INFORMATICA MANAGERIALA GRILE

1. Sistemul informational al unei firme este:

a) componenta a sistemului operational;

b) componenta a sistemului decizional;

c) componenta a sistemului de management;

d) componenta a sistemului informatic pentru management;

e) componenta a sistemului organizatoric.

2. Intre conceptul de data si conceptul de informatie exista urmatoarea relatie:

a) nici o data nu este informatie;

b) o informatie este si o data;

c) nici o informatie nu este data;

d) datele si informatiile sunt complementare;

e) datele si informatiile sunt doua multimi distincte;

3. Deficientele generale caracteristice sistemelor informationale sunt:

a) filtrajul, distorsiunea, inadecvata codificare a informatiilor si redundanta;

b) volumul mare de munca manuala, varsta informatiilor, redundanta si distorsiunea;

c) lipsa de informare a factorilor de decizie, supraincarcarea canalelor de informatii, volumul mare de munca manuala si redundanta;

d) filtrajul, distorsiunea, redundanta si supraincarcarea canalelor de comunicatii;

e) inadecvata codificare a informatiilor, redundanta, supraincarcarea canalelor de comunicatii si volumul mare de munca manuala.

4. Fenomenul de distorsiune a informatiilor are ca efect:

a) existenta unor informatii cu acelasi continut sau cu un continut asemanator pe suporturi fizice diferite;

b) modificarea fluxurilor informationale;

c) introducerea unor paralelisme in circuitul informational;

d) modificarea intentionata a informatiilor;

e) modificarea neintentionata a continutului unor informatii.

5. Sistemul informatic pentru management este alcatuit din:

a) banca de date a firmei care se stabileste la nivelul sistemului de management;

b) fisierele de date impreuna cu relatiile care se stabilesc intre acestea pentru obtinerea in timp util a situatiilor informationale necesare fundamentarii deciziilor;

c) documentele primare, ca sursa de obtinere a informatiilor de intrare, programele de prelucrare a acestora si situatiile informationale finale;

d) proceduri informationale si prelucrari preponderent automatizate destinate asigurarii unei calitati superioare a actului decizional;

e) baza de date care pastreaza informatiile continute in documente primare si sistemul de gestiune asociat acesteia.

6. Sistemele informatice pentru management se clasifica, in functie de simultaneitatea lucrarilor efectuate, in:

a) sisteme multiprogramare si sisteme multiprelucrare;

b) sisteme on-line si sisteme off-line;

c) sisteme on-line si sisteme time-sharing;

d) sisteme time-sharing si sisteme batch;

e) sisteme cu tratare conversationala si sisteme on-line.

7. Un sistem informatic care lucreaza in regim on-line exprima:

a) implicarea sistemului informatic in desfasurarea unui proces atat cu sau fara interventia omului;

b) accesul direct la sistemul de prelucrare si primirea directa a rezultatelor, fara interventia omului;

c) accesul indirect la sistemul de prelucrare, prin interventia omului, care executa pe circuit unele operatii manuale sau mecanice;

d) un sistem cu fractionarea timpului destinat EXCLUSIV rezolvarii unor probleme stiintifice si din domeniul ingineriei;

e) un sistem care imbunatateste corectitudinea datelor de intrare.

8. Sistemele informatice cu acces multiplu simultan nu ofera urmatorul avantaj:

a) reducerea timpului de inactivitate al unitatii centrale;

b) furnizarea de informatii capabile sa asigure cresterea calitatii actului decizional;

c) diminuarea timpului de raspuns la comenzile de introducere, prelucrare si afisare a datelor;

d) sporirea calitatii datelor de intrare datorita eliminarii in marea majoritate a erorilor de introducere;

e) depistarea in timp real a fenomenelor de filtraj.

9. Realizarea codificarii elementelor componente ale unei firme presupune:

analiza semnificatiei element 737g66h elor din cadrul firmei ce urmeaza a fi supuse acestui proces;

determinarea modalitatilor de rationalizare a sistemului decizional;

determinarea tipurilor de actiuni ce vor fi utilizate;

asocierea uni cod morfologic fiecarui element supus procesului;

determinarea performantelor sistemelor de calcul;

asocierea optionala a unei cifre de control fiecarui cod;

selectarea algoritmului de calcul adecvat al cifrei de control;

asocierea codurilor alese tuturor elementelor de codificat.

a) 2 + 3 + 4 + 5 + 6;

b) 1 + 2 + 3 + 7 + 8;

c) 1 + 2 + 5 + 7 + 8;

d) 4 + 5 + 6 + 7 + 8;

e) 1 + 3 + 6 + 7 + 8.

10. Indicati varianta de raspuns care nu constituie unul dintre principiile care stau la baza constituirii unui sistem coerent de codificare:

a) codurile generate trebuie sa fie unice;

b) reactualizarea codurilor trebuie sa poata fi facuta usor si ori de cate ori este nevoie;

c) modul de elaborare al codurilor trebuie sa tina seama de posibilitatea de interpretare dificila a semnificatiilor;

d) sistemul de coduri adoptat trebuie sa poata face legatura intre diverse elemente componente ale sistemului;

e) structura codurilor trebuie sa fie bine definita dand posibilitatea de extindere a acestora fara a fi afectat procesul in totalitatea sa.

11. Alegeti, conform metodologiei de realizare a unui sistem informatic pentru management, varianta in care etapele sunt indicate in ordinea corecta:

evaluarea critica a sistemului informational;

analiza detaliata;

analiza preliminara;

experimentarea sistemului;

exploatarea sistemului;

proiectarea noului sistem;

impartirea sistemului informational in subsisteme;

implementarea sistemului.

a) 1-3-6-8-7-5;

b) 3-2-6-4-8-5;

c) 7-1-2-3-4-8;

d) 3-2-1-6-4-5;

e) 3-2-1-4-6-5.

12. Obiectivul fundamental al etapei de analiza preliminara este:

a) determinarea modului in care se asigura legatura dintre subsistemele componente ale sistemului de management;

b) determinarea ariei de intindere a sistemului informational;

c) determinarea acelor probleme care apar in cadrul sistemului informational al unei firme si crearea de subsisteme informatice care sa permita automatizarea activitatii fiecarui compartiment ce intra in structura organizatorica a firmei;

d) identificarea si definirea ariei de intindere a sistemului informational ce urmeaza a fi analizat, precum si a problemelor care justifica din punct de vedere economic si decizional rationalizarea sa;

e) evaluarea critica a sistemului informational analizat.

13. In etapa de analiza preliminara din cadrul metodologiei de proiectare a unui sistem informatic pentru management, faza de determinare a obiectivului fundamental si a celor derivate se situeaza:

a) inaintea fazei de identificare a problemelor ce stau la baza reproiectarii;

b) dupa faza de prezentare a variantelor de solutii globale;

c) inaintea fazei de stabilire a activitatilor economice;

d) dupa faza de analiza a structurii de productie si conceptie a societatii;

e) inaintea fazei specificate la punctul d).

14. Alternativele strategiei de informatizare a unei societati comerciale se definesc:

a) cu ajutorul produselor software de prognoza economica;

b) in cadrul etapei de analiza preliminara, eventual cu ajutorul unor produse de optimizare decizionala;

c) in cadrul etapei de implementare a sistemului informatic pentru management;

d) folosind produse informatice dedicate;

e) prin intermediul rezolvarii unor probleme care au la baza modele economico-matematice complexe.

15. Analiza documentelor dintr-un sistem informational se realizeaza prin metoda:

a) flowchart;

b) viitor-trecut;

c) celor mai mici patrate;

d) interviului si chestionarului;

e) exploziei si imploziei.

16. Deficientele generale ale unui sistem se identifica in timpul:

a) etapei de proiectare a noului sistem;

b) evaluarii critice a sistemului informational;

c) fazelor de analiza a documentelor si circuitelor informationale din cadrul etapei de analiza detaliata;

d) etapei de implementare a noului sistem;

e) etapei de analiza preliminara a unui sistem informational.

17. Evaluarea critica a unui sistem informational permite:

a) evidentierea ariei de intindere a sistemului informational analizat;

b) determinarea variantei optime de solutii globale de perfectionare a sistemului informational analizat;

c) evidentierea neajunsurilor existente in sistem si a cauzelor care le genereaza;

d) determinarea costurilor subsistemelor informatice ce urmeaza a fi realizate;

e) nici una dintre cele de mai sus.

18. Volumul mare de munca manuala din cadrul unei firme constituie o deficienta ce poate fi eliminata prin intermediul:

realizarii unor produse program destinate optimizarii procesului decizional;

utilizarii unor sisteme de calcul performante;

reducerii personalului auxiliar din cadrul firmei;

determinarii duratei optime de generare a unei situatii informationale;

cresterii ponderii procedurilor informationale automate;

cresterii duratei de viata a sistemelor informatice;

reducerii si simplificarii fluxurilor informationale;

simplificarii sistemului de evidenta al documentelor primare.

a) 1 + 3 + 7;

b) 2 + 7 + 8;

c) 1 + 4 + 5;

d) 6 + 7 + 8;

e) 1 + 2 + 3.

19. Reproiectarea unor fluxuri informationale in vederea eliminarii unor deficiente de ordin general din cadrul firmei are efect asupra:

a) procesului decizional;

b) determinarii indicatorilor economiei de baza;

c) activitatilor de baza din cadrul firmei;

d) sistemului informational;

e) sistemului de fabricatie.

20. Care din urmatoarele obiective sunt urmarite in cadrul etapei de proiectare logica a unui sistem informatic pentru management:

reproiectarea sistemului informational, cu precizarea zonelor unde va interveni prelucrarea automata a datelor;

analiza sistematica a tuturor datelor si inregistrarilor;

proiectarea componentelor sistemului (subsisteme si/sau aplicatii) si elaborarea specificatiilor pe componente;

determinarea cerintelor logice ale noului sistem;

intocmirea specificatiilor de definire a sistemului care vor sta la baza proiectarii tehnice;

proiectarea structurii generale a bazei de date;

elaborarea schemei logice de sistem;

elaborarea conceptului detaliat al sistemului.

a) 1+2+3+4+5;

b) 1+4+5+6+7;

c) 2+3+5+1+7;

d) 1+3+4+2+8;

e) 3+4+5+6+7.

21. Functionarea unui sistem informatic este influentata de urmatoarele categorii de functii:

principale;

utile;

primordiale;

secundare;

auxiliare;

primare;

inutile;

derivate.

Precizati care dintre variantele de raspuns include aceste functii care sunt specifice metodei ingineriei valorii:

a) 1+4+5+7;

b) 1+2+4+7;

c) 3+5+6+8;

d) 1+4+6+8;

e) 2+3+5+7.

22. Conform criteriului proportionalitatii folosit in cadrul metodei ingineriei valorii:

a) costul functiei i care influenteaza functionarea subsistemului j trebuie sa fie de n ori mai mare decat costul antecalculat al subsistemului j;

b) numarul de nivele de importanta al unei functii este de n ori mai mare decat costul sau;

c) daca o functie i are de n ori mai multe nivele de importanta decat functia j, atunci costurile lor calculate se afla in aceiasi relatie;

d) daca o functie i are de n ori mai multe nivele de importanta decat functia j, atunci costurile lor antecalculate se afla in aceiasi relatie ;

e) o alta varianta decat cele de mai sus.

23. Organigrama sistemului informatic prezinta intr-o descriere grafica:

a) intrarile si iesirile sistemului la nivel de ansamblu;

b) intrarile in sistemul informatic prezentate in detaliu;

c) intrarile si prelucrarile sistemului, impreuna cu suporturile de memorie externa pe care vor fi stocate;

d) intrarile, prelucrarile si iesirile din cadrul sistemului fara a fi detaliate;

e) nici una dintre variantele de mai sus.

24. Conform principiului viitor-trecut, succesiunea urmatoarelor activitati desfasurate in cadrul proiectarii unui sistem informatic pentru management este:

determinarea configuratiei hardware;

determinarea modelelor pentru conducerea strategica si tactica, respectiv conducerea operativa ;

analiza iesirilor;

elaborarea tehnicilor de organizare a bazelor de date si a programelor de administrare a acesteia .

a) 1 - 3 - 4 - 2;

b) 3 - 2 - 4 - 1;

c) 4 - 3 - 1 - 2;

d) 4 - 1 - 2 - 3;

e) 3 - 1 - 4 - 2.

25. Precizati care dintre subsistemele de mai jos sunt componente ale sistemului informatic pentru productie:

fabricatie;

financiar-contabil;

programarea productiei;

personal;

lansarea in fabricatie;

urmarirea productiei;

comercial;

intretinerea utilajelor.

a) 1+2+4+6+8;

b) 1+3+5+6+8;

c) 2+3+4+7+8;

d) 4+5+6+7+8;

e) 3+5+6+7+8 .

26. Cheltuielile firmei care se iau in considerare in determinarea costurilor antecalculate ale subsistemelor informatice sunt:

cheltuieli de exploatare a sistemului informatic;

cheltuieli legate de disponibilizarea personalului ce devine inutil odata cu implementarea acestora;

cheltuieli legate de regia firmei;

cheltuieli pentru analiza, proiectarea si realizarea;

cheltuielile legate de reorganizarea structurala a firmei;

cheltuieli legate de pregatirea si specializarea personalului;

cheltuieli cu utilitatile firmei.

cheltuielile necesare pentru achizitionarea tehnicii de calcul.

a) 1+2+3+4;

b) 2+4+5+6;

c) 2+3+7+8;

d) 1+4+6+8;

e) 1+3+5+7.

27. Cifra de control pentru codul 4590356215 calculata dupa algoritmul IBM este:

a) 1;

b) 3;

c) 5;

d) 6;

e) 9.

28. O implementare eficienta a unui sistem informatic, definitor prin ansamblul masurilor luate pentrua inlocui vechiul sistem cu cel nou proiectat, nu presupune in mod obligatoriu participarea unuia din urmatorii factori:

a) societatea comerciala care va beneficia de sistemul informatic

b) proiectantul (in sensul de proiectant individual sau colectiv de proiectare)

c) sistemul electronic de calcul

d) personalul apartinand unitatii beneficiare, implicat in exploatarea viitoare a sistemului informatic

e) managerul societatii comerciale beneficiare si liderul de sindicat.

29. Un sistem informatic este influentat in functionarea sa de 5 functii: F1, F2, F3, F4, F5. Relatiile de importanta stabilite intre acestea sunt: F1 - cea mai importanta, F4 mai importanta decat F2, F2 mai importanta decat F3, F5 mai putin importanta decat F3.

Costul subsistemului este de 60 unitati monetare. Costul fiecareia din cele 5 functii determinat pe baza metodei ingineriei valorii este:

a) cost_F1 = 12; cost_F2 = 8; cost_F3 = 7; cost_F4 = 20; cost_F5 = 13;

b) cost_F1 = 20; cost_F2 = 12; cost_F3 = 8; cost_F4 = 16; cost_F5 = 4;

c) cost_F1 = 13; cost_F2 = 7; cost_F3 = 8; cost_F4 = 20; cost_F5 = 12;

d) cost_F1 = 15; cost_F2 = 7; cost_F3 = 8; cost₄ = 16; cost_F5 = 12;

e) cost_F1 = 13; cost_F2 = 12; cost_F3 = 20; cost_F4 = 8; cost_F5 = 16.

30. Produsele informatice destinate optimizarii procesului managerial permit:

a) implementarea tehnicii flowchart;

b) rationalizarea procesului de obtinere al documentelor primare;

c) reproiectarea sistemului informational;

d) simularea corelatiei cerere-productie-resurse in vederea asigurarii exercitarii atributului de previziune;

e) detalierea analitica a problemelor specifice procesului de adoptare a deciziilor.

31. Destinatia manageriala a unui produs informatic de optimizare liniara este aceea de:

a) optimizare a unor indicatori economici;

b) optimizare a activitatii de marketing;

c) analiza a flowchart-ului;

d) descompunere a unui produs in ansamble, subansamble, repere si materii prime;

e) determinare a drumului critic.

32. Algoritmul care sta la baza pachetului de programe de optimizare liniara este:

a) simplex primal;

b) metoda celor mai mici patrate;

c) regresia multipla;

d) analiza drumului critic;

e) ingineria valorii.

33. Produsul informatic dezvoltat pe baza algoritmului derivat din teoria multimilor vagi este folosit pentru:

a) determinarea costurilor functiilor ce influenteaza functionarea unui sistem informatic ;

b) formarea si perfectionarea unor aptitudini manageriale;

c) alegerea variantei decizionale optimale in conditii multicriteriale de certitudine;

d) cunoasterea previzionala a evolutiei unor factori care influenteaza rezultatele economico-financiare ale unei firme;

e) determinarea unor retete de croire a materialelor care conduc la reducerea cheltuielilor materiale.

34. In metoda derivata din teoria multimilor vagi, coeficientii de apartenenta ai fiecarui criteriu economic la varianta decizionala optima pot avea:

a) valori cuprinse in intervalul [1,n], unde "n" reprezinta numarul de criterii economice;

b) aceeasi valoare reala "x" pentru orice pereche de doi coeficienti de apartenenta;

c) valori naturale cuprinse in intervalul [2,6], in functie de importanta atribuita de decident fiecarui criteriu economic;

d) o valoare apartinand intervalului [2,6], in functie de importanta atribuita acestuia in momentul luarii deciziei;

e) valori reale diferite pentru orice doi coeficienti de apartenenta.

35. Intre algoritmul care sta la baza modelelor matematice de programare liniara si cel care se fundamenteaza pe metoda derivata din teoria multimilor vagi, exista urmatoarea legatura:

a) cei doi algoritmi sunt distincti, intre acestia neputandu-se stabili nici un fel de legatura;

b) cei doi algoritmi se aplica in conditii multicriteriale de certitudine;

c) aplicarea primului algoritm se face premergator aplicarii celui de-al doilea;

d) aplicarea primului algoritm se face ulterior aplicarii celui de-al doilea;

e) cei doi algoritmi sunt utilizati pentru simularea corelatiei cerere-productie-resurse.

36. Elementele matricii functiilor caracteristice utilizata in cadrul algoritmului derivat din teoria multimilor vagi se determina dupa urmatorul algoritm de calcul:

a)

b)

c)

d)

e)

37. Pachetele de programe destinate exercitarii atributului de previziune nu pot fi folosite in urmatoarele situatii:

a) in activitatea financiar-contabila a unei firme, pentru cunoasterea previzionala a indicatorilor economico-financiari;

b) pentru previzionarea costurilor totale de productie ale societatii comerciale;

c) pentru exercitarea atributelor conducerii;

d) pentru determinarea costurilor supradimensionate ale unor produse;

e) pentru determinarea duratei de viata a unui produs.

38. Pachetul de programe care functioneaza pe baza metodei "Analiza drumului critic" permite:

a) testarea aptitudinilor manageriale;

b) conducerea acelor activitati economice care presupun exercitarea atributelor de previziune si organizare;

c) eficientizarea realizarii sistemelor informatice pentru management;

d) obtinerea unor alternative decizionale in conducerea microeconomica;

e) previzionarea evolutiei unor indicatori economici.

39. Completati urmatorul enunt cu una dintre variantele de mai jos, astfel incat definitia conceptului de "rezerva libera", utilizat in cadrul pachetelor de programe functionale pe baza metodei "Analiza drumului critic", sa fie corecta. "Rezerva libera a unei activitati este data de timpul cu care poate fi prelungita durata acesteia daca se respecta timpul minim ..."

a) de incepere a activitatii imediat urmatoare;

b) de incepere a tuturor activitatilor care o succed;

c) de terminare a activitatii care o precede;

d) de realizare a tuturor activitatilor proiectului;

e) de incepere a activitatii precedente.

40. In cadrul pachetului de programe destinat activitatii de elaborare a retetelor optime de croire, urmatorul concept fundamental reprezinta resursele problemei:

a) suporti de croire;

b) retete de croire;

c) repere;

d) numar de retete de croire;

e) lungimea reperului.

41. Algoritmul derivat din teoria multimilor vagi utilizeaza in determinarea alternativei decizionale optime matricea functiilor caracteristice. Consideram ca avem cinci alternative decizionale ce trebuie evaluate dupa patru criterii economice, pentru care s-a determinat urmatoarea matrice a functiilor caracteristice:

C1 C2 C3 C4

A1          0,48 0,06 0,01 0,10

A2          0,15 0,42 0,00 0,03

A3          0,14 0,47 0,00 0,02

A4          1,00 0,62 0,00 1,00

A5          0,24 1,00 1,00 0,02

Alternativa decizionala optima, determinata dupa metoda Laplace este data de varianta de raspuns:

a) A1;

b) A3;

c) A2;

d) A4;

e) A5.

42. In cadrul firmei " X SRL" se prezinta urmatoarea situatie informationala la sfarsitul anului anterior, referitoare la produsul A fabricat de catre aceasta:

Considerand ca indicatorul "volumul vanzarilor" depinde liniar de doi factori si anume "pret de vanzare" si "cheltuieli cu publicitatea", in vederea previzionarii evolutiei acestuia pentru prima luna a anului curent, functia de regresie are forma  unde A, B₁, B₂ reprezinta coeficienti de regresie, x₁, x₂ - variabilele dependente "pret de vanzare", respectiv "cheltuieli cu publicitatea", iar y variabila independenta "volumul vanzarilor" a carei evolutie se extrapoleaza.

Atunci coeficientul de regresie A calculat conform datelor prezentate in situatia informationala de mai sus are valoarea:

a) - 3,373;

b) 3,5;

c) 3,373;

d) - 3,5

e) 4

Analiza circulatiei documentelor intre compartimentele unei firme, prin intermediul

flowchartului, permite evidentierea urmatoarelor aspecte:

1. suprancarcarea circuitelor informationale;
2. identificarea redundantelor;
3. existenta distorsiunilor si filtrajelor;
4. stabilirea functiilor viitorului sistem informatic;
5. stabilirea paralelismelor intre circuitele documentelor cu un continut asemanator;
6. stabilirea punctelor de lucru in care se justifica introducerea procedurilor informatice;
7. identificarea codificarii  eronate a informatiilor;
8. definirea structurii bazei de date a viitorului sistem informatic;

a)

b)

c)

d)

e)

Echipa manageriala a unei firme se afla in fata urmatoarei situatii decizionale: 'care va fi volumul vanzarilor produselor firmei in cursul semestrului al doilea al anului fiscal, daca s-ar diminua costul de productie cu 5% si s-ar majora cheltuielile pentru publicitate cu 10%?'. Rezolvarea acestei situatii decizionale, prin apelarea la modelele economico-matematice este adecvata folosirii pachetelor de programe urmatoare:

a) cel bazat pe algoritmul derivat din teoria multimilor vagi;

b) cel bazat pe metoda inginerii valorii;

c) cel bazat pe analiza drumului critic;

d) cel bazat pe modelele de previziune;

e) pachete de programe complexe bazate pe ingineria valorii, analiza drumului critic si modelele de previziune.

45. Obiectivul fundamental al etapei de proiectare tehnica a sistemului informatic dintr-o firma consta in:

a) determinarea modului in care se asigura legatura dintre subsistemele componente ale sistemului de management;

b) determinarea ariei de intindere a sistemului informational;

c) descrierea modului de lucru al fiecarei proceduri automate, cu precizarea intrarilor, iesirilor si a algoritmilor folositi la aceste proceduri;

d) analiza cerintelor informationale si decizionale ale viitorilor utilizatori;

e) definirea conceptului general al sistemului informatic.

46. Etapa de proiectare tehnica a unui sistem informatic pentru management urmeaza imediat dupa:

a) analiza preliminara a sistemului informational, in care au fost identificate variantele de solutii globale care vizeaza informatizarea activitatilor la nivelul firmei;

b) definirea conceptului general al viitorului sistem informatic;

c) finalizarea analizei detaliate a sistemului informational in care au fost definite cerintele utilizatorilor;

d) finalizarea licitatiei organizata de beneficiar, in vederea selectarii executantului sistemului informatic;

e) procesul de pregatire si scolarizare a personalului desemnat sa utilizeze sistemul informatic, integral, sau pe componente.

47. Considerand functiile A,B,C,D,E care influenteaza functionarea unui sistem informatic, avand nivelele de importanta 5,4,3,2,1 se apreciaza ca ele contribuie in modul urmator la functionarea celor trei module componente S1, S2 si S3 ale sistemului informatic S:

functiile A,B,C influenteaza modulul S1;

functiile B si C influenteaza modulul S2;

functiile A,C,D influenteaza modulul S3.

Costurile antecalculate ale subsistemelor S1, S2, S3 sunt 800 u.m., 650 u.m., respectiv 750 u.m. Alegeti varianta corecta care indica costurile calculate ale celor 5 functii.

pentru subsistemul S1: A = 333,3 u.m.; B = 266,6 u.m.; C = 200 u.m.

pentru subsistemul S1: A = 266,6 u.m.; B = 213,3 u.m.; C = 160 u.m

pentru subsistemul S2: B = 371, 4 u.m.; C = 278,5 u.m.

pentru subsistemul S2: B = 173,3 u.m.; C = 130 u.m.

pentru subsistemul S3: A = 375 u.m.; C = 225 u.m.; D = 150 u.m.

pentru subsistemul S3: A = 250 u.m.; C = 150 u.m.; D = 100 u.m.

a) 2 + 3 + 5

b) 1 + 4 + 6

c) 2 + 4 + 6

d) 1 + 3 + 5

e) 2 + 3 + 6

48. Functiile unui sistem informatic pentru management pot fi evaluate printr-o analiza a costurilor acestora , prin:

a) algoritmul derivat din teoria multimilor vagi;

b) analiza drumului critic;

c) ingineria valorii;

d) tehnica interviului si chestionarului;

e) tehnica Flowchart.

49. In cadrul procesului de analiza detaliata a sistemului informational al unei firme, culegerea informatiilor referitoare la documentele care circula in sistem se realizeaza prin:

a) produse software bazate pe algoritmul multimilor vagi;

b) pachete de programe bazate pe optimizarea liniara;

c) algoritmul simplex primal;

d) tehnica FLOWCART ;

e) tehnica interviului si a chestionarului.

50. Etapa de implementare a unui sistem informatic pentru management urmeaza imediat dupa:

a) analiza preliminara a sistemului informational, in care au fost identificate variantele de solutii globale care vizeaza informatizarea activitatilor la nivelul firmei;

b) etapa de realizare a bazei de date, a procedurilor automate si testarea acestora;

c) finalizarea analizei detaliate a sistemului informational in care au fost definite cerintele utilizatorilor;

d) finalizarea licitatiei organizata de beneficiar, in vederea selectarii executantului sistemului informatic;

e) procesul de pregatire si scolarizare a personalului desemnat sa utilizeze sistemul informatic, integral, sau pe componente.

51. In timpul implementarii unui sistem informatic pentru management are loc:

a) definirea conceptului noului sistem;

b) crearea bazelor de date din sistem si introducerea in exploatare a procedurilor informatice;

c) scolarizarea personalului utilizator;

d) avizarea noului sistem si plata acestuia;

e) exprimentarea modului de functionare a sistemului informatic ;

52. Metoda ingineriei valorii este utilizata in cadrul uneia din urmatoarele activitati specifice realizarii sistemelor informatice:

a) in analiza preliminara a sistemului informational, pentru evidentierea componentelor informatice cu costuri antecalculate supradimensionate;

b) in procesul de implementare al noului sistem informatic;

c) in procesul de culegere a informatiilor, continute de documentele care circula intre compartimentele firmei;

d) in etapa de proiectare logica a sistemului informatic;

e) in etapa de exploatare a sistemului informatic.

Considerand urmatoarele coduri, formate din cate 13 cifre (12 cifre + cifra de control, calculata dupa metoda IBM ) , sa se specifice codul la care cifra de control nu este calculata corect:

a) 503812750021 2

b) 100594161200 4

c) 109594161211 1

d) 937937314208 7

e) 751314210010 5

54. Fiind date urmatoarele situatii :

Determinarea momentului de sfarsit al unui proiect, cand se cunosc : momentul initial, succesiunea activitatilor componente, durata acestora si consumul de resurse .

Determinarea, in cazul problemelor de transport, a rutei optime si a lungimii acesteia .

Optimizarea consumului de resurse pe durata executiei unei lucrari complexe .

Alegerea, dintr-un set de optiuni strategice, a celei mai favorabile, pe baza unui set de criterii.

Determinarea unui sortiment optim ce urmeaza a fi lansat in fabricatie .

Selectia candidatilor pentru ocuparea unui post .

Determinarea esalonarii in timp a efectuarii unor activitati componente ale unui proiect.

Metoda bazata pe Analiza Drumului Critic poate fi utilizata pentru :

a)

b)

c)

d)

e)

Se dau 5 functii care influenteaza functionarea unui sistem informatic, costurile antecalculate ale acestora precum si numerele de nivele de importanta determinate prin metoda Ingineriei Valorii:

Functie Cost antecalculat Nivele importanta

Care dintre acestea au costurile antecalculate supradimensionate:

a) F1, F2 si F4

b) F1, F2 si F3

c) F2, F3 si F5

d) F1, F3 si F5

e) F3, F4 si F2

56. Fiind date 3 variante decizionale (V1, V2 si V3) si 3 criterii economice (C1, C2 si C3) , consecintele relative ale fiecarei variante pentru fiecare criteriu sunt:

Cunoscand natura fiecarui criteriu ( C1-max, C2-max, C3-min), consecintele relative cele mai favorabile, determinate pe baza algoritmul multimilor vagi sunt

a) C₁^*=0,3 C₂^*=0,3 C₃^*=0,7

b) C₁^*=0,9 C₂^*=0,3 C₃^*=0,7

c) C₁^*=0,9 C₂^*=0,1 C₃^*=0,7

d) C₁^*=0,5 C₂^*=0,2 C₃^*=0,8

e) C₁^*=0,3 C₂^*=0,1 C₃^*=0,9

57. Care din urmatoarele enunturi nu constituie un principiu metodologic care sta la baza proiectarii unui Sistem Informatic pentru Management:

a) Abordarea realizarii sistemului trebuie sa se faca de pe pozitia intregului, urmarindu-se in acelasi timp satisfacerea cerintelor partilor sale componente.

b) Asigurarea independentei structurii sistemului de structura organizatorica a firmei.

c) Includerea in sistemul informatic a unor componente de avarie.

d) Proiectarea sistemului trebuie sa inceapa de la iesirile acestuia.

e) Rationalizarea sistemului se va face tinand cont in primul rand de varianta cu costurile cele mai scazute.

58. Specificati care dintre etapele metodologice de proiectare a unui Sistem Informatic pentru Management nu este intotdeauna obligatoriu de parcurs:

a) Analiza detaliata a sistemului informational.

b) Proiectarea sistemului informatic.

c) Analiza preliminara a sistemului informational.

d) Implementarea noului sistem informatic.

e) Exploatarea si mentinerea in functiune a sistemului realizat.

59. Care dintre urmatoarele operatii fac parte din faza de proiectare detaliata a unui Sistem Informatic pentru Management:

Precizarea analitica a continutului rapoartelor finale, specificand lungimea coloanelor, totalurile, etc.

Definirea conceptului si a structurii generale a bazei de date asociata sistemului.

Evidentierea schemelor logice de program din care sa rezulte variabilele de stare ale fiecarui program.

Descrierea modului de lucru al fiecarei proceduri automate din schema de sistem.

Prezentarea solutiilor de perfectionare ale sistemului.

Evidentierea tuturor cerintelor decizionale care vor sta in fata sistemului reproiectat.

Detalierea problemelor identificate in cadrul analizei preliminare.

a) 1+6+7

b) 2+3+5

c) 1+3+4

d) 2+5+7

e) 3+4+6

Raspunsuri corecte