Sisteme contabile internationale

SISTEME CONTABILE INTERNATIONALE

In 1941, Institutul American al Contabililor Publici Autorizati (AICPA - American Institute of Certified Public Accountants) a definit contabilitatea ca "arta inregistrarii, clasificarii si rezumarii intr-o maniera semnificativa si in exprimare baneasca a tranzactiilor (operatiunilor) si evenimentel 424g68e or (faptelor) care au, chiar si partial, caracter financiar, precum si interpretarea rezultatelor acestor actiuni"[1].

In 1970, AICPA a statuat ca rolul al contabilitatii consta in a "furniza informatii cantitative, preponderent de natura financiara, referitoare la entitati economice si care urmeaza a fi utilizate in luarea deciziilor economice"[2].

Principiile contabile general acceptate (GAAP - Generally Accepted Accounting Principles ) cuprind conventiile, regulile si procedeele necesare pentru definirea unei politici contabile acceptate la un moment dat.

Comisia Standardelor de Contabilitate Financiara (FASB) - creata in 1973 ca organism independent are atributii fundamentale in elaborarea si punerea in circulatie a normelor practicii contabile, editand publicatia "Standardele contabilitatii financiare". Abaterile de la standarde trebuie justificate si prezentate in rapoartele financiare ale intreprinderii.

Institutul American al Contabililor Publici Autorizati (AICPA) este preocupat de practicile contabile, existand cu mult inainte de FASB.

Comisia Titlurilor de Valoare (SEC) este o agentie guvernamentala din SUA, care are competenta legala de a stabili si aplica practiciile contabile pentru comnpaniile ale caror titluri de valoare sunt oferite spre vanzare.

Comisia Standardelor de Contabilitate Guvernamentala (GASB) are competente in elaborarea standardelor contabile pentru administratiile statelor si celei centrale. GASB are influenta considerabila asupra rapoartelor financiare ale acestor entitati.

Cultura contabila si sistemul de contabilitate vest-european

Incepand din 2002 Uniunea Europeana, prin promovarea IAS doreste sa creasca libertatea de miscare a capitalului pe piata interna si sa puna pe picior de egalitate companiile Uniunii Europene in concurenta pentru resurse financiare cu alte companii pe piata mondiala de capital. Pe 13 iunie 2000, Comisia a publicat "EU Financial Reporting Strategy: the way forward" in care se solicita companiilor din Uniunea Europeana sa pregateasca situatiile financiare de sinteza in concordanta cu IAS, cel tarziu din 2005.

Reglementarile Uniunii Europene[4] privind

Armonizarea contabila defineste procesul de perfectionare a regulilor sau normelor nationale, diferite de la o tara la alta, uneori divergente, pentru a fi facute comparabile. Problematica armonizarii contabile a fost dezbatuta intr-un articol din "International Journal of Acconting Education and Research", in urma caruia lucrarile primului grup de lucru, constituit din reprezentantii statelor membre ale acelei perioade (1971 - 1976) si care si-a desfasurat activitatea sub conducerea reputatului expert german Dr. Wilhelm Elmendorff, au fost calificate ca fiind impregnate foarte mult de concepte imprumutate din legea germana

Standardele contabile vizeaza abordarea urmatoarelor probleme:

1) Obiectivele situatiilor financiare: continut, performanta, evolutie.

2) Caracteristicile calitative ale informatiilor financiare (claritate, pertinenta, fiabilitate, capacitate de comparatie)

3) Elementele componente ale situatiilor financiare: active, pasive, veniturile si cheltuielile

4) Metodele de evaluare a elementelor componente ale situatiilor financiare.