CONTABILITATEA CAPITALURILOR

1 Structura capitalurilor

Capitalurile, pe considerentul ca se afla la dispozitia institutiei pe o perioada mai mare de timp, de regula mai mare de un an, poarta denumire de capitaluri permanente

Din punct de vedere al provenientei capitalurile imbraca urmatoarele forme:

Capital propriu;

Capital strain;

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli.

Capitalurile proprii ale unei institutii publice cuprind: fonduri, rezultatul patrimonial (economic), rezultatul reportat din anii precedenti, rezervele din reevaluare.

Capitalurile straine reprezinta capitalurile imprumutate si datoriile asimilate, pe termen mediu si lung de la institutiile bancare si de la alte persoane juridice si sunt formate din: imprumuturi din emisiuni de obligatiuni, credite contractate pe termen mediu si lung, datorii legate de participatii si dobanzi aferente imprumuturilor.

Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt rezerve constituite in scop de autoprotectie in fata a numeroase riscuri si pierderi posibile. Pozitionarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli intre capitalurile proprii si capitalurile straine poate fi motivata de cele doua situatii extreme ce pot interveni

cand riscurile sau cheltuielile pentru care s-au constituit nu mai exista, provizioanele constituite pot fi asimilate capitalurilor proprii;

cand riscurile sau cheltuielile exista, ele reprezinta " cheltuieli de platit" , fiind asimilate datoriilor care urmeaza a fi decontate in exercitiile urmatoare.

2. Contabilitatea fondurilor

A. Continut economic

Fondurile unei institutii publice includ: fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale si fondul activelor fixe necorporale.

Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale

Domeniul public este alcatuit din bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public si sunt dobandite de stat sau de unitatile administrativ-teritoriale prin modurile prevazute de lege.[3]

Dreptul de proprietate publica este expresia juridica a apropierii comunitare a bunurilor fiind un drept real principal, inalienabil, insesizabil si imprescriptibil care confera titularului sau, statul sau o unitate administrativ teritoriala, atributele de posesie, folosinta si dispozitie asupra unui bun care, prin natura sa sau prin declaratia legii, este de uz sau utilitate publica, atribute care pot fi exercitate in mod absolut, si exclusiv, cu respectarea limitelor materiale si a limitelor juridice.

Atributele dreptului de proprietate publica pot fi exercitate in mod direct de titularul dreptului, prin autoritatile competente, reprezentate de stat sau unitati administrativ-teritoriale,care exercita posesia, folosinta si dispozitia asupra bunurilor care alcatuiesc domeniul public.

Principalele particularitati privind natura si modul de gestionare a bunurilor apartinand domeniului public:

Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale ;

Proprietatea publica este inviolabila, in conditiile legii organice ;

Statul si unitatile administrativ-teritoriale pot da imobile din patrimoniul lor, in folosinta gratuita, pe termen limitat  persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica, ori serviciilor publice ;

Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, dupa cum urmeaza:

a) nu pot fi instrainate; ele pot fi date numai in administrare, concesionate sau inchiriate, in conditiile legii;

b) nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale;

c) nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau

prin efectul posesiei de buna-credinta asupra bunurilor mobile;

Dreptul de proprietate publica se dobandeste:

a) pe cale naturala;

b) prin achizitii publice efectuate in conditiile legii;

c) prin expropriere pentru cauza de utilitate publica;

d) prin acte de donatie sau legate acceptate de Guvern, de consiliul judetean sau de consiliul local, dupa caz, daca bunul in cauza intra in domeniul public;

e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale in domeniul public al acestora, pentru cauza de utilitate publica;

f) prin alte moduri prevazute de lege.

Din punct de vedere al sferei de interes si al intitutiilor care detin dreptul de proprietate asupra lor, bunurile apartinand domeniului public se impart in

Bunuri apartinand domeniului public al statului

Bunuri apartinand domeniului public al judetului;

Bunuri apartinand domeniului public al municipiului, orasului sau comunei, dupa caz.

Domeniul public al statului este alcatuit din bunurile de uz sau de interes public national declarate ca atare prin lege. Deciziile privind modificarile privind modificarea componentei acestor bunuri sau atribuirea lor in administrare sau in concesiune se pot lua numai prin hotarari de guvern.

Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, sediile institutiilor publice de interes national impreuna cu terenurile aferente precum si alte bunuri stabilite de legea organica , fac obiectul domeniului public al statului.

Domeniul public al judetelor este alcatuit din bunurile de uz sau de interes public judetean, declarate ca atare prin hotarare a consiliului judetean, daca nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national.

Domeniul public judetean este alcatuit din urmatoarele bunuri

drumurile judetene;

terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea consiliul judetean si aparatul propriu al acestuia, precum si institutiile publice de interes judetean, cum sunt: biblioteci, muzee, spitale judetene si alte asemenea bunuri, daca nu au fost declarate de uz sau interes public national sau local;

retelele de alimentare cu apa realizate in sistem zonal sau microzonal, precum si statiile de tratare cu instalatiile, constructiile si terenurile aferente acestora

Deciziile privind modificarile privind modificarea componentei acestor bunuri sau atribuirea lor in administrare sau in concesiune se pot lua numai prin hotarari ale consiliului judetean care le are in proprietate.

Domeniul public al comunelor, al oraselor si al municipiilor este alcatuit din bunurile de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotarare a consiliului local, daca nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national ori judetean (contul 103).

Domeniul public local al comunelor, oraselor si municipiilor este alcatuit din urmatoarele bunuri

drumurile comunale, vicinale si strazile;

pietele publice, comerciale, targurile, oboarele si parcurile publice, precum si zonele de agrement;

lacurile si plajele care nu sunt declarate de interes public national sau judetean;

retelele de alimentare cu apa, canalizare, termoficare, gaze, statiile de tratare si epurare a apelor uzate, cu instalatiile, constructiile si terenurile aferente;

terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea consiliul local si primaria, precum si institutiile publice de interes local, cum sunt: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele, policlinicile si altele asemenea;

locuintele sociale;

statuile si monumentele, daca nu au fost declarate de interes public national;

bogatiile de orice natura ale subsolului, in stare de zacamant, daca nu au fost declarate de interes public national;

terenurile cu destinatie forestiera, daca nu fac parte din domeniul privat al statului si daca nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat;

cimitirele orasenesti si comunale.

Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale

Domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale este alcatuit din bunuri aflate in proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri statul sau unitatile administrativ-teritoriale au drept de proprietate privata.

In categoria fondurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale este inclusa numai valoarea de inregistrare a imobilizarile corporale si necorporale care nu sunt supuse amortizarii. Utilizarea conturilor de fonduri pentru reflectarea in contabilitate a existentei si miscarii acestor imobilizari este determinata de necesitatea prezentarii lor in situatiile financiare in mod distinct, la valoarea de inventar.

In situatia in care imobilizarile corporale si necorporale sunt achizitionate cu titlu oneros contravaloarea acestora se inregistreaza pe cheltuieli in momentul achizitiei.

Din categoria imobilizarilor care nu sunt supuse amortizarii al caror echivalent banesc se reflecta in activul bilantului prin conturile de fonduri, fac parte:

activele fixe corporale aflate in conservare, precum si rezervele de mobilizare care sunt evidentiate in contabilitate ca active fixe corporale;

lacurile, baltile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei investitii;

terenurile;

bunurile din patrimoniul cultural national;

bunurile de natura armamentului si tehnicii de lupta.

Trecerea bunurilor dintr-un domeniu in altul

Trecerea in domeniul public a bunurilor din patrimoniul societatilor comerciale se face dupa proceduri diferite, dupa cum exista sau nu acordul adunarii generale a actionarilor . In ipoteza existentei acordului adunarii generale a actionarilor, trecerea bunurilor in domeniul public se face pe calea unui act administrativ - Hotararea Guvernului sau a consiliului judetean ori local. In lipsa acordului adunarii generale, trecerea bunurilor din patrimoniul societatilor comerciale se face pe cale fortata, prin procedura exproprierii pentru cauza de utilitate publica si dupa o justa si prealabila despagubire.

Trecerea bunurilor din patrimoniul public in patrimoniul privat al statului sau al unitatilor administrativ teritoriale se poate face numai pe baza hotararii de guvern, a consiliului judetean sau local, dupa caz.

Trecerea bunurilor din patrimoniul public al statului in patrimoniul public de interes judetean sau local se poate face prin hotarare a Guvernului emisa pe baza solicitarii organelor deliberative locale competente.

Trecerea bunurilor din patrimoniul public de interes local sau judetean se poate face prin hotarari ale organelor deliberative locale competente emise in urma solicitarii Guvernului.

Operatii privind fondurile institutiilor publice

Exemple de inregistrari

O institutie de cultura primeste in patrimoniu prin transfer cu titlu gratuit o pelicula cuprinzand un program artistic, in valoare de 10.000 lei. Dupa 2 ani pelicula se scoate din functiune.

O institutie publica de invatamant superior primeste prin donatie un teren in valoare de 100.000 lei, apartinand domeniului privat al institutiei destinat gospodariei anexe. Institutia mai primeste in administrare pe baza de hotarare a guvernului o cladire apartinand domeniului public al statului, in valoare de 450.000 lei.

O primarie primeste in patrimoniul privat, pe baza unei hotarari judecatoresti definitiva si executorie o suprafata de teren in valoare de 85.000 lei. Ulterior, prin hotarare a consiliului local se stabileste trecerea terenului din patrimoniul privat in patrimoniul public al comunei in vederea amenajarii unui parc.

4. Se transfera din patrimoniul public al statului in patrimoniul public al municipiului un imobil cu destinatia de scoala in valoare de 1.200.000 lei. In baza hotararii consiliului local si a documentelor justificative legale s-au efectuat si receptionat lucrari de extindere si de modernizare a imobilului in valoare de 750.000 lei.

3. Contabilitatea rezervelor din reevaluare

A. Continut economic

Activele fixe pot fi supuse reevaluarii care se efectueaza potrivit reglementarilor legale, caz in care sunt prezentate in bilant la valoarea reevaluata si nu la costul lor istoric. Reevaluarea acestora se face, cu exceptiile prevazute de reglementarile legale, la valoarea justa. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate de evaluatori autorizati.

In cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ fix este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie. In astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se aplica activului avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii.

Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa la data bilantului.

Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza ca o crestere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ sau ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ.

Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, atunci aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, daca in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala (cont 105).

Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale trebuie reflectate in debitul sau creditul contului 'Rezerve din reevaluare', dupa caz, cu respectarea prevederilor urmatoare:

Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza ca o crestere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ sau ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ.

Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, atunci aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, daca in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.

Operatii privind rezervele din reevaluare

Exemple de inregistrari

Se reevalueaza o plantatie care are valoarea contabila de 300.000 lei, iar valoarea actuala de 550.000 lei. Amortizarea cumulata a cladirii la data reevaluarii este de 100.000 lei, iar amortizarea actualizata este de 150.000 lei.

O cladire are un cost istoric este de 70.000 lei si o amortizare cumulata de 40.000 lei. Indicele de actualizare este de 50%

Valoarea de intrare actualizata = Valoarea de intrare (1 + rata inflatiei) = 70.000 x (1+0.5) = 105.000 lei;

Diferenta din reevaluarea cladirii: 105.000 - 700.000.000 = 35.000 lei.

Amortizarea cumulata actualizata = Amortizarea cumulata (1 + rata inflatiei) = 40.000 x (1+0,5) = 60.000 lei.

Diferenta din reevaluarea amortizarii: 60.000 - 40.000 = 20.000 lei.

O societate achizitioneaza in anul N un teren in valoare de 1.500.000 lei. In anul N+1 valoarea terenului este de 1.400.000 lei. In anul N+2 valoarea terenului s-a apreciat ajungand la     1.700.000 lei.

4 Contabilitatea rezultatului reportat

Continut economic

Grupa 11 "Fonduri" cuprinde contul 117 "Rezultatul reportat".

Acest cont se utilizeaza pentru separarea rezultatului patrimonial al exercitiului financiar al anului curent de rezultatele patrimoniale ale exercitiilor anilor precedenti.

Astfel, la inceputul exercitiului financiar se preiau sumele din contul de rezultat patrimonial al exercitiului precedent in contul de rezultat reportat.

B. Conturi utilizate

Pentru reflectarea in contabilitate a operatiilor privind rezultatul reportat se utilizeaza contul 117 "Rezultatul reportat"

Contul 117 Rezultat reportat se detaliaza pe analitice, in functie de sursele de finantare, astfel:

Operatii privind rezultatul reportat

E. Exemple de inregistrari

1. La inceputul exercitiului N se preia excedentul patrimonial al institututiei din exercitiul anterior N-, in suma de 15.700 lei

2. La inceputul exercitiului N se preia deficitul patrimonial al institututiei din exercitiul anterior N-1, in suma de 12.400 lei

3. Se scot din folosinta materiale de natura obiectelor de inventar aflate in folosinta la 31 decembrie 2005, in valoare de 9.350 lei.

4. Pe baza hotararii Consiliului Local se anuleaza impozitul pe cladire a unui contribuabil declarat insolvabil, provenit din exercitiile precedente, care impreuna cu dobanzile si penalitatile inregistrate totalizeaza 4.200 lei.

5 Contabilitatea rezultatului patrimonial

Continut economic

Potrivit contabilitatii de angajament rezultatul patrimonial al exercitiului institutiei se determina cu ocazia inchiderii conturilor de venituri si cheltuieli la sfarsitul fiecarei perioade de gestiune (lunii) si poate lua forma de:

excedent, daca veniturile sunt mai mari decat cheltuielile perioadei, sau

deficit, daca veniturile sunt mai mici decat cheltuielile perioadei.

Rezultatul patrimonial definitiv al exercitiului se determina anual, la sfarsitul exercitiului si reprezinta soldul final al contului de rezultat patrimonial.

Rezultatul exercitiului reprezinta dimensiunea performantei institutiei prin compararea veniturilor cu cheltuielile perioadei.

Contul 121 Rezultat patrimonial se detaliaza pe analitice, in functie de sursele de finantare, astfel:

C. Operatii privind rezultatul patrimonial

Exemple de inregistrari

La o primarie, situatia conturilor de venituri si cheltuieli, inainte de stabilirea rezultatului patrimonial, se prezinta astfel:

I. Pentru activitatea proprie a primariei:

• totalul soldurilor debitoare ale contulurilor de cheltuieli constatate conform principiului contabilitatii de angajament (conturi 6XX)           840.000 lei;
• totalul platilor efectuate prin contul de finantare din bugetul local (soldul creditor al contului 7702)          850.000 lei;

II. Pentru executia bugetului local, pe ansmblu:

• total venituri aferente bugetului local, constatate pe baza declaratiilor de impunere si prin alte modalitati (soldurile creditoare ale conturilor de venituri ( coturile 7XX)     890.000 lei;
• total venituri incasate, in bugetul local, in exercitiul curent (sold debitor al contului 5211) 870.000 lei.

Rezolvare:

Observatii:

Dupa inchiderea conturilor de cheltuieli si de finantare pentru activitatea proprie, rezultatul patrimonial este un excedent in suma de 10.000 lei.( soldul creditor al contului 121.01)

Fondul de rulment s-a stabilit din disponibilul bugetului local ramas neutilizat la sfarsitul exercitiului, (Venituri incasate 870.000 - plati efectuate 850.0000).

6 Fonduri cu destinatie speciala

Continut economic

Fondul de rulment- se constituie din excedentul anual al bugetului local. Disponibilitatile acestui fond pot fi utilizate temporar, pentru acoperirea golurilor de casa provenite din decalaje intre veniturile si cheltuielile anului curent, precum si pentru acoperirea definitiva a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exercitiului bugetar. Fondul de rulment poate fi utilizat si pentru finantarea unor investitii din competenta autoritatilor administratiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale in interesul comunitatii.(contul 131).

Sume reprezentand amortizarea activelor fixe detinute de serviciile publice de interes local- serviciile publice de interes local care desfasoara activitati de natura economica au obligatia calcularii, inregistrarii si recuperarii uzurii fizice si morale a activelor fixe aferente acestor activitati, prin tarif sau pret potrivit legii. Aceste sume se utilizeaza pentru realizarea de investitii in domeniul respectiv si se evidentiaza distinct in programul de investitii, ca surse de finantare (contul 134).

Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru constructii de locuinte- potrivit legii, se pastreaza intr-un cont distinct, deschis pe seama unitatilor administrativ-teritoriale, la unitatile trezoreriei statului (contul 136).

Fondul de risc- se constituie distinct pentru garantii locale la imprumuturi interne si, respective, pentru garantii la imprumuturi externe, pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de catre autoritatile administratiei publice locale a imprumuturilor contractate de agentii economici si serviciile publice de subordonare locala. Fondul de risc se constituie din: sumele incasate sub forma de comisioane de la beneficiarii imprumuturilor garantate, dobanzile acordate de unitatile trezoreriei statului la disponibilitatile fondului, dobanzi si penalitati de intarziere pentru neplata in termen de catre beneficiarii imprumuturilor si in completare de la bugetul local (contul 135).

Fondul de rezerva al bugetului asigurarilor sociale de stat-se constituie anual dintr-o cota de pana la 3% din veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat.

Fondul de rezerva se utilizeaza pentru acoperirea prestatiilor de asigurari sociale in situatii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Fondul de rezerva se reporteaza in anul urmator si se completeaza potrivit legii.

Eventualul deficit curent al bugetului asigurarilor sociale de stat se acopera din disponibilitatile bugetului asigurarilor sociale de stat din anii precedenti si, in continuare, din fondul de rezerva.

Fondul de rezerva pentru sanatate- se constituie in baza prevederilor legale in cota de 1% din sumele constituite la nivelul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Bugetul fondului se aproba ca anexa la legea bugetului de stat. Utilizarea fondului se stabileste prin legi bugetare anuale. Fondul de rezerva ramas neutilizat la finele anului se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie.

Conturi utilizate ,conform planului de conturi:

7 Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli

Continut economic

Provizionul reprezinta un pasiv cu exigibilitate sau valoare incerta.

Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt:

- litigiile, amenzile si penalitatile, despagubirile, daunele si alte datorii incerte;

cheltuielile legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte cheltuieli privind garantia acordata clientilor;

alte provizioane.

Un provizion va fi inregistrat in contabilitate daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

exista o obligatie curenta generata de un eveniment anterior;

este probabila efectuarea unor plati pentru onorarea obligatiei respective;

suma poate fi estimata.

Contabilitatea provizioanelor se tine pe feluri, in functie de natura si scopul sau obiectul pentru care au fost constituite (contul 151).

Provizioanele nu pot avea drept scop corectarea valorii activelor.

Valoarea recunoscuta ca provizion trebuie sa constituie cea mai buna estimare la data bilantului a costurilor necesare stingerii obligatiei curente.

Provizioanele vor fi revizuite la data fiecarui bilant si ajustate pentru a reflecta cea mai buna estimare curenta. In cazul in care pentru stingerea unei obligatii nu mai este probabila o iesire de resurse, provizionul trebuie anulat.

Contabilitatea sintetica a provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli se realizeaza cu ajutorul contului 151 "Provizioane" care se detaliaza pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II:

1511 "Provizioane pentru litigii"

1512 "Provizioane pentru garantii acordate tertilor"

1513 "Alte provizioane

Operatiuni cu provizioane:

8 Contabilitatea capitalurilor straine

Imprumuturile si datoriile din aceasta clasa reprezinta sume ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an, conform acordului de imprumut.

Conform Legii datoriei publice nr.313/2004 termen scurt inseamna ca durata de rambursare nu depaseste 1 an. Termen mediu inseamna ca durata de rambursare este mai mare de 1 an, dar nu depaseste 5 ani. Termen lung inseamna ca durata de rambursare depaseste 5 ani.

Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor asimilate acestora se tine pe urmatoarele categorii: imprumuturi externe contractate sau garantate de stat, imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, imprumuturi contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice locale, alte imprumuturi si datorii asimilate, precum si dobanzile aferente acestora.

Conform Legii datoriei publice nr. 313/2004, datoria publica reprezinta datoria publica guvernamentala la care se adauga datoria publica locala.

Datoria publica guvernamentala cuprinde totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind din imprumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, in numele Romaniei, de pe pietele financiare.

Datoria publica guvernamentala interna este partea din datoria publica guvernamentala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente in Romania, inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finantarea temporara a deficitelor bugetare.

Datoria publica guvernamentala externa este partea din datoria publica guvernamentala reprezentand totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania.(contul 160).

Ministerul Finantelor Publice este autorizat sa emita garantii de stat pentru imprumuturi contractate de orice agent economic sau autoritate a administratiei publice, desemnate prin hotarare a Guvernului, pentru care se prevede ca rambursarea imprumutului garantat de stat sa se faca din surse proprii, fara a afecta bugetul general consolidat, sau, in cazul garantiilor acordate autoritatilor administratiei publice locale, se prevede ca rambursarea imprumutului garantat de stat sa se faca din surse ale bugetelor locale.

Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de catre stat a imprumuturilor contractate de persoanele juridice de la institutiile creditoare, precum si din imprumuturile contractate direct de stat si subimprumutate beneficiarilor finali se constituie fondul de risc.

Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ, fara a se limita la acestea: titluri de stat emise pe piata interna sau externa, imprumuturi de stat de la banci, de la alte institutii de credit, persoane juridice romane sau straine, imprumuturi de stat de la guverne si agentii guvernamentale straine, institutii financiare internationale, sau de la alte organizatii internationale, imprumuturi temporare din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului, garantii de stat.

Datoria publica locala reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale autoritatilor administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pietele financiare.

Datoria publica locala interna este partea din datoria publica locala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale autoritatilor administratiei publice locale, provenite din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea, de la persoane fizice sau juridice rezidente in Romania. (conturile 161,162).

Datoria publica locala externa este partea din datoria publica locala reprezentand totalitatea obligatiilor financiare ale autoritatilor administratiei publice locale, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania.

(conturile 161,162).  

Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare, imprumuturi de la societatile comerciale bancare sau de la alte institutii de credit.

Emiterea si lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de catre autoritatile administratiei publice locale sau prin intermediul unor agentii ori al altor institutii specializate.(contul 161).

Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot aproba contractarea sau garantarea de imprumuturi interne sau externe, pe termen scurt (contul 5196), mediu si lung (contul 162) pentru realizarea de investitii publice de interes local, precum si pentru refinantarea datoriei publice locale.

In situatia in care, pe parcursul executiei, apar goluri temporare de casa ca urmare a decalajului dintre veniturile si cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite din imprumuturi fara dobanda acordate de Ministerul Finantelor Publice din disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului, numai dupa utilizarea fondului de rulment (contul 5198).

Capitalurile straine iau forma imprumuturilor si datoriilor asimilate si sunt considerate datoriile pe termen lung deoarece reprezinta sume ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an.

Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor asimilate acestora se tine pe urmatoarele categorii: imprumuturi externe contractate sau garantate de stat, imprumuturi din emisiuni de obligatiuni, imprumuturi contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice locale, alte imprumuturi si datorii asimilate, dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate, prime privind rambursarea obligatiunilor.

Datoriile privind concesiunile si alte datorii similare se refera la bunurile preluate cu acest titlu de catre unitatea primitoare, potrivit contractelor incheiate.