CONTABILITATEA
STOCURILOR DE MATERII PRIME, MATERIALE SI OBIECTE DE INVENTAR
1 Continutul si structura stocurilor
1.1 Stocurile
Stocurile reprezinta, materiale, lucrari si servicii destinate
sa fie consumate la prima lor utilizare, sa fie vandut 353g65d e in situatia
cand au starea de marfa sau produse rezultate din prelucrare, precum
si productia in curs de executie.
Stocurile, sub aspectul gestionarii, se pot grupa in stocuri si
productia in curs de executie, ambele fiind considerate active
circulante materiale. Comisia Internationala a Standardelor Contabile
(I.A.S.C.), in norma de contabilitate IAS 2 "Stocurile" aplicata incepand
cu 1.01.1976 si revizuita in anul 1993 defineste stocurile ca
fiind un element de activ, iar costul de achizitie al acestora cuprinde
pretul de cumparare, taxele vamale si alte taxe nerecuperabile,
cheltuieli de transport-aprovizionare.
Stocurile pot fi:
Bunuri achizitionate in scopul revanzarii ( marfa cumparata
de un comerciant cu amanuntul si destinata revanzarii) sau
orice alta achizitie avand acest scop;
Bunuri finite sau in curs de executie fabricate de intreprindere;
Materii prime, materiale, utilitati ce urmeaza a fi folosite in
procesul de productie;
Costul serviciului pentru care intreprinderea nu a recunoscut inca venitul
aferent, in cazul prestarilor de servicii.
1.2 Clasificarea stocurilor
In contabilitatea financiara a intreprinderii stocurile sunt clasificate
si delimitate in functie de patru criterii: fizic, destinatie,
faza ciclului de exploatare si locul de creare a gestiunilor.
Corespunzator acestor criterii sunt individualizate urmatoarele
stocuri:
Materii prime, care participa direct la fabricarea produselor,
regasindu-se in componenta lor integral sau partial, in stare
initiala sau transformata;
Materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare,
combustibili, piesele de schimb, semintele si materialul de plantat,
furajele si alte materiale consumabile care participa indirect sau
ajuta activitatea de exploatare fara a se regasi, de
regula, in produsul rezultat;
Produsele sub forma semifabricatelor, produselor finite si produselor
reziduale;
Animale care nu au indeplinit conditiile de a fi trecute la animale
adulte, animale de ingrasat, pasarile si coloniile de albine;
Productia in curs de fabricatie reprezinta materii prime care nu
au trecut prin toate stadiile de fabricatie, produse ne supuse probelor
si receptiei tehnice, precum si lucrarile si
serviciile in curs de executie sau neterminate;
Marfuri, respectiv bunuri pe care intreprinderea le cumpara in
vederea revanzarii ;
Ambalajele, cuprind bunurile necesare pentru protectia marfurilor pe
timpul transporturilor si depozitarii sau pentru prezentarea lor
comerciala.
Categorii distincte in cadrul stocurilor constituie obiectele de inventar,
baracamentele si amenajarile provizorii. In Romania, prin
Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii nr. 82/1991 este data
urmatoarea definitie acestei clase de active patrimoniale:
"Contabilitatea stocurilor si comenzilor in curs de executie cuprinde
ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii
patrimoniale, destinate:
fie a fi vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in
procesul de productie;
fie a fi consumate la prima lor utilizare.
Obiectivele si factorii
organizarii
contabilitatii stocurilor
Obiectivele contabilitatii stocurilor si a productiei in
curs de executie sunt, in principal legate de realizarea functiilor
comerciale ale intreprinderii.
Principalele obiective ce revin contabilitatii in acest domeniu sunt:
Urmarirea si controlul realizarii programului de aprovizionare.
Prin organizarea evidentei pe grupe si feluri de stocuri, precum
si a cheltuielilor de transport-aprovizionare pe feluri de cheltuieli,
comparate permanent cu prevederile programelor, se asigura informatii
utile cu privire la stadiul aprovizionarii.
Asigurarea integritatii patrimoniale a stocurilor la locurile de
depozitare si urmarirea permanenta a miscarii lor. Se
asigura prin organizarea contabilitatii mijloacelor circulante
materiale pe gestiuni, si in cadrul acestora pe feluri de stocuri,
cantitativ si valoric, inregistrarea exacta si la timp a
cuantumului miscarilor si a diferentelor constatate la
inventariere, sesizarea existentei stocurilor fara utilitate sau
cu miscare lenta, pentru luarea masurilor necesare
lichidarii lor.
Urmarirea utilizarii rationale a mijloacelor materiale
aprovizionate impune un asemenea mod de organizare care sa permita
respectarea normelor de consum specific la eliberarea lor din depozit,
evidenta economiilor sau a materialelor ne utilizate, precum si a
materialelor recuperabile rezultate din prelucrarea in sectiile de
fabricatie.
Asigurarea delimitarii cheltuielilor de transport-aprovizionare
fata de valoarea materialelor aprovizionate, impune organizarea
contabilitatii astfel incat acestea sa poata furniza
informatii cu privire la nivelul si structura cheltuielilor de
transport aprovizionare.
Inregistrarea si controlul valorificarii stocurilor de marfuri
si a celorlalte categorii de stocuri destinate a fi livrate tertilor.
Evidenta si urmarirea stocurilor de produse in procesul
obtinerii si livrarii la preturi competitive.
Evaluarea realista a stocurilor si determinarea influentelor
asupra patrimoniului si rezultatelor, prin aplicarea corecta a
regulilor de evaluare.
Promovarea principiului prudentei si principiului
continuitatii activitatii la evaluarea si
inregistrarea in contabilitate a stocurilor. Realizarea acestor obiective este
conditionata de studierea si luarea in considerare a factorilor
specifici care influenteaza organizarea contabilitatii
activelor circulante materiale printre care:
marimea intreprinderii, ca factor care determina alegerea metodei de
contabilitate sintetica a stocurilor, fie metoda inventarului permanent,
fie metoda inventarului intermitent.
structura organizatorica si functionala a gestiunilor de
stocuri, determina circuitul documentelor primare si evidenta
analitica pe gestiuni. Modul de organizare a activitatii de aprovizionare
si livrare, depozitare si miscare a stocurilor de materiale
constituie premise de baza a contabilitatii, intrucat
operatiile specifice lor genereaza o mare diversitate de documente
primare de a caror corecta intocmire si completare depinde gradul
de exactitate a informatiilor furnizate.
caracteristicile tehnico-productive ale activelor circulante materiale, in
functie de care se face clasificarea acestora; se stabilesc principalele
categorii si conturile sintetice corespunzatoare lor; se elaboreaza
nomenclatorul stocurilor si pe aceasta baza se organizeaza
evidenta operativa si contabilitatea analitica.
decalajul ce poate aparea, uneori, in vanzarea si livrarea
stocurilor.
sursele de provenienta a activelor circulante materiale aprovizionate
( furnizori, din productie proprie, din prelucrare la terti )
influenteaza, in principal, conturile sintetice utilizate si
preturile de evaluare.
modul de evaluare a activelor circulante materiale influenteaza, in
special, modul de inregistrare a acestora in contabilitatea sintetica, dar
si alegerea metodelor de determinare a preturilor de iesire la
stocurile intersarjabile.
sistemul de indicatori privind gestiunea de valori materiale
influenteaza organizarea contabilitatii stocurilor in
vederea calcularii marimii cantitative si valorice a
intrarilor, iesirilor si stocurilor, precum si a
cheltuielilor efective de transport aprovizionare, in functie de care se
aleg metodele de contabilitate analitica a stocurilor.
De asemenea la organizarea contabilitatii activelor circulante
materiale trebuie considerati si alti factori, ca: documentele
insotitoare la intrarea stocurilor; amplasarea depozitelor; separarea
mijloacelor circulante proprii de cele ce apartin tertilor; fazele
procesului de aprovizionare, precum si mijloacele folosite pentru
executarea lucrarilor de evidenta si calcul.