 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
CONTABILITATE
Contabilitatea este stiinta si arta stapanirii afacerilor, in care scop se ocupa cu "masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor fizice si juridice", in care scop "trebuie ss asigure inregistrarea cronologica și sistematica, prelucrarea, publicarea și pastrarea informațiilor cu privire la poziția financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atāst pentru cerintele interne ale acestora, cat si in relatiile cu investitorii prezenti și potentiali, creditorii financiari și comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori" |
| StiuCum
Home » CONTABILITATE
» contabilitate generala
|
||
Structura contului |
||
|
STRUCTURA CONTULUI Structura contului reflecta elementele definitorii prin care acesta se delimiteaza de celelalte procedee ale metodei contabilitatii. Structura contului cuprinde: Denumirea, titlul contului Partile contului Soldul initial Rulajul contului Total sume Soldul final Data si explicatia DENUMIREA, TITLUL CONTULUI Indica elementul patrimonial a carui evidenta se tine cu ajutorul contului respectiv. La titlul contului se poate atasa un simbol cifric format din 3 cifre pentru conturile sintetice de 737b14h gradul I (Exemplu: contul 371 cu denumirea marfuri) si 4 cifre pentru conturile sintetice de 737b14h gradul II (Exemplu: contul 5121 cu denumirea conturi la banci in lei). Contul se prezinta sub forma grafica astfel:
Sid 15.000 Rd = rulaj debitor; 10.000 (2) Tsd = total sold debitor; 22.000 (4) Sfd = sold final debitor;
Rd 42.000 44.000 Rc Tsc = total sold creditor.
Sfd 13.000 PARTILE CONTULUI Contul este conceput in doua parti distincte care permit separarea celor doua tipuri de modificari (cresteri si micsorari) pe care le determina operatiunile economice. Conventional s-a stabilit ca partea stanga a contului sa poarte denumirea de DEBIT si partea drepata denumirea de CREDIT. A debita un cont inseamna a inscrie o suma in debitul acestuia, iar a credita un cont inseamna a inscrie o suma in creditul contului respectiv. SOLDUL INITIAL Reflecta existentele valorice de la inceputul exercitiului, fiind egale cu existentele de la sfarsitul exercitiului precedent. Acesta poate fi debitor pentru conturile de activ si creditor pentru conturile de pasiv.
50.000 Sic Sic = sold initial creditor RULAJUL CONTULUI Reprezinta totalul valoric al operatiunilor inregistrate intr-o perioada de gestiune in debitul sau creditul unui cont ca urmare a cresterilor si micsorarilor determinate de operatiunile economice. In functie de cele doua parti ale contului, vom avea rulaj debitor si rulaj creditor. Exemplu: Contul de marfuri (s-a completat mai sus) Se aprovizioneaza marfuri de la furnizori in valoare de 15.000 lei. Se dau un consum la clienti (1) Se achizitioneaza marfuri in valoare de 22.000 lei (2) Se achizitioneaza marfuri in valoare de 7.000 lei si se dau in valoare de 12.000 lei (3) TOTAL SUME Reprezinta totalitatea sumelor rezultate din insemnarea existentelor initiale (soldului initial) cu rulajele. Astfel, vom avea total sume debitoare, rezultate din adunarea existentului initial debitor cu rulajul debitor si total sume creditoare obtinute din insemnarea existentului initial creditor cu rulajul creditor. SOLDUL FINAL Reprezinta existentele valorice la un moment dat (la sfarsitul exercitiului de regula) al elementului patrimonial pentru care s-a deschis contul respectiv si care se determina ca diferenta intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare si are semnul valorii celei mai mari. Astfel, daca totalul sumelor debitoare este mai mare decat totalul sumelor creditoare, contul prezinta sold debitor, iar in situatie inversa cand totalul sumelor creditoare este mai mare decat totalul sumelor debitoare, contul prezinta sold creditor. Atunci cand totalul sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor creditoare, soldul prezinta sold zero si se mai numeste si sold soldat sau balansat. DATA SI EXPLICATIA Data exprima ziua, luna si anul in care s-a consumat operatiunea economico-financiara in contabilitate, iar prin explicatie se descrie succcint operatiunea economica supusa inregistrarii. REGULA DE FUNCTIONARE A CONTURILOR Prin regula in sens larg, se intelege o anumita tehnica, respectiv modalitate de a actiona in mod concret si in conformitate cu anumite principii si norme dinainte stabilite pentru atingerea unui obiectiv. Regulile de functionare a conturilor stabilesc norme de operare a existentelor si miscarilor elementului patrimonial ce face obiectul contului. Prin aceste reguli se precizeaza partea de debit sau partea de credit in care se inregistreaza soldul initial (existentul la inceputul perioadei), cresterile si micsorarile elementului patrimonial rezultate in urma operatiunilor economice care au avut loc, precum si soldul final (existentul la sfarsitul perioadei). Pentru stabilirea regulilor de functionare a conturilor, punctul de plecare este bilantul, intrucat apeland la principiul dublei reprezentari, care sta la baza acestuia in contabilitatea curenta cu ajutorul conturilor se ajunge la aplicarea principiului dublei inregistrari. Astfel, se stabileste o dubla interdependenta intre conturi si bilant prin deschiderea conturilor in contabilitatea curenta pe baza bilantului la inceputul exercitiului financiar si de la conturi la bilant prin transpunerea soldurilor finale in postul de bilant la sfarsitul exercitiului. Principiul de functionare a conturilor este dat de continutul elementelor patrimoniale reflectate in cele doua parti ale bilantului, care determina impartirea conturilor in doua categorii: Conturi de activ, care au ca obiect elemente patrimoniale din activul bilantului. Conturi de pasiv, care au ca obiect elemente patrimoniale din pasivul bilantului (datorii+capitaluri proprii). Pentru demonstrarea regulilor de functionare a conturilor se porneste de la un model simplificat de bilant de la inceputul exercitiului. Exemplu: O societate comerciala prezinta la inceputul exercitiului urmatoarele elemente: capital social 25.000, cladiri 20.000, materii prime 15.000, rezerve legale 10.000, furnizori 12.000 lei, casa in lei 5.000, creditori 23.000 si conturi curentela banci 30.000 lei.
Cladiri 20.000 Capitalul social 25.000 Materii prime 15.000 rezerve legale 10.000 Casa in lei 5.000 Furnizori 12.000
Total activ (TA) 70.000 Total pasiv (TP) 70.000 Soldurile initiale se inscriu pentru conturile de activ in stanga acestora, respectiv in debit, iar soldurile initiale pentru conturile de pasiv se inscriu in dreapta, respectiv in credit. Deschiderea conturilor de activ:
Sid 20.000 Sid 15.000 (1)10.000
Sfd 20.000 Sfd 25.000
Sid 5.000 Sid 30.000 12.000 (2)
Sfd 5.000 Sfd 18.000 Deschiderea conturilor de pasiv
25.000 Sic 10.000 Sic
12.000 Sic 23.000 Sic 10.000 (1)
I. Prima regula de functionare a conturilor: Conturile de activ incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cu existentele initiale de activ. Conturile de pasiv incep sa functioneze prin creditare si se crediteaza cu existentele initiale de pasiv. Operatiunile economice care au loc in cursul exercitiului financiar produc modificari atat asupra mijloacelor economice cat si asupra surselor de finantare in sensul cresterii sau micsorarii. Pentru a demonstra modul cum se inregistreaza cresterile elementelor de activ si pasiv presupunem ca au avut loc urmatoarele operatiuni economice: intreprindere achizitioneaza materii prime de la furnizori conform facturii si a notei de intrare receptie in valoare de 10.000 lei. Aceasta operatiune determina pe de o parte o crestere in activ a elementului materii prime care reprezinta cresterea valorii stocului de materii prime cu 10.000 lei, iar pe de alta parte concomitent si cu aceeasi suma se produce in pasiv o crestere a datoriilor fata de furnizori. Pentru inregistrarea acestei operatiuni economice se utilizeaza conturile materii prime si furnizori. Inregisrearea cresterii de activ de 10.000 lei se va face in debitul contului materii prime, adica in aceeasi parte a contului in care s-a inregistrat si existentul initial fiind de acelasi sens economic, iar inregistrarea cresterii in pasiv de 10.000 lei se va face in creditul contului in care s-a inregistrat si existentul initial. Din exemplul prezentat rezulta a doua regula de functionare a conturilor. II. A doua regula de functionare a conturilor Conturile de activ se debiteaza cu toate operatiunile de crestere, majorare, sporire, intrare ale elementelor de activ, iar conturile de pasiv se crediteaza cu toate operatiunile de crestere, majorare, sporire, intrare ale elementelor de pasiv. Pentru a demonstra modul cum se inregistreaza micsorarile elementelor de activ si pasiv presupunem ca a avut loc urmatoarea operatiune economica: Se achita cu ordin de plata din disponibilul existent in cont la banca datoriile fata de furnizori in suma de 12.000 lei. Aceasta operatiune determina pe de o parte o scadere a elementului de activ conturi curente la banci care reprezinta micsorarea disponibilitatilor aflate in cont cu suma de 12.000 lei, iar pe de alta parte, concomitent si cu aceeasi suma se inregistreaza o scadere a elementului de pasiv furnizori care reprezinta micsorarea datoriilor intreprinderii fata de furnizori cu 12.000 lei. Pentru inregistrarea acestei operatiuni se utilizeaza conturile conturi curente la banci si furnizori. Inregistrarea micsorarii de activ de 12.000 lei se face in creditul contului conturi curente la banci in lei, adica in partea opusa inregistrarii soldului initial si a cresterii, iar inregistrarea micsorarii de pasiv de 12.000 lei se face in debitul contului furnizori, adica in partea opusa cererii in care s-a inregistrat soldul initial si cresterile. Din exercitiul prezentat rezulta a treia regula de functionare a conturilor. III. A treia regula de functionare a conturilor Conturile de activ se crediteaza cu toate operatiunile de scadere, micsorare, diminuare, iesire, ale elementelor de activ, iar conturile de pasiv de debiteaza cu toate operatiunile de scadere, micsorare, diminuare, iesire ale elementelor de pasiv. Dupa inregistrarea in conturi a soldului initial si a operatiunilor economice putem stabili soldul final dupa urmatoarea formula:
Din cele prezentate rezulta a patra regula de functionare a conturilor. IV. A patra regula de functionare a conturilor Conturile de activ pot avea numai sold final debitor sau nu prezinta sold, iar conturile de pasiv pot avea numai sold final creditor sau nu prezinta sold. In exemplul nostru, sold final debitor prezinta conturile: cladiri, materii prime, casa in lei si conturi curente la banci in lei, iar sold final creditor prezinta conturile; capitalul social, rezerve, furnizori si creditori. ANALIZA CONTABILA A OPERATIUNILOR ECONOMICE, A EVENIMENTELOR SI TRANZACTIILOR Definitie: Analiza contabila reprezinta procedeul comun al metodei contabilitatii, ce consta in cercetarea pe baza de documente a fiecarei operatiuni economice, eveniment si tranzactie prin descompunerea in elemente componente in scopul stabilirii conturilor corespondente si a partii acestora (debit sau credit) in care urmeaza sa se inregistreze operatiunea respectiva dupa principiul dublei inregistrari. Analiza contabila a fiecarei operatiuni economice presupune parcurgerea urmatoarelor etape: Stabilirea naturii evenimentului sau tranzactiei, respectiv a continutului economic, al operatiunii economice consemnate in documentul justificativ pe baza caruia se inregistreaza in contabilitate. Exemplu: achizitii, consumuri, vanzari, plati, incasari si altele. Identificarea elementelor (conturilor) care se modifica in urma operatiunii economice, evenimentului sau tranzactiei si stabilirea pozitiei acestora in bilant, respectiv active sau pasive. Stabilirea sensului modificarilor, elementelor ca urmare a operatiunii economice, evenimentului sau a tranzactiei si a ecuatiei bilantiere. Aplicarea regulilor de functionare a conturilor in vederea stabilirii contului care se debiteaza si a celui care se crediteaza. Redactarea formulei contabile. Exemplu: se aprovizioneaza materii prime de la furnizori in valoare de 20.000 lei conform facturii si a notei de intrare-receptie. Analiza contabila a operatiunii: Stabilirea naturii operatiunii: achizitie de materii prime de la furnizori Identificarea elementelor (conturilor) care se modifica si stabilirea pozitiei fata de bilant: in situatia noastra elementele care se modifica sunt; materii prime reflectate cu ajutorul contului 301 cu aceeasi denumire materii prime, cont de activ; furnizori care se reflecta cu ajutorul contului 401 cu aceeasi denumire furnizori, cont de pasiv. Stabilirea sensului modificarii si a ecuatiei bilantiere: Sensul modificarii: cresc materiile prime concomitent si cu aceeasi suma cresc datoriile fata de furnizori Ecuatia bilantiera este: A + X (materii prime) = (D + X (furnizori)) + Cp Aplicam regulile de functionare a conturilor: Contul materii prime este cont de activ inregistrand o crestere, operatiunile se inregistreaza in debitul contului 301 materii prime. Contul furnizori este cont de pasiv si inregistreaza o crestere, operatiunea se inregistreaza in creditul contului 401 furnizori. Intocmirea formulei contabile: 301 (materii prime) = 401 (furnizori) 20.000 lei FORMULA CONTABILA SI ARTICOLUL CONTABIL Definitie: Formula contabila reprezinta modalitatea de reflectare grafica a unei operatiuni economice, eveniment sau tranzactie in conturi corespondente pe baza principiului dublei inregistrari sub forma de egalitate valorica. Analiza contabila, dubla inregistrare a operatiunilor economice si corespondenta conturilor se concretizeaza prin formula contabila. Formula contabila trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: a) Denumirea contului corespondent debitor, eventual simbolul b) Denumirea contului corespondent creditor, eventual simbolul. c) Semnul " = " intre conturile corespondente d) Suma sau valoarea operatiunii supusa inregistrarii. Daca la elementele formulei contabile se adauga data si explicatia operatiunilor economice obtinem articolul contabil. Formulele contabile se pot clasifica dupa doua criterii: Dupa numarul conturilor corespondente care alcatuiesc formula contabila acestea pot fi: Simple Compuse Formula contabila simpla cuprinde un singur cont care se debiteaza si un singur cont care se crediteaza. Formula contabila compusa cuprinde un singur cont care se debiteaza si doua, sau mai multe conturi care se crediteaza sau invers: un singur cont care se crediteaza si doua sau mai multe care se debiteaza. Exemplu: o intreprindere vinde produse finite clientilor in valoare de 10.000 lei, TVA 19%. Clienti = % (urmatoarele conturi) 11.900 lei 701 (venituri din vanzare produse finite) 10.000 lei 4426 (TVA) 1.900 lei Exemplu: se aprovizioneaza materii prime de la furnizori in valoare de 20.000 lei, TVA 19% respectiv 3.800 lei. % = 401 Furnizori 23.800 lei 301 materii prime 20.000 lei 4426 (TVA) 3.800 lei Dupa scopul pentru care se intocmesc, formulele contabile pot fi: Formule contabile curente Formule contabile de stornare (corectare) Formulele contabile de stornare se folosesc pentru corectarea sau anularea unei operatiuni economice inregistrate anterior. In functie de modul de efectuare stornarea poate fi: In negru (sau prin rulaj) In rosu Stornarea in negru sau prin rulaj consta in anularea unei formule contabile efectuate anterior gresit prin inversarea formulei (schimbarea pozitiei conturilor in cadrul formulei) inscriind suma tot in negru dupa care se intocmeste formula contabila corecta. Exemplu: se achizitioneaza materii prime de la furnizori in valoare de 15.000 lei. Presupunem ca operatiunea a fost inregistrata gresit folosind conturile: Marfuri 311 = 401 15.000 lei Corect: 401 furnizori = 311 15.000 lei Materii prime 301 = 401 furnizori 15.000 lei Daca analizam contul furnizori:
15.000 15.000 Sic 15.000
15.000 Sfc Prin efectuarea acestui tip de inregistrare se mareste rulajul contului. Stornarea in rosu consta in anularea unei formule contabile efectuata anterior gresit prin repetarea ei, dar cu suma inscrisa in rosu sau in negru in chenar si apoi intocmirea formulei corecte.
Corect 301 = 401
15.000 Sfc |
||
|
Politica de confidentialitate
|
Despre contabilitate generala |
||||||||||
Stiu si altele ... |
||||||||||
|
||||||||||
