Contabilitatea intreprinderii de comert exterior

1. Contabilitatea financiara a intreprinderii ;
2. Contabilitatea de gestiune ;
3. Contabilitatea comertului exterior .

Asemanari si deosebiri dintre contabilitatea financiara C.F. si contabilitatea de gestiune C.G.

Asemanari – Genul proxim (ce se aseamana) :

Amandoua studiaza patrimoniul νntreprinderii ( A – P) ;

Au caracter obligatoriu prin lege (82/91 republicata 2005) ;

Folosesc conturi din acelsi plan de conturi general ;

(Schimband ceea ce este de schimbat, sunt ghidate de aceleasi principii contabile);

Folosesc date si informatii din aceleasi documente si de pe aceasi perioada ;

Informatia contabila emanata trebuie sa aiba aceleasi caracteristici calitative : inteligibilitate, comparabilitate, relevanta, credibilitate.

Deosebiri – Diferenta specifica :

Caracter legal

C.F.- publica si transparenta

C.G. – interna si translucida

La nivelul conturilor

C.F. – clasele 1-8

C.G. – la alegerea conducerii : clasa 9, dezvoltarea in analitic (desfasurarea) a claselor 1-8 sau evidenta tehnico-operativa proprie (extracontabila).

3) La nivelul caracterului

C.F. - nivel sintetic si totalizator, evidenta globala

C.G. – caracter analitic de detaliu, de amanunt, pe obiecte de calculatie – sunt acele repere, criterii pe care se tine evidenta cheltuielilor si veniturilor :

i)        pe produse, servicii realizate, clienti, piete ;

ii)       pe activitati, locuri, agentii, magazine

7 magazine → profit : 100 mil. RON / an

1 +50

2 -100

3 + 200

4 -100 centre de profit

5 +100

6 +50

7 -100

iii) pe faze de fabricatie

La nivelul scopului

C.F. – calculeaza cifra de afaceri, profitul, tine evidenta patrimoniului si intocmeste raportarile financiare si calculeaza taxele si impozitele datorate

C.G. – calculeaza costurile si eficienta pe obiecte de calculatie (O.C.)

5) La nivelul beneficiarilor informatiei contabile

C.F. – utilizatori ai informatiei contabile – 13 interni (4), externi

C.G. – utilizatori preponderent interni

Utilizatori ai informatiei contabile

STAKEHOLDERS (miza – detin miza → grup de interese)

CORPORATE GOVERNANCE (guvernatie corporatista)

actionarii(SA), asociatii(SRL), proprietatrii firmei

a) cresterea profitului

b) cresterea valorii firmei (capital propriu)

A = P , P = D + C (datorii+capital)

A = D + C => C = A – D activ net contabil ANC = valoarea firmei

Interes rezidual

2. managerii(66/93), administratorii(31/90), gestionarii(31/90), imputerniciti

mandatati

3. salariatii si sindicatele

4. finantatorii si creditorii (fonduri de investitii, banci)

5. institutiile statului de control (mediu, sanitar) si fiscale (taxe si impozite)

6. furnizorii

7. clientii

8. concurenta

9. presa (cea de specialitate)

10. investitorii (altii decat actionarii – contract de asociere in participatiune

- de obligatiuni

- de asociatiune in participatiune

11. comunitatea locala

12. analistii, expertii

13. publicul larg

6) C.F. – foarte normata, standardizata

C.G. - nenormata, nestandardizata

301.1.1 branza

.2 cascaval

.3

La nivel de principii

C.F. – 9 principii

Conceptie – monista – 1 circuit al informatiei contabile (Franta) – exclude auditul

(verificare ulterioara) ;

- dualista – 2 circuite C.F., C.G. => IAS / IPRS <- UK, USA => GAAP

Generaly accepted accounting principals – include auditul

IAS / IPRS – directivele U.E. IV, VII, IX =>

=> OMFP 1752/2005

Principiile contabilitatii financiare

Sunt reguli, norme cu caracter general, care se schimba mai greu (foarte greu chiar).

PRINCIPIUL PRUDENTEI – sa nu supraevaluam elementele de activ si de venituri si sa nu subevaluam elementele de pasiv si de cheltuieli, deasemenea sa luam in considerare numai veniturile si profiturile certe, recunoscute pana la data incheierii exercitiului financiar, in schimb sa luam in considerare datoriile sau pierderile chiar daca provin din exercitiul anterior si chiar daca ele devin evidente intre data incheierii exercitiului financiar si data incheierii bilantului contabil ; prudenta este in contradictie cu imaginea fidela, deoarece prudenta este mai pesimista.

PRINCIPIUL CONTINUITǍTII ACTIVITǍTII – managerii trebuie sa mentioneze la anexele la bilant toate evenimentele previzibile intr-o perioada rezonabila de timp (1-2 ani), care pot modifica decisiv continuitatea activitatii

Evenimente : - incapacitate de plata – restructurare, relansare

- lichidare

- divizare

- fuziune – comasare

- absorbtie

- cotarea la bursa

- initierea unui parteneriat strategic (asociere)

- schimbarea semnificativa a actionarilor sau a obiectului de

activitate

- privatizarea, renationalizarea

3) PRINCIPIUL PERMANENTEI METODELOR – daca avem continuitate

nu schimbam metodele ; metodele pot fi schimbate in situatii justificate economic, cu mentionarea acestei imprejurari la anexa de bilant si cu indicarea influentei pe care a avut-o schimbarea metodei.

Aceasta metoda se refera la metodele de amortizare, la metodele de evaluare sialte metode de calcul. Daca exista tensiuni justificate pentru scimbarea metodelor, aceasta scimbare se face cu indicarea in anexele la bilant a motivatiei pentru care s-a operat aceasta schimbare de metode si cu influenta asupra rezultatelor activitatii.

4) PRINCIPIUL INDEPENDENTEI EXERCITIULUI – are patru aspecte :

Ø      Independenta exercitiului - care presupune ca veniturile si cheltuielile sa fie inregistrate exercitiului la care se refera

Ø      Contabilitate de angajamente – presupune ca toate datoriile, obligatiile precum veniturile si cheltuielile si creantele sa fie in momentul in care se ia cunostinta de ele, in momentul in care se creaza si nu in momentul in care se platesc sau se incaseaza, indiferent de incasare sau plata

Ø      Realizarea (recunoasterea) veniturilor – aceasta se intampla atunci cand se intra in relatie cu un tert, adica se vinde produsul – la vanzare, la schimb

Ø      Conectarea cheltuielilor cu veniturile – cheltuielile sunt legate de marfa, de produsele vandute si se recunoscx numai cand s-au recunoscut veniturile.

5) PRINCIPIUL EVALUARII SEPARATE A ELEMENTELOR DE ACTIV SI PASIV – conform acestui principiu pentru fiecare tip de element de activ sau pasiv trebuie folosita o metoda potrivita de evaluare pentru acel element.

6) PRINCIPIUL NECOMPENSARII – orice compensare intre elementele de activ si de datorii sau cele de venituri si cheltuieli este interzisa. Eventualele compensari intre creante si datorii ale unitatii fata de acelasi agent economic, pot fi efectuate cu respectarea prevederilor legale, numai dupa inregistrarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor la valoarea integrala.

Ø      In interiorul firmei se mai pot face compensari intre p-lusurile si minusurile la inventar, in situatia in care plusurile si minusurile sunt echivalente si se apreciaza ca produsele respective sunt confundabile

Ø      Intre sectii care au legatura logica intre ele si de asemenea cu respectarea conditiei ca plusurile si minusurile sa fie echivalente.

7) PRINCIPIUL PRAGULUI DE SEMNIFICATIE – elementele de bilant si de contul de profit si pierdere care sunt precedate de cifre arabe, se combina daca acestea reprezinta o suma nesemnificativa, adica se afla sub un prag valoric stabilit de conducerea intreprinderii sau o astfel de combinare ofera un nivel mai mare de claritat, cu conditia ca elementele astfel combinate sa fie prezetate separat in notele explicative. Acest principiu poate fi aplicat numai de catre persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele a 2 dintre urmatoarele 3 criterii denumite criterii de marime :

total active 3.650.000 €

cifra de afaceri neta 7.300.000 €

numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar de 50.

Principiul responsabilitatii ↔ Materiality

Stabilesc un prag valoric sub care elementele respective pot fi combinate si pentru care trebuie prezentate in bilant sau in contul de profit si pierdere individual. Acest principiu provine din Anglia.

PRINCIPIUL PREVALENTEI ECONOMICULUI ASUPRA JURIDICULUI – prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilant si din contul de profit si pierdere se face tinandu-se seama de fondul economic al tranzactiei sau al operatiunii raportate. Datoriile pe termen lung si mediu > 3 ani sunt asimilate capitalurilor intreprinderii.

PRINCIPIUL INTANGIBILITATII BILANTULUI DE DESCHIDERE – bilantul de deschidere este bilantul de la 1 ianuarie N+1, iar cel de inchidere la 31 decembrie N.

N N+1

D 301 C D 301 C

1000 700 Sid = 300

Sfd = 300

Principiile contabilitatii de gestiune

Determinarea obiectului calculatiei – obiectul calculatiei reprezinta acel element asupra caruia repartizam veniturile si cheltuielile : produsele, serviciile, locurile de activitate, clientii, pietele, centre de profit (costuri), faze de fabricatie.

export 200.000

import -100.000

transport +10.000 100.000 profit

consultanta -50.000

contractare +40.000

centre de profit : serviciul export – piata 1 – client 1

client 2

piata 2

piata 3

Alegerea metodei de calculatie si repartizare a costurilor

Organizarea calculatiei contabile in concordanta cu celelalte forme de calculatie economica – si anume :

contabilitatea financiara

evidenta previzionala

evidenta statistica

evidenta tehnico-operativa

Studiu statistic : 2.000 intreprinderi 55 % bila de biliard

100.000 lucratori 40 % sabotori

1 % conducerea

4 % modestii utili

Delimitarea pe feluri de activitati a indicatorilor economico-financiari care fac obiectul calculatiei costurilor

Delimitarea in timp a datelor si informatiilor pe baza carora se calculeaza costurile

Delimitarea in spatiu sau pe locuri sau centre de cheltuieli a datelor si informatiilor care stau la baza calculatiei.

Cheltuieli = 100.000 RON

50.000 10.000 20.000 20.000

Costuri

Contabilitatea financiara lucreaza cu cheltuieli – de exploatare, financiare, extraordinare (cheltuieli cu activele cedate, dividende, pierderi din calamitati, amenzi, penalizari)

12.000 € amortizare liniara in 6 ani

2.000 € / an

V = 7.000 €

C = 6.000 € cheltuieli cu activele cedate

P = 1.000 € profit

Cheltuielile exceptionale sunt acele cheltuieli atipice : apar rar, prin natura lor sau prin valoarea lor.

Si costurile si cheltuielile reprezinta exprimarea in bani a consumurilor materiale, a fortei de munca, s.a., pe care le face intreprinderea, exprimate in bani in vederea desfasurarii activitatii lor.

Contabilitatea de gestiune lucreaza cu costuri.

Clasificarea costurilor :

dupa natura ( cu materialele, cu energia, servicii, forta de munca)

dupa gradul de participare la realizarea produsului finit :

a.       costuri de productie : cheltuieli de explatare + cheltuieli financiare aferente productiei cu ciclu lung ; sunt inglobate 100 % in produsul finit (costuri directe si costuri indirecte);

costurile directe se repartizeaza si se regasesc intr-un singur produs ;

costurile indirecte se mai numesc si comune sectie, se regasesc 100 % in produse, dar la nivel de sectie, repartizate in toate produsele

b. costurile de desfacere sunt cheltuieli cu reclama, depozitare, manipulare – se suporta direct din profit, se pot regasi in costurile totale ale produselor doar daca au participat direct la produsul finit ;         

c.       costurile de administratie – sunt acelea care se mai numesc generale intreprindere : salariile conducerii, paza, iluminare alei intreprindere, incalzire, apa, amortizare cladiri, impozite pe cladiri – se suporta direct din profit ;

d.      costurile subactivitatii – sunt costurile fixe :

volumul efectiv al activitatii

volumul planificat al activitatii

Cs = F

3. dupa gradul de sensibilitate (↓ ↑) la volumul total al productiei :

a.       fixe (constante) - sunt aceleasi indiferent de volumul de productie ;

b.      variabile - sunt direct proportionale cu productia realizata ;

c.       semivariabila – au o componenta fixa si una variabila.

q = ? V = C , P = 0 q = cantitate

V = C + P F = costuri fixe

V = C P = profit

V = pq p = pret unitar

qp = qV + F

qp – qV = F

q = Ct

V profit

C

P

q

costuri variabile

pierdere costuri fixe

q

F = 1.000

p = 10 q = q = = 250

V = 6

qp = 2.500

qV = 1.500

Cs = 1.000

V = pq = 2.000 RON

C = F + Vq

C = F + 6 200 = 2.200 regie fixa neacoperita

V = Ct + P Ct- costuri totale

V = F(fixe) + qV(variabile) + P(profit)

pq = F + qV + P

F = 1000

p = 10

V = 6

q = 900

q= 900 =

CP = 1000 capacitate productie

1000 = 900(10-6) = 3600 => = 2600

Profit P = 3000 => = 1000 capacitate maxima de productie

4) dupa gradul de incorporabilitate : costuri incorporabile si costuri neancorporabile

costuri incorporabile

costuri neancorporabile

		profit
	Costuri supletive	Costuri totale
Cheltuieli de exploatare
cheltuieli   Cheltuieli financiare

C.F. C.G.

Costuri supletive – nu se intalnesc la toate societatile, doar la cele mici in care exista asociat unic (proprietarul este si administrator si lucrator).

Costurile nu reprezinta singurul criteriu de stabilire a preturilor.

P = Cd + Ci(%) + Cdesf + Cadm(%) + C + P

pretul costuri costuri costuri costuri costuri profit

(tarif) directe indirecte desfacere administratie subactivitati

Criterii de stabilire a preturilor

Costurile – criteriu strategic pe termen lung 

Concurenta

Raport cerere-oferta

Reglementari legale (preturi administrate)          

Faza din ciclul de viata al produsului

3 1 - lansare

2 - stabilizare

2 4 3 - maturizare

4 - declin

5 - moartea

1 5

Cota parte din avantajele aduse clientului

Repartizare costurilor indirecte (comune sectie)

Se incearca repartizarea costurilor indirecte dupa niste criterii naturale

Produs A = 100 buc. 5 Cd = 500

Produs B = 200 buc. 10 Cd = 2000

Produs C = 300 buc. 30 Cd = 6000

8500 costuri totale directe

Ci = 1000 RON

% C = 6 % = 60 RON 60 : 100 buc.= 0,6 costuri comune sectie

C = = 24 % = 240 RON 240 : 200 buc. = 1,2

C = 70 % = 700 RON                            700 : 300 buc. = 2,33

C- cota de costuri indirecte pentru produsul A

C - cota de costuri indirecte pentru produsul B

C - cota de costuri indirecte pentru produsul C

CAPITALURI

Capitalurile reprezinta interesul rezidual al actionarilor (capitaluri proprii).

Capitalurile proprii de calculeaza ca diferenta intre active si datorii.

Cpr = A – D

Capitalurile proprii sunt formate din capitalul social si alte capitaluri proprii.

Cpr = Csoc + alte Cpr

Cpr + Dtl = Cperm (Kp) sau capitalurile interprinderii

datorii pe capitaluri

termen lung permanente

Termen scurt – Ts < 1 an

Termen mediu – Tm 13 / 5 ani

Termen lung – Tl > 3 / 5 ani

Principiul prevalentei economicului asupra juridicului

S.R.L. – toti asociatii raspund numai in limita capitalului social subscris si varsat

S.A. – toti asociatii raspund numai in limita capitalului social subscris si varsat

S.C.A. – comanditarii – cei majoritari la capital raspund numai in limita capitalului social subscris si varsat

comanditatii – sunt minoritari la capital raspund cu toata averea lor (caci ei administreaza)

S.C.S. – comanditarii – cei majoritari la capital raspund numai in limita capitalului social subscris si varsat

- comanditatii – sunt minoritari la capital raspund cu toata averea lor (caci ei administreaza)

S.N.C. – toti asociatii raspund cu toata averea lor

Valoarea intreprinderii Vi = Cpr – A – D

Capitalurile se inscriu in antet.

Capitalul social – datoria firmei catre asociati.

Activ Pasiv

aporturi capital social

Legea permite toate tipurile de aporturi, mai putin cele interzise (droguri, armament)

Nu sunt permise aporturile in munca si cele in creante (bani de primit).

Conditii – aporturi la capitalul social :

I. Sa fie intr-o forma prevazuta de lege

II. Sa fie proprietatea exclusiva a proprietarului

III. Sa fie libere de orice sarcini (sechestrare)

IV. Sa fie corect evaluate

V. Sa aiba caracter productive

VI. Sa fie aportat in patrimoniul intreprinderii.

Subscrirea 456 = 1011 10.000 => creanta asupra asociatilor

Varsarea sau aportarea % = 456 5.000

205

208

211

212

213

214

301

371

302

303

5121

5124

1011 = 1012 5.000

3) Inregistrarea cheltuielilor de constituire (se amortizeaza in 5 ani)

201 = 462 2.000 462 – creditori diversi

4) 462 = 5121 2.000

Alte capitaluri proprii – se adauga la capitalul social, se formeaza in timpul functionarii societatii :

Pe baza bunului renume al societatii

Pe baza atractivitatii unor aporturi deosebite

ό Pe baza profitului net realizat

ό Pe baza hotararilor A.G.A.

Rolul : protectie al capitalului social

– primele legate de capital

Ø      – primele de aport – reflexul in pasiv a unor sume de bani suplimentare pe care sunt dispusi sa le plateasca noii actionari.

456 = % 11

1011 10

5121 = 456 11

1011 = 1012 10

Ø      – prime de fuziune – situatie asemanatoare cu 104.1

456 = % 25

1011 20

104.2 5

5121 = 456 25

1011 = 1012 20

Ø      – prima de aport (atractivitatea unor aporturi)

211.1 = % 12.000

10.000

Ø      – primele de conversie a obligatiunilor in actiuni (majorare de capital prin conversie de obligatiuni in actiuni)

5121 = 161 90 => 10 dobanda ; 100 – pret cumparare obligatiune

161 = % 105

100

5

Ø      – rezervele din reevaluare – active carora le creste valoarea in timp

% = 105 1100

% = 404 1100

4426 100

Ø      – rezervele legale

106.2 – rezervele statutare

106.8 – fondul de dezvoltare (alte rezerve)

Rezervele se constituie pe seama profitului.

rezultat reportat

D 121 C D 117 C

6XXX 7XXX

pierdere profit

Ø      – repartizarea profitului (conform legii)

profit net = profit brut – impozit

profitul net este capital propriu

acoperirea pierderilor din anii trecuti

constituirea de rezerve (legale, statutare, alte rezerve)

remunerarea managerilor

remunerarea salariatilor (remunertri suplimentare – participare la profit)

sponsorizari (se pot face si din impozit)

majorarea capitalului social

dividende

121 = 129 100.000

129 = % 100.000

117 117 = 129

106.1 129 = 121

106.2

106.8

424.1

424.2

462

1012

dividende

% = 5121

424.1

424.2

462

457

Ø     

conturile de venituri si cheltuieli se inchid cu 121

A P

Ai 100 Cs 150

Ac 100 117 -10

Cra 10 D 60

Crp 10

210

1) achizitie materii prime 2) plata

% = 401 119 401 = 5121

301 100 3) consumul

4426 19 601 = 301

345 = 711

711 = 345

4) vanzare 5) incasare

411 = % 5121 = 411

701

4427

6) inchidere conturi de venituri si cheltuieli

121 = 6XXX 7XXX > 6XXX => profit

7XXX = 121 6XXX > 7XXX => pierdere

Ø      – subventii pentru investitii – sume acordate de stat unor firme

445 = 131 instiintarea primirii subventiei

445 – subventii – drept de a primi ; 131 – sursa cu titlu gratuit

primirea subventiei :

% = 445 20.000

Ø      – provizioane – rezerve pe care si le creazaintreprinderea, pe seama cheltuielilor, in asteptarea unor evenimente viitoare, negative, care vor genera cheltuieli suplimentare sau iesiri de resurse.

151.1 – provizioane pentru litigii

151.2 – provizioane pentru garantii acordate clientilor

ό provizioanele sunt materializarea a 3 principii contabile :

1) principiul prudentei

2) principiul independentei exercitiului

3) oferirea imaginii clare, sincera, fidela si completa a patrimoniului

ό provizioanele sunt consecinta angajamentelor anterioare a intreprinderii printr-un contract fie printr-o declaratie unilaterala, fieprin lege (manifestul calitatii)

ό trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

grad de certitudine destul de ridicat 50%

sa fie corect evaluate

constituirea se face pe baza cheltuielilor de exploatare

= 151.1

31.12. N 151.1 = 781.2 daca evenimentul nu s-a petrecut se anuleaza

01.01. N+1 681.2 = 151.1

151.2 – legea prevede ca nu se pot prevedea, calcula cheltuielile cu garantiile, ele vor fi mai mari decat in anii anteriori.

1.000 buc 10 - cheltuiala cu garantia

3.000 buc. 10 = 30.000

681.2 = 151.2 30.000

garantii 10.000

31.12. N 151.2 = 781.2 20.000 ; 01.01. N+1 681.2 = 151.2 suma totala garantie

Ø 162 – primirea si achitarea unui credit pe termen lung

creditul nu este cheltuiala nici venit

primirea creditului 5121 = 162 100.000

obligatia aferenta dobanzii % = 168 10.000

666 2.000 (dobanda pt. I an)

471 8.000

plata dobanzii 168 = 5121 2.000

3) 666 = 471 2.000

168 = 5121 2.000 N+1 => N+4

627 = 5121 1.000 comisioane bancare

4) achitare credit 162 = 5121 100.000

- primirea si achitarea unui credit in valuta

C1 – curs initial C1 > C2 => venit

C2 – curs achitare C1 < C2 => cheltuiala

primire credit 5124 = 162 → 1.000 € 3,5 = 35.000

rambursare 162 = % 35.000 1 € = 3,4 => venit C1 > C2

5124 34.000

765 1.000

2) rambursare % = 5124 36.000 1 € = 3,6 => cheltuiala C1 < C2

162 35.000

665 1.000

Societatile de comert exterior lucreaza cu marfuri. 371

ό emitere factura 411 = % 3.300

707 3.000

708 300

ό T = 1 $ = 3 RON ; T = 1 $ = 3,3 RON

5124 = % 3.520

411 3.300

765 220

% = 411 3.300

5124 3.190

665 110

ό 371 = % 3.300

3.000

401.2 300

% = 5124 3.300 % = 5124 330

3.000 401.2 300

300 665 30

Compozitia pretului

La import = valoarea din factura + cheltuielile de pe parcursul extern ( transport, asigurari)

ό Taxe vamale

ό Suprataxa vamala : 1998 – 6%

1999 – 4%

2000 – 2%

Lucrarile contabile de inchidere a exrcitiului economic financiar

Stabilirea balantei – conturile si soldurile finale scriptice inainte de inventariere ;

Inventariere ;

Efectul operatiunilor de regularizare descoperite la inventariere, la reevaluare, privind provizioanele, amortizarile, diferentele de curs valutar, delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor ;

D 5124 C D 411 C

1 apr. 1000x 3 = 3000 1 aug. 1000x3.6 = 3600

1 dec. 1000x3,5 = 3500 1 dec. 1000x3,5 = 3500

5124 = 765 500 665 = 411 100

D 401 C D 401 C

1000x3 = 3000 1000x3 = 3000

1000x3,5 = 3500 1000x2,9 = 2900

665 = 401 500 401 = 765 100

4) Stabilirea soldurilor finale faptice ale conturilor ;

5) Incheierea balantei finale faptice ale conturilor ;

6) Determinarea rezultatului exercitiului si distribuirea profitului sau finantarea pierderii ;

7) Redactarea si depunerea bilantului.

% = 121 (pierdere)

106.1

106.2

104

105

1012