 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MARKETING
Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde". |
| StiuCum
Home » MARKETING
» marketing online
|
|
Internet-ul si redefinirea afacerilor |
|
|
Internet-ul si redefinirea afacerilor In mod traditional, investitiile in tehnologia informationala s-au orientat in sensul cresterii eficientei in interiorul fiecarei companii in parte .Aparitia Internet-ului, asa cum se stie, inseamna, ca mijloacele de comunicare traditionale (posta, fax, etc.) au fost depasite de noile cerinte de comunicare ale societatii, care au gasit in Internet o modalitate rapida, eficienta si economica de comunicare. El pre 646c28g supune, deopotriva, comunicare, tranzactii cu lumea exterioara, redefinirea afacerilor prin folosirea tehnologiei informatiei in scopul sporirii rentabilitatii economiilor,scaderea costurilor si crearea unor relatii durabile cu consumatorii, furnizorii si clientii. Internet-ul s-a impus si datorita faptului ca utilizarea acestuia democratizeaza accesul la informatia de afaceri, la cultura, la stiinta, la educatie, faciliteaza derularea unui comert electronic, contribuind la dezvoltarea internationala a unei intreprinderi, la imbunatatirea calitatii vietii in general. Totodata, faciliteaza comunicarea interumana, constituirea de comunitati virtuale de oameni uniti prin pasiuni si idei comune, ignorind granitele politice, sociale si lingvistice. Facind un scurt istoric al Interne-ului, trebuie sa plecam de la cea mai dezvoltata tara a lumii, SUA, care, in 1968, a creat agentia ARPA-Advanced Research Projects Agency; in cadrul acestei agentii, universitatile, departamentele militare si de aparare ale tarii urmau sa coopereze in cadrul unor proiecte de cercetare comune; pentru gestionarea optima a informatiilor se impunea interconectarea calculatoarelor institutiilor printr-o retea. In 1975, cateva din limbajele si protocoalele de comunicare utilizate s-au standardizat:constituirea retelei DARPANET, toate calculatoarele din retea utilizand acelasi protocol TCP/IP-TRANSFER CONTROL PROTOCOL/INTERNET PROTOCOL. Aceasta retea a fost inlocuita treptat de mai multe retele, cele mai multe purtand numele backbones(exemplu MERIT NETWORKS, INC. Al companiilor MCI si IBM). La mijlocul anilor 80, multe colegii si universitati americane au fost conectate la Internet, putand in acest fel sa faca schimb de informatii despre cercetarile lor, despre diverse programe si proiecte. In anii 90 Internet-ul s-a deschis si in scopuri comerciale, in prezent in aceasta uriasa retea de retele fiind interconectate mai mult de 20 de milioane de calculatoare. Utilizarea Internet-ului s-a extins in majoritatea statelor dezvoltate asa cum rezulta din graficul nr. 1, care ne arata numarul de oameni server internet si din graficul nr. 2 care evidentiaza veniturile obtinute din comertul electronic. Toate aceste date si aspecte prezentate demonstreaza ca Inernet-ul a devenit o prioritate semnificativa a mediului economic actual, oportunitate esentiala de dezvoltare internationala cu costuri relativ scazute din partea intreprinderilor. Acesta este contextul care ne arata cat de important este ca personalul de decizie din cadrul firmelor sa se familiarizeze cu modul de utilizare a retelelor de calculatoare si sa constientizeze avantajele tinerii informatiilor de afaceri in timp real, derularea activitatilor de export-import utilizand facilitatile comertului electronic, promovarii produselor proprii prin asa numitele magazine virtuale si sa poata selecta strategia optima de implementare a comertului electronic. De aici, rezulta si importanta informatiei de afaceri, care dupa parerea noastra consta in identificarea de noi oportunitati de afaceri; cunoasterea in profunzime a unei piete precum si elaborarea unei strategii de marketing optime. Graficul nr. 1 Numarul de oameni/server internet Finlanda Statele Unite Marea Britanie Japonia |
|
|
|
|
Graficul nr.2 venituri din Comertul electronic
De asemenea, observam avantul pe care la luat utilizarea Internet-ului si in tarile europene in comparatie cu SUA, asa cum rezulta din graficul nr.3
Graficul nr. 3 Utilizarea inernet-ului in tarile europene
Austria
Belgia
Cehia
Danemarca
Finlanda
Franta
Germania
Grecia
Norvegia
Suedia
Elvetia
Marea Britanie
Ungaria
5.5
5.5
1.9
16
35
6.5
7.3
1
32.5
27
9.4
12.8
2
Toate aceste elemente de mare complexitate ne determina sa definim INTERNET-UL ca o colectie de retele, un urias acord realizat intre mii de calculatoare din diferite zone geografice pentru a fi conectate impreuna fara a fi nevoie ca acestea sa fie legate direct unul de celalalt. Internet-ul contine: calculatoare guvernamentale, apartinand natiunilor din intreaga lume; calculatoare, ce sunt utilizate de mii de universitati si scoli diferite; sisteme apartinand unsor organizatii nonprofit; sisteme apartinand marilor corporatii IBM si Microsoft; calculatoare utilizate de intreprinderi comerciale specializate in facilitarea accesului altor intreprinderi sau a persoanelor fizice la acest urias sistem de calculatoare interconectate. Calculatoarele conectate la Internet pot fi de tipuri diferite (PC, Macintosh); o baza de date gigantica raspandita la nivelul intregii lumi in care se pot gasi si distribui informatii(text, imagine , sunet) si servicii de toate tipurile accesibile de la orice calculator conectat la retea; o modalitate de comunicare rapida intre oameni.
Asadar, Internet-ul este o modalitate de a oferi servicii prin diverse programe care ruleaza pe serverele unor clienti care se conecteaza la server(SERVER-UL este un calculator care este conectat permanent la Internet, iar CLIENTII sunt calculatoare legate la Internet care se conecteaza la server pentru a obtine anumite informatii sau a beneficia de un anumit serviciu. Este necesara axistenta unui program client pentru a obtine informatii de la server.). Deci Internet-ul se bazeaza pe modelul CLIENT-SERVER.
Legat de aparitia unei noi ere in istoria Internet-ului, un punct de maxim interes l-a constituit viziunea lui Bill Gates, presedintele lui Microsoft Corporation, la cea de-a 20-a editie a tirguluiIT(Comdex 2000), desfasurata la Las Vegas. Privind spre orizontul anului 2000, Gates a declarat:"Paginile web se vor transforma radical, in anii viitori, din simple furnizoare de informatii in centre de servicii interactive, care vor permite utilizatorilor acces rapid la datele, bunurile si serviciile pe cre le doresc. Ne aflam in fata unei explozii de tehnologii noi, instrumente si retele noi cre vor transforma in profunzime know-how-ul informational actual. Internet-ul devine o platforma puternica, prin intermediul careia companiile vor oferi o gama infinita de servicii, o platforma accesibila atat prin retele de transmisie prin cablu, cat si prin retele de comunicatie mobile".
Expunerea presedintelui unuia dintre gigantii din industria IT, intitulata"The Personal Web", a precizat, totodata, si cateva tendinte care apropie si mai mult Internet-ul de utilizatorul PC. Astfel, noul format XML va deveni un punct forte al tehnologiei Internet-ului, revolutionand transmitereadatelor prin cablu si in sistem GSM, astfel incat relatia cu computerul sa devina mult mai rapida si mai convingatoare. Totodata, dezvoltarea noilor componente de calculator va cunoaste o adevarata explozie, PC-ul ramanand echipamentul de baza al lucratorului inteligent. Totodata s-au elaborat coduri pentru schimbul de informatii de afaceri, asa cum rezulta din schema nr. 1.
In acelasi timp, datorita personalizarii din ce in ce mai intense a Web-ului, intimitatea utilizatorilor va deveni un subiect din ce in ce mai delicat. Sistemele tehnologice au fost dezvoltate in scopul protejarii intimitatii personale.
Cea mai buna modaltate de a promova o afacere, in acest moment, in tarile dezvoltate, este prin intermediul Internet-ului, de accea se poate aprecia ca informatia este cea mai buna moneda de schimb. In ceea ce priveste tanara generatie de utilizatori, Bill Gates a afirmat: " Copii care se nasc in era Internet-ului- asa numita Generatie 1-vor trebui sa faca fata provocarilor si oportunitatilor generate de acest impact tehnologic, de o nemaiintalnita amploare".
Cu ajutorul noilor sisteme tehnologice destinate managementului tehnologic, managerii firmelor de IT vor putea sa tina mai usor evidenta clientilor lor, a computerilor din dotare, a aplicatiilor si a server-elor, toate acestea efectuandu-se dintr-un singur punct central de coordonare a tuturor activitatilor, ceea ce va duce inevitabil la o semnificativa reducere a costurilor. Beneficiarii Erei Informa-tionale vor fi, astfel, reflectate prin programe si servicii de prima mana disponibile oricui, oricand si oriunde.
Schema nr. 1 Standardizarea - cheia derularii unei tranzactii comerciale electronice eficiente
R:
Recomandari elaborate de UN/ECE
privind facilitarea comertului WCO: World Customs Organization UNCPC: United
Nations Central Product Classification SSCL: Services Sectoral Classification List ETO: Electronic Trade Opportunities
In ceea ce priveste perspectivele sistemelor si standardelor de plata, estimarile companiei de prospectare a pietei BOOZ, Allen&Hamilton, facute in urma cu 10 ani, precizau ca Internet-ul va fi cvel mai important canal de distributie pentru serviciile din domeniul bancar. Acelasi lucru se estimeaza si pentru platile on-line. In prezent, in Germania se folosesc 3,5 milioane de conturi pentru operatiuni bancare on- line. Conform unui studiu efectuat de compania de cercetare Datamonitor, peste 250.000 de companii din Europa si aproximativ 640.000 din SUA urmeaza a-si derula afacerile prin sistemul de la firma la firma(business to business), prin comert electronic, pana la finele anului 2002. La sfarsitul lui 1997, acest lucru era valabil numi pentru 385 de companii americane.
Studiile de piata considera ca in anii ce vor urma, retelele de valoare adaugata(RVA) si sistemele EDI instalate vor continua sa ofere suportul comertului elecxtronic. In opinia cercetatorilor de la Datamonitor, cea mai mare rata de crestere in sectorul serviciilor electronice se asteapta ca se va inregistra in sectorul transporturilor on line (35% din vanzari).
In teorie, publicitatea prin Internet constituie visul celor care lucreaza in domeniu. Cu toate acestea, rata de accesare va scadea, fiind tot mai disponibil softul impotriva publicitatii, astfel ca in anul 2001, modelul publicitatii on-line a fost supus unei analize foarte atente. Sistemele de plata deschise provocarilor viitorului si care integreaza, in mod flexibil, in metode de plata precum cartile de credit, Cash Card-uri si E-Cash se vor instala pe piata. Nevoia de sisteme de plata care sa ofere o solutie eficienta din punct de vedere al costurilor in domeniul microplatilor reprezinta o sursa pentru sisteme precum E-Cash. Comerciantii pe Internet vor trebui sa fie in masura sa accepte toate metodele de plata disponibile clientului. Integrarea rapida si profitabila in mediile sistemelor existente ale comerciantilor pe Web si ale furnizorilor de sisteme de plata lanseaza o provocare in plus pentru sistemele de plati electronice.
In vreme ce comertul electronic cu bunuri de consum creste vertiginos, el este nesemnificativ in comparatie cu viteza si numarul absolut de companii care fac afaceri prin Internet . Astfel, Forrester Research, o firma de consultanta din domeniul tehnologiei, apreciaza ca, in timp ce relatia electreonica dintre cumparator si firma din SUA(care continua sa fie tara cu cele mai multe"conectari") va creste de la 3 miliarde$ in anul 2000, la 108 miliarde $ in anul 2003, comertul electronic dintre firme va urca la 43 miliarde$ la 130 miliarde $ , in aceeasi perioada de timp. Forrester se asteapta ca Marea Britanie si Germania sa intre in aceeasi stare de expansiune supradimensionata a tranzactiilor pe Internet, la doi ani dupa SUA, in timp ce Japonia, Italia si Franta sunt cu doi ani inaintea acestora .
Internetul va continua sa creasca cu 5% pe luna, urmind sa aiba 545 milioane de utilizatori pana in 2003. Aceasta tendinta se va mentine si in viitor, datorita avantajelor utilizarii acestuia ca infrastuctura pentrul comertul electronic.
Principalele implicatii ale progresului tehnologic contemporan asupra comertului international cu servicii si asupra dezvoltarii economice sunt prezente in contextul acestei lucrari . O asemenea abordare a putut fi facuta plecand de la mutatiile din economia mondiala asupra internationalizarii serviiciilor, in contextul globalizarii acesteia. Pe acest fond , s-a evidentiat rolul noilor tehnologii si dezvoltarea noilor servicii.
Aprecierea rolului serviciilor furnizate pe cai electronice in contextul mondializarii schimburilor internationale nu poate fi facuta fara examinarea in detaliu a reglementarilor economice vizand liberalizarea comertului electronic, prin extinderea regulilor multilaterale asupra unor domenii precum: serviciile de acces la Internet, serviciile cu distributie electronica, dreptul de proprietate intelectuala, protectia consumatorului etc. Astfel, GATS stabileste, pentru intaia data, un cadru multilateral de reguli si principii menite a guverna comertul electronic, cu scopul de a inlesni expansiunea acestui comert, in conditiile de transparenta si liberalizare progresiva si ca mijloc de promovare a cresterii economice a tuturor partenerilor comerciali si a dezvoltarii tarilor in curs de dezvoltare.
Schema nr. 2. Avantajele utilizarii internetului ca infrastructura pentru comertul electronic
Prezenta
globala Concurenta
competitiva Oportunitatea
de implicare efectiva in procesul de achizitionare Posibilitatea
de a scurta circuitul de efectuare a platilor Posibilitatea
de noi oportunitati de afaceri
Dezvoltarea economiei electronice a determinat preocupari legislative in UE si SUA, precum si in alte tari ale lumii printre care si Romania. Existenta unui pachet de legi destinate comertului electronic are o aaimportanta deosebita pentru crearea unui climat de siguranta si incredere pentru desfasurarea afacerilor de catre firmele romanesti prin intermediul retelei Internet si, nu in ultimul rand pentru a crea cadrul juridicnecesar reglementarii in justitie a conflictelor comerciale ce pot aparea in acest domeniu. O asemenea preocupare demonstreaza implicarea Romaniei in dezvoltarea comertului electronic, acest domeniu fiind o prioritate si pentru Uniunea Europeana, dar si pentru guvernele tarilor componente . In acest context , in viitor, se va acorda o atentie deosebita desfasurarii principalelor activitati ale institutiilor guvernamentale in relatiile cu persoanele fizice si juridice prin intermediul retelei Internet"E Government".
In cadrul noilor servicii determinate de noile tehnologii, un rol important il au servicviile furnizate pe cai electronice . S-a considerat util sa precizam modul in care integrarea afacerilor pe Internet influenteaza extinderea cresterii eficientei firmelor asupra furnizorilor si clientilor . Sunt evidentiate pe larg serviciile bancare la domiciliu, platile prin cardurile inteligente si eliminarea incidentelor de piraterie on-line, rolul a doua organizatii internationale de plati in furnizarea noilor servicii(Europay International si VISA), precum si relatia dintre comertul electronic si schimbul de date (EDI). Romania inregistreaza, la ora actuala, unul dintre cele mai rapide ritmuri de crestere a numarului de carduri din Europa, dupa cum o dovedesc ultimele date statistice furnizate de surse ale VISA International si EUROPAY. Numarul cardurilor emise de banci din Romania se apropie de 1,6 milioane, din care circa 1,4 milioane sunt cu adevarat active. In ceea ce priveste cardurile VISA, ne situam pe locul al 4-lea din 44 de tari din Europa Centrala si de Est, Orientul Mijlociu si africa-CEMEA, cu o rata de crestere de 156%, daca ne raportam la cel de-al doilea trimestru al anului 2001, cand au nfost emise 125.708 noi carduri. Piata romaneasca dispune, in prezent, de circa 707.000 carduri VISA. O evolutie similara au cunoscut si cardurile Maestro si MasterCard din reteaua EUROPAY, care numara la ora actuala in Romania peste 750.000, din care mai mult de 80% sunt carduri Maestro. Practic, in primul semestru al anului 2001, numarul cardurilor emise s-a dublat, comparativ cu perioada similara a anului 2000. Principalii jucatori pe piata ramin BCR, BRD Groupe Societe Generale si Banc Post. O pozitie de luat in seama au, de aseemenea Banca Agricola-Raiffeisen, Banca "Ion Tiriac", Banca Transilvania, Banca Austria Creditanstalt(ce a devenit din 17 septembrie, HVB Romania), Citibank, Romanian International Bank (RIB) si, de curind, Alpha Bank. De asemenea, a intrat pe piata si Piraeus Bank. Pina la sfarsitul anului 2001 vor mai incepe activitatea de emitere de carduri Volksbank Romania, Banca romana de Scont si ABN-AMRO Bank (Romania). Demersuri in aceasta privinta a facut si Banca Romaneasca.
Dezvoltarea pe masura a cardurilor tine si de puterea investitionala a bancilor emitente in reteaua de bancomate si puncte de vinzare la comerciant. Surse VISA arata ca , la inceputul lunii iulie, existau 1023 de automate bancare care, desi in crestere cu 705 fata de anul fiscal precedent, sunt mult prea putine la nivelul intregii tari. Dar a deveni o banca emitenta de carduri inseamna o investitie de la un milion de dolari in sus . Numai softul pentru operarea pe carduri pote trece usor de aceasta suma, nemaivorbind de investitia in echipamente performantr. Toate aceste aspecte scot in evidenta rolul luptei de concurenta intre companiile furnizoare de servicii financiare care se straduiesc sa intareasca puterea noilor canale de comunicatie ca parte a unei strategii globale pentru a-si cistiga si mentine o pozitie competitiva.
|
Politica de confidentialitate
|
Despre marketing online |
||||||||
Stiu si altele ... |
||||||||
|
||||||||
