Componente software si hardware pentru e-commerce

Componente software si hardware pentru e-Commerce

O solutie de comert electronic include urmatoarele componente tipice: clientii web, software-ul server web, softer-ul de comert electronic si sistemele de back-end.

Clientii web

Un client web este un program aplicativ care ofera o interfata grafica pentru consultarea si interactiunea cu totalitatea informatiilor disponibile pe worldwideweb. Termenul browser defineste un tip specific de interfata care permite rasfoirea on-line de fisiere, mai precis trecerea de la o pagina la alta prin exploatarea legaturilor de tip hipertext existente intre acestea.

Din punct de vedere, tehnic un Browserweb este un program client care folosest 636b14g e HTTP pentru a adresa, prin intermediul Internet-ului, cereri catre diverse servere, in numele utilizatorului browser-ului. Browsere foarte cunoscute: Internet Explorer, Netscape, Opera.

Server-ele Web

Programele pentru serverele web au menirea de a media intre sistemele aplicative back-end si clientii web. Functia de baza a acestora este de a genera si publica documente hipermedia care au limbajul HTML. Producatorii acestor programe asigura exploatarea sub mai multe sisteme de operare de retea: Windows Nt, UNI Novell, OS/2. Serverele candidate sunt :I.I.S., (Internet Information Server) al firmei Microsoft, Domino Server, Netscape si Appace Server.

Server-ele de comert electronic

Software-ul pentru server-ele de comert cuprinde trei categorii de componente:

crearea si intretinerea magazinului sau vitrinei virtuale

administrarea server-ului

inegrarea cu aplicatiile back-end

In prima categorie se regasesc: functionalitati destinate prezentarii si functionarii magazinului virtual, functionalitati adresate vanzatorului si clientului si instrumente de publicitate.

Administrarea server-ului este asigurata prin urmatoarele tipuri de servicii: gestionarea continutului, clustering-ului, replicarea statistica utilizarii site-ului si operarea de la distanta.

Integrarea cu aplicatiile back-end existente are in vedere importanta comunicarii directe cu aplicatiile de gestiune a stocurilor de contabilitate, financiare etc.

Sistemele de aplicatii back-end

Acestea pot include baze de date relationale, sisteme de gestiune a tranzactiilor, sisteme EPP, sisteme EDI, aplicatii de uz generalizat sau aplicatii pe masura. Intre fiecare dintre acestea este necesara verificarea posibilitatilor de integrare usoara si fiabila cu aplicatia de comert electronic.

Multe din pachetele de programe de comert electronic ofera mijloace de integrare cu cele mai raspandite baze de date relationale: SQL al firmei Microsoft, DB2 al firmei IBM, Oracle,etc.

Pentru sistemele de gestiune a tranzactiilor, principalele instrumente de integrare sunt propuse de firmele IBM si Lotus.

Un server de comert trebuie sa functioneze saptamani, luni sau ani, fiind disponibil 24 de ore fara intrerupere. Aaceasta functionare trebuie completata cu mentinerea performantelor la un nivel cat mai bun pentru atragerea clientilor.

Performantele solutiei de comert electronic sunt tipic masurate prin toleranta la defectiuni si prin echilibrarea incarcarii.

Toleranta la defectiuni vizeaza capacitatea site-ului de a continua sa functioneze chiar daca unul din nodurile server-ului cade in pana. Solutia consta in transferarea automata a sarcinii de pe nodul defect pe alt nod: cu minim de perturbatie pentru utilizator, fara ca acesta sa sesiseze schimbarea (proces numit fail back). Retransferarea sarcinii la nodul de origine se numeste failback.

Echilibrarea incarcaturii urmareste ca intr-un grup de servere valorile de trafic pe fiecare server sa fie relativ egale.

Solutiile oferite de pachetele de software dedicate comertului electronic pentru acest gen de probleme sunt:

clustering-ul

replicarea

ruter-ele

Avantajele comertului electronic in raport cu modalitatile clasice de derulare a schimburilor comerciale internationale

E-comertul ofera o serie de avantaje evidente in raport cu modalitati le clasice de derulare a schimburilor comerciale internationale . In functie de amploarea si implicatiile acestora, retin atentia costurile reduse si gradul de satisfacere a nevoilor de consum la un nivel calitativ superior:

Costuri scazute si marje de profit ridicate

Pentru comertul B2C dispar costurile de regie pentru magazinele fizice, dispar intermediarii si scad costurile de distributie. Vanzarea de carti, de exemplu, pe Inernet inseamna renuntarea la magazinele mari cu stocuri cu miscare lenta. O comanda data catre site-ul Amazon.com ajunge direct la depozitul en-gros (wholesaler ) de unde pleaca direct la consumator.

De asemenea, capitalul circulant nercesar este mult scazut fata de comertul clasic: un vanzator en-detail pe Internet este, de obicei, platit inainte de a trebui ca el insusi sa-si plateasca distribuitorul, in timp ce in comertul fizic clasic situatia este inversa. Pe Internet este forte usor sa se obtina economii datorate vanzarii pe scara larga a unui produs. Un simplu site web poate acoperi intreg globul. O data pus la punct si sub rezerva rezolvarii problemelor de distributie situl este extraordinar de "scalabil", adica poate fi urmarit la scara fara a creste semnificativ costurile. De asemenea, este mult mai usor pentru un site web ca odata ce a vandut bine un produs sa se diversifice si sa se vanda la fel de bine si produse de alta natura. Daca vinzi carti pe Internet poti sa te apuci la un moment dat forte bine sa vinzi CD-uri muzicale, programe de calculator de uz personal, jucarii, etc. Mecanismul ramane acelasi. De exemplu, firma americana Cisco Systems, desi nu cheltuieste decat 3% din venituri pentru investitii IT, face anual economii de 1,4 mld. USD prin dezvoltarea si utilizarea a 4 aplicatii web, atat in interiorul companiei, cat si in relatiile cu clientii a 6 aplicatii web.

Satisfactie crescuta pentru clienti prin sevicii de calitate

Comertul permite atingerea practica a visului specialistilor in marketingul individual (one-to-one marketing ), adica adaptarea produsului pentru fiecare consumator individual. Clientul nu trebuie decat indrumat sa navigheze prin situl cumparatorului si sa specifice singur ce caracteristici doreste pentru produsul ales. Toate miscarile pe care le are un client in timpul navigarii prin situl unui producator vor fi inregistrate de catre acesta din urma: ce pagini web a vizitat in situl respectiv, cat timp a petrecut la fiecare pagina, ce reclame i-au atras atentia, etc.

Printre serviciile imposibil de oferit in comertul clasic se disting: accesul clientului la produse si servicii 24 de ore din 24: situl web poate fi accesat de oriunde, la orice ora; si flexibilitatea deosebita in modificarea frecventa a ofertei pentru a prezenta cele mai bune produse si cele mai bune preturi chiar de pe o zi pe alta.

Pe masura ce numarul participantilor la comertul electronic creste, se inregisreaza o tendinta de crestere a capacitatii de identificare, stocare si acces la datele de afaceri care leaga consumatorii de produse. Aceste baze de date au devenit adevarate comori contemporane si unele esentiale ale Comertului. Datorita importantei crescande a acestor informatii si naturii interactive a Internetului, unele situri de eComert interzic accesul potentialilor utilizatori care nu accepta diverse programe ce furnizeaza informatii de marketing utile referitoare la consumatorul respectiv. Firmele folosesc informatia astfel obtinuta in scopul modificarii caracteristicilor propriei oferte si pentru perrsonalizarea interferentelor de site ca mijloace de marketing. De exemplu , amazon.com foloseste aceasta tehnica moderna a "one-to-one marketing" pentru a determina profilul comercial al clientilor oneline. Pe baza informatiilor obtinute extrem de rapid si la costuri reduse, firma sugereaza alte produse care ar putea interesa clientul, in functie de achizitiile precedente ale unor consumatori cu profil comercial similar. In plus, bazele de date astfel constituite pot fi folosite pentru organizarea mult mai eficienta de campanii de vanzari sau pentru identificarea de noi segmente tinta pe o anumita piata. E-commerce are un impact puternic asupra unor activitati asa cum rezulta din schema nr.3 Impactul comertului electronic asupra unor activitati

Singura restrictie care poate obtura activitatea unor firme deja specializate in crearea si gestionarea unor astfel de baze de date este legata de necesitatea asigurarii confidentialitatii asupra informatiilor si limitele in care acestea pot fi folosite.

Pe langa avantajele indiscutabile pe care le ofera, comertul electronic retine atentia specialistilor si prin prisma catorva aspecte negative, in special de natura tehnica si logistica. Din cauza acestei realitati, cel putin in sfera comertului B2C. Desi unii dintre ei considera anul 2001 ca fiind unul de tranzitie, exista cativa, mai putini optimisti, care vad in B2C un sector mort. In cifre, cresterea veniturilor din acest sector este apreciata undeva intre 10% si 20%, pentru anul 2001. Al treilea an de declin, conform companiei de consultanta Boston Consulting Group, care apreciaza ca desi veniturile au crescut in 1998 cu 190% fata de anul precedent, cresterea a fost incetinita la 132% in 1999 si la numai 68% in 2000. Concluzia este ca acest gen de companii nu mai reusesc sa starneasca interesul investitorilor. Cu alte cuvinte, sunt prea multe afaceri desfasurate online pentru o cerere prea mica. In ciuda tuturor campaniilor de publicitate, extrem de agresive si chiar extravagante , precum si a previziunilor optimiste de acum cativa ani, un studiu condus de Goldman Sachs releva faptul ca numarul 1,1% din vanzariile cu amanuntul la nivel mondial sunt efectuate online.

In ciuda argumentelor (in mare parte corecte ) privind scaderea importantei activelor pentru noile intreprinderi de tip "dot.com" sau "Internet", ultimii ani au scos in evidenta ca o problema fundamentala pentru comert B2C o constituie logistica preluarii marfurilor de la producatori si distribuirea lor la consumatorul final (fulfilment and procurement). Cel putin in acest domeniu se dovedeste ca o intreprindere virtuala pura, fara nici un fel de active fizice, nu este intru totul viabila, cel putin deocamdata. Problema care a aparut este ca firmele solide, cum ar fi Toys-"R"-Us (jucarii ) sau Wal-Mart (cel mai mare vanzator de bunuri de larg consum din SUA) in perioadele de sarbatori, deci de varf de cumparare, au fost depasite de numarul comenzilor pe web si nu au putut sa garanteze livrarea la termenul solicitat. Exista doua cauze principale pentru aceste probleme:

Ø      Costuri de expediere raman cel mai mare obstacol in lupta pentru a convinge consumatorii sa cumpere pe Internet. In cazul cumpararii fizice, din magazin, cumparatorul individual este cel care duce la indeplinire comanda de cumparare alegindu-si singur bunurile, platind la casa si transportandu-le singur acasa. Consumatorul face acest lucru pe propria cheltuiala, atat de timp cat si de bani. O firma de eComert B2C trebuie sa replice acestui sistem intr-un mod eficient, ceea ce este destul de dificil. Din nefericire, in plus, firma trebuie si sa acopere costul livrarii la domiciliu, fie trecand-o pe propriile costuri, fie incercand pretul la consumator, ambele ipostaze prezentand mari dezavantaje.

Ø      Magaziile si centrele de distributie traditionale nu sunt adecvate pentru eComert. Ele ar trebui reconstruite din temelii. Firma Wal-Mart, de exemplu, detine un sistem extraordinar de magazii si centre de distributie, dar organizate pentru comert clasic. Livrarea marfii se face pe palete direct in camioane care merg la magazine. Un astfel de sistem nu este adecvat ambalarii si livrarii de pachete individuale. Osolutie posibila incercata pentru rezolvarea problemei este asa numitul "outsourcing" (contractarea cu un tert). Unul din marii beneficiari ai eComertului a fost firma UPS (United Parcel Services) care era specializata pe livrarea rapida a pachetelor postale individuale. UPS a ajuns sa se ocupe de livrarea a circa doua treimi din bunurile comandate pe Internet. Firma si-a dezvoltat un site forte sofisticat si extrem de popular care permite consumatorilor, printre altele, sa verifice exact, la orice ora din zi si din nopte, in ce stadiu se afla comanda lor. Alti expeditori de colete mici ca Fedex(Federal Expres), Posta sau Fingerut au preluat serviciile de distributie.

In timp ce partea de distributie la consumator pare sa pota fi contractata prin "outsourcing", pentru partea de preluare a produselor de la producatori, practica a aratat ca este necesara construirea unor depozite automatizate uriase raspandite cat mai uniform pe aria avuta in vedere. Firma Amazon (carti) consruieste sapte astfel de depozite, e Toys(jucarii) a construit una, Webvan(un vanzator de legume si fructe) are in plan 21 de astfel de depozite gigant.

Din punct de vedere practic putem afirma deja ca volumul datelor aflate in acest moment pe Internet este infinit. Din nefericire, datele aflate pe vInternet sunt nestructurate, fara a avea atasata intr-un mod standarde, unanim acceptat, o semantica. Astfel daca doresti sa cauti o masina care sa coste 2000$ utilizatorul va primi ca raspuns toate masinile fabricate in anul 2000. Motorul de cautare nu stie ca cifra 2000 asociata masinii se refera la pret si nu la an.

In tehnologia XML vizeaza exact aceasta problema. XML extinde limbajul HTML de descriere a unei pagini web atasind semantica cuvintelor. De exemplu, cifra 2000 din descrierea unei masini va avea atasata o eticheta ("tag") care arata ca este vorba de un pret si nu un an calendaristic.

Aceasta este o problema majora in tarile in curs de dezvoltare, caracterizate de dotari invechite, cu retele telefonice axate preponderent pe tehnologia analogica. Desi se intreprind eforturi substantiale in ceea ce priveste investitiile in sfera telecomunicatiilor, decalajele intre tarile puternic industrializate si cele in curs de dezvoltare sunt greu de surmontat, cel putin pe termen mediu. In acest sens este elocventa situatia pietei de telecomunicatii in diverse tari, raportata la conjunctura sociala si macroeconomica:

Situatia pietei de telecomunicatii

Au aparut o serie de probleme ale firmelor clasice (existau inainte de aparitia Internet-ului si incearca sa intre pe Intrnet ).

Un canal de distributie, indeosebi caracterizat prin preturi jose ca Internetul, ameninta sa nu creze noi piete si sa genereze vanzari noi, ci sa inghita vanzarile de pe canalele clasice de distributie.

In plus, dezvoltarea vanzarilor electronice promite sa nu fie un joc unde toata lumea castiga. Conform estimarilor societatii de studii specializate Jupiter Communications, in 2002 numai 6,5% din veniturile comertului online vor fi corespunzatoare pentru noile piete castigate. Cu alte cuvinte, cea mai mare parte din tranzactiile efectuate pe Internet va fi sustrasa de la magazinele clasice, in tipm ce un procentaj forte mic va spori volumul total tranzactionat. Cererea poate fi stimulata pe termen scurt de avantul economic, dar euforia consumerista a tarilor industrializate nu va sterge cu buretele surplusul de oferta provocat de sosirea unor noi comercianti.

Partial, din cauza concurentei, o firma "clasica" ("legacy") care isi deschide un canal pe web risca sa genereze conflicte cu celelalte canale . Departamentul vanzari si intermediarii (partenerii) se vor lupta impotriva unui nou canal care le ameninta veniturile. "Internetul este o amenintare pentru intreprinderi existente si e nevoie sa fie recunoscut ca atare. Comerciantii trebuie sa accepte faptul ca vanzarile lor prin Internet au mai multa valoare decat vanzarile pierdute".

In ultimii ani, pietele de capital au acordat firmelor de Internet "pure" preturi pe actiuni enorme, oferindu-le practic capital in mod gratuit, chiar daca multe dintre ele au inregistrat pierdei enorme. Si totusi, firmele "clasice" au continuat sa fie judecate dupa criteriul normal al profitului, asa incat atunci cand au lansat operatiuni pe web care au mers in pierdere si actiunile lor au fost pedepsite si nu rasplatite ca pentru firmele pure. Pietele de capital apar puternic distorsionate cel putin pana la nivelul anului 2000 (cand se constata o revenire in favoarea criteriilor de profit in favoarea firmelor pure). Datorita capitalizarilor excesive, firmele pure au putut atrage pe cei mai buni dintr cei buni, oferindu-le pur si simplu optiuni pe actiunile firmei. In momentul IPO aceste optiuni se transforma in mici averi.

Similar ca mai sus, firmele pure au avut capital sa achizitioneze in favoarea firmelor clasice cu produse interesante, complementare.

Din analiza e- commerce putem analiza pe scurt principalele caracteristici si procese fundamentale ale acestuia.

a)      Caracteristici:

cresterea competitiei-demonopolizare

renuntarea la intermediarii vechi in favoarea altora noi (exemplu:marketplace)

eliminarea dependentelor de loc si timp

cresterea volumului de informatii si reducerea costului informatiei

individualizarea produselor

marketing invers

economii de scara

Tabel nr 3: Dosebirea dintre comertul traditional si comertul electronic

Din acest tabel rezulta ca spre deosebire de comertul traditional, e-commerce foloseste un singur vector international

b)      Comertul electronic cuprinde cinci procese fundamentale

distributia informatiei

comandarea marfurilor sau serviciilor

plata

livrarea

service si asistenta post vanzare.