacrat conceptia clasica privind administrarea societatii pe actiuni; administrarea se realizeaza de un administrator unic sau de un consiliu de administratie, in care presedintele consiliului de administratie este si directorul general sau directorul societatii. Legea reglementeaza si posibilitatea existentei unui al doilea organ colegial de administrare, care este comitetul de directie, condus de directorul general sau directorul societatii.

Consiliul de administratie

Potrivit art.93 alin.2 din Legea nr.31/1990, "cand sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie".

Dispozitia legii are caracter imperativ; pluralitatea de administratori se constituie ope legis intr-un consiliu de administratie.

Consiliu de administratie este un organ colegial de gestiune. In consecinta, vointele administratorilor nu se manifesta individual; ele exprima o vointa noua, vointa majoritara a organului colegial.

Intrucat gestiunea societatii este realizata de un organ colegial, numai consiliul poate hotari asupra actelor de gestiune date in competenta sa.

Consiliul de administratie poate face toate operatiile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului societatii, afara de restrictiile prevazute de lege sau actele constitutive (art.40 din Legea nr.31/1990).

Comitetul de directie

Potrivit art.98 din Legea nr.31/1990, consiliul de administratie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de directie, compus din membrii alesi dintre administratori.

Deci, comitetul de directie este un organ colegial de administratie a societatii. El se constituie de catre consiliul de administratie, iar membrii sai sunt alesi din randul administratorilor.

Atributiile care revin comitetului de directie sunt cele delegate de catre consiliul de administratie. Ele sunt stabilite  prin decizia consiliului, in conditiile legii

Directorii executivi

Consiliul de administratie si comitetul de directie realizeaza activitatea de conducere operativa a societatii. Fiind organe colegiale, ele se intrunesc periodic, de regula, lunar, respectiv saptamanal. In aceste conditii, cei care asigura conducerea curenta a societatii sunt directorii executivi. Legea prevede ca "executarea operatiilor societatii poate fi incredintata unuia sau mai multor directori executivi".

e) Cenzorii societatii

In societatea pe actiuni, controlul asupra actelor si operatiunilor administratorilor se exercita de catre cenzori.

Potrivit legii, societatea pe actiuni va avea trei cenzori si tot atatia supleanti, daca prin contractul de societate sau statut nu se prevede un numar mai mare. In toate cazurile insa numarul cenzorilor trebuie sa fie impar (art.111 din Legea nr.31/1990).

Cenzorii sunt stabiliti prin actele constitutive, care trebuie sa prevada numarul, numele, prenumele si cetatenia cenzorilor, iar in cazul subscriptiei publice sunt alesi de adunarea constitutiva (art.9 si art.21 din Legea nr.31/1990). Ulterior, cenzorii sunt alesi de adunarea generala ordinara (art.73 din Legea nr.31/1990).

Durata insarcinarii cenzorilor este de trei ani, putand fi realesi.

Legea impune ca cel putin unul dintre cenzori sa fie contabil autorizat sau expert contabil.

Legea nr.31/1990 stabileste drepturile si obligatiile cenzorilor.

Drepturile cenzorilor

Cenzorii au anumite drepturi care le permit exercitarea controlului gestiunii societatii.

Cenzorii au dreptul sa participe la sedintele consiliului de administratie, fara sa aiba drept de vot (art.104 alin.5).

De asemenea, cenzorii au dreptul sa obtina, lunar, de la administratori o situatie privind mersul activitatii societatii. Legea interzice cenzorilor sa comunice aceste date asociatilor in particular si tertilor (art.115).

Cenzorilor au dreptul la remuneratia stabilita (art.112 alin.2).

Obligatiile cenzorilor

Cenzorii au si anumite obligatii care asigura indeplinirea mandatului lor.

Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca bilantul si contul de profit si pierderi sunt legal intocmite. Ei sunt obligati sa verifice daca registrele societatii sunt regulat tinute. Asupra constatarilor facute trebuie prezentat un raport adunarii generale a actionarilor (art.114).

De asemenea, cenzorii sunt obligati: sa faca lunar inspectii casei, sa convoace adunarea generala ordinara sau extraordinara, daca nu a fost convocata de catre administratori; sa ia parte la adunarile generale ordinare si extraordinare; sa constate regulata depunere a garantiei de catre administratori; sa vegheze ca dispozitiile legii, contractului de societate sau statutului sa fie indeplinite de administratori si lichidatori (art.114 alin.4).

In sfarsit, cenzorii sunt obligati sa aduca la cunostinta administratorilor si in anume cazuri adunarii generale, neregularitatile in administratie si incalcarile dispozitiilor legale si a prevederilor actelor constitutive ale societatii (art.111 alin.5).

f) Obligatiile emise de societate

In anumite cazuri, capitalul societatii poate deveni insuficient  pentru a face fata unor nevoi neprevazute sau pentru dezvoltarea activitatii societatii. Avand nevoie de capital suplimentar, societatea poate folosi mai multe cai pentru a-l obtine printre care si emiterea de obligatiuni.

Obligatiunile sunt titluri de credit emise de societate in schimbul sumelor de bani imprumutate, care incorporeaza indatorirea societatii de a rambursa aceste sume si de a plati dobanzile aferente.

Obligatiunile sunt de doua feluri: obligatiuni nominative si obligatiuni la purtator.

Obligatiunea normativa cuprinde in titlu numele, prenumele si domiciliul obligatarului, respectiv denumirea si sediul acestuia. Dreptul incorporat in titlu apartine si se exercita numai de catre titular, putand fi transmise prin cesiune.

Obligatiunea la purtator nu cuprinde mentiunile de identificare a titularului. Dreptul apartine posesorului titlului, care il poate transmite prin traditiunea titlului.

Conditiile emiterii obligatiunilor

Legea nr.31/1990 stabileste conditiile pentru emiterea obligatiunilor. Acestea sunt conditii de fond sau conditii ale subscriptiei publice a obligatiunilor.

Conditiile de fond

Pentru emiterea obligatiunilor se cer a fi indeplinite anumite conditii.

Emiterea de obligatiuni este hotarata numai de adunarea generala extraordinara a societatii (art.75).

Suma pentru care se pot emite obligatiuni nu poate depasi trei patrimi din capitalul varsat si existent, conform ultimului bilant aprobat (art.118). Limita legala este obligatorie si in cazul cand au fost facute si alte emisiuni de obligatiuni.

Obligatiunile din aceeasi emisiune trebuie sa fie de o valoare egala; ele confera posesorilor lor drepturi egale.

Conditiile subscriptiei publice a obligatiunilor.

Pentru emiterea actiunilor prin subscriptie publica, societatea trebuie sa respecte conditiile stabilite de Legea nr.31/1990.

g) Registrele. Bilantul contabil.

Societatile pe actiuni tin evidentele stabilite de lege. In afara acestor evidente, prin grija consiliului de administratie se mai tin: un registru al actionarilor, un registru al sedintelor si deliberarilor adunarilor generale, un registru al sedintelor si deliberarilor consiliului de administratie si un registru al obligatiunilor in care se arata totalul obligatiunilor emise si al celor rambursate. Bilantul si contul de profit si pierderi se intocmesc in conditiile metodologice legale. Societatea formeaza fondul de rezerva pana la minimum a cincia parte din capitalul social: prin preluarea in fiecare an a cel putin 5% din beneficii.

Bilantul exercitiului precedent, cu contul de profit si pierderi, insotit de raportul administratorilor si de documentele justificative se prezinta cenzorilor, de catre administratori cu cel putin o luna inainte de ziua stabilita pentru sedinta adunarii generale.

Bilantul ramane depus in copie, impreuna cu raportul administratorilor si cel al cenzorilor, la sediul societatii si cel al sucursalelor si filialelor in cele 15 zile care preced intrunirea adunarii generale, pentru a fi cercetate de actionari.

4. Dizolvarea si lichidarea

Dizolvarea inseamna desfacerea asociatilor de legamantul facut la constituirea societatii. Desfacerea completa a asociatilor de legamantul facut implica, insa, lichidarea completa a societatii si impartirea patrimoniului intre ei. Dizolvarea este de fapt un act de vointa sau judiciar, prin care se hotaraste intreruperea afacerilor pentru care societatea fusese constituita, avand ca scop restrangerea activitatii ei in vederea lichidarii. Prin dizolvare societatea nu dispare ca persoana juridica, ci continua sa existe in aceasta calitate in timpul lichidarii.

Cauze de dizolvare:

- pierderea unei jumatati din capitalul social;

- micsorarea capitalului social sub minimul  legal;

- scaderea numarului actionarilor sub minimul legal.

Lichidarea unei societati pe actiuni reprezinta o serie de operatiuni efectuate de o persoana numita lichidator in vederea repartizarii patrimoniului social, respectiv, transformarea activului societatii in numerar, stingerea pasivului si repartizarea activului net.

Lichidatorii sunt mandatari ai asociatilor. Lichidatorii pot fi persoane fizice sau juridice. Lichidatorii se numesc:

- prin actul constitutiv;

- de adunarea generala a societatii;

- de instanta;

- impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs.