StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
contabilitate CONTABILITATE

Contabilitatea este stiinta si arta stapanirii afacerilor, in care scop se ocupa cu "masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor fizice si juridice", in care scop "trebuie ss asigure inregistrarea cronologica și sistematica, prelucrarea, publicarea și pastrarea informațiilor cu privire la poziția financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atāst pentru cerintele interne ale acestora, cat si in relatiile cu investitorii prezenti și potentiali, creditorii financiari și comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori"

StiuCum Home » CONTABILITATE » contabilitatea institutiilor publice

Contabilitatea institutiilor publice

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE


1.Organizarea sistemului institutiilor publice


Institutiile publice sunt organisme prin care statul organizeaza si isi desfasoara activitatile. Legea nr. 500/ 2002 privind finantele publice prezinta structura institutiilor publice ce functioneaza in Romania: Parlamentul, Administratia Prezidentiala, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, institutiile publice autonome precum si institutiile din subordinea lor, indiferent de modul de finantare a activitatii acestora.



Sistemul institutiilor publice din Romania acopera urmatoarele sfere de activitate:

administratia publica

invatamantul

cultura

sanatatea

protectia mediului

asistenta si protectia sociala

activitatile de interes strategic

apararea nationala

ordinea publica

transporturile si telecomunicatiile

cercetarea stiintifica


2. Clasificarea institutiilor publice


Institutiile publice se pot grupa dupa mai multe criterii, astfel:

a)      Dupa natura activitatii :

o  institutii de administratie publica - sunt institutii de interes central sau local care exercita puterea executiva: Guvernul, ministerele, primariile, aparatul executiv din consiliile judetene;

o  institutii de specialitate cu caracter functional: sunt institutiile din domeniile invatamant, cercetare, juridic, financiar fiscal, cultural, de aparare si ordine publica, sanatate;

o  institutii deliberative - sunt institutii care reprezinta puterea legislativa la nivel central si local: Parlamentul, consiliile locale si partea deliberativa a consiliilor judetene.


b)      Dupa sfera de interes

o  institutii de interes national - institutii care desfasoara activitati cu impact la nivel national;

o  institutii de interes local - institutii care desfasoara activitati cu impact la nivel local: judete sau unitate administrativ teritoriala.


c)      Dupa statutul juridic

institutii cu personalitate juridica, adica institutii cu patrimoniu propriu, cont curent deschis la trezorerie, buget propriu de venituri si cheltuieli, intretin relatii cu tertii, conduc contabilitate proprie. Conducatorii acestor institutii au calitatea de ordonatori de credite bugetare;

institutii fara personalitate juridica, sunt institutii care functioneaza ca entitati distincte in subordinea sau pe langa institutii cu personalitate juridica dar nu conduc contabilitate proprie si nu au cont  curent la trezorerie ( gradinite, facultati, clinici universitare) iar conducatorii lor nu au calitatea de ordonatori de credite.


d)      Dupa nivelul ierarhic

institutii ierarhic superioare, ce au competente si drepturi sporite in desfasurarea activitatii, in repartizarea si folosirea fondurilor;       

institutii ierarhic inferioare, ce au acces la mijloace bugetare pentru nevoile lor numai prin intermediul institutiilor ierarhic superioare.


e)      Dupa regimul de finantare

o institutii finantate integral de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, dupa caz;

o institutii finantate din venituri proprii si subventii acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale;

o institutii finantate integral din venituri proprii.


3. Caracteristicile activitatii institutiilor publice din punct de vedere economic:


  • in general aceste organisme nu desfasoara activitati productive, economice;
  • diferenta dintre cheltuielile si veniturile proprii este foarte mare, si in general, nu se pune problema autofinantarii lor, numai daca se renunta la gratuitatea acestor servicii. Daca unele institutii publice desfasoara activitati generatoare de venituri, ele retin aceste venituri pentru autofinantare sau le vireaza la buget;
  • nu pot efectua plati direct din veniturile incasate;
  • operatiunile de incasari si plati se deruleaza prin trezoreria statului;
  • indeplinesc, de regula, anumite functii social-publice sau unele activitati cu caracter economic de interes public.


4. Ordonatorii de credite


4.1 Definitia si clasificarea ordonatorilor de credite


Sunt conducatorii institutiilor publice care au competente si responsabilitati in elaborarea si executarea bugetului si a modului de gestionare a patrimoniului institutiei.

In functie de competentele pe care le au in repartizarea si utilizarea creditelor, ordonatorii de credite pot fi: principali, secundari sau tertiari.

Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si ai bugetelor fondurilor speciale sunt:

l     Ministrii si conducatorii organelor centrale care sunt ordonatori principali ai bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale sau bugetelor fondurilor speciale;

l          Presedintii consiliilor judetene, primarul general al capitalei, primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, si primarii municipiilor, oraselor, comunelor, care sunt ordonatori principali de credite pentru bugetele locale.

Ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite, dupa caz, in raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.

Ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane imputernicite in acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele si conditiile delegarii. In cazurile prevazute de legi speciale ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali sau persoanele desemnate prin aceste legi.

Conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite, dupa caz.

Ordonatorii secundari de credite sunt conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica din subordinea ordonatorilor principali de credite, finantati din bugetul de stat, bugetele locale, din bugetul asigurarilor sociale de sanatate si din bugetele fondurilor speciale, care au in subordine alte institutii cu personalitate juridica pentru care repartizeaza credite bugetare, ai caror conducatori sunt ordonatori de credite tertiari. Ei aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii si a celor din bugetele fondurilor speciale.

Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile proprii ale unitatii pe care o conduc adica pentru realizarea sarcinilor institutiilor, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitiile legale. Nu au in subordine alte institutii publice cu personalitate juridica. 


4.2 Responsabilitatile ordonatorilor de credite  


Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii de credite au urmatoarele responsabilitati:

a)      angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limita creditelor bugetare repartizate si aprobate;

b)      realizarea veniturilor;

c)      angajarea si utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare

d)      integritatea bunurilor incredintate institutiei pe care o conduc;

e)      organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a situatiilor financiare asupra situatiei patrimoniului aflat in administrare si executiei bugetare;

f)       organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de lucrari de investitii publice;

g)      organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenti acestora

h)      organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale;

i)        organizarea activitatii de control financiar preventiv propriu si a activitatii de audit intern;     

organizarea inventarierii anuale a patrimoniului institutiilor publice.



Publicata in M.Of. nr. 597 din 13 august 2002;



Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact