Finantarea institutiilor publice - principiile finantarii bugetare

FINANTAREA INSTITUTIILOR PUBLICE

1 Principiile finantarii bugetare

Prin legile anuale ale bugetului de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si prin hotararile de aprobare ale bugetelor locale se aproba creditele bugetare ca limita maxima pentru cheltuielile fiecarui exercitiu bugetar pe actiuni: social culturale, aparare nationala, ordine publica, autoritati publice, actiuni economice precum si alte actiuni

Principiile ce stau la baza finantarii bugetare sunt:

l     Finantarea se realizeaza in functie de stadiul de indeplinire a indicatorilor de plata si pe masura folosirii mijloacelor acordate anterior, nu exista un automatism in finantarea bugetara

l     Finantarea nu se face din oficiu ci pe baza de cerere, beneficiarii unor sume de la buget trebuie sa solicite acele sume si sa argumenteze necesitatea finantarii lor

l     Finantarea bugetara intervine numai in completarea resurselor proprii, in caz ca exista acele resurse

l     Finantarea se realizeaza cu respectarea dispozitiilor legale

l     Prin finantarea bugetara trebuie sa se asigure o anumita eficienta in folosirea fondu 737h76h rilor precum si desfasurarea unui control asupra necesitatii, oportunitatii si economicitatii unor cheltuieli si actiuni

2 Sursele de finantare ale institutiilor publice

Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale institutiilor publice se asigura astfel:

a)      integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupa caz;

b)      din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, dupa caz;

c)      integral, din veniturile proprii.

Institutiile publice finantate integral de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupa caz, varsa integral veniturile realizate la bugetul din care sunt finantate.

Donatii si sponsorizari   

Institutiile publice pot folosi, pentru desfasurarea activitatii lor, bunuri materiale si fonduri banesti primite de la persoanele juridice si fizice, sub forma de donatii si sponsorizari, cu respectarea dispozitiilor legale.

Fondurile banesti primite de la persoane juridice si fizice sub forma de donatii si sponsorizari de catre institutiile publice finantate integral de la buget se varsa direct la bugetul din care se finanteaza acestea. Cu sumele primite se majoreaza creditele bugetare ale bugetului respectiv si se vor utiliza cu respectarea destinatiilor stabilite de donator.

Cu fondurile banesti primite de la persoane juridice si fizice sub forma de donatii si sponsorizari, institutiile publice finantate integral sau partial din venituri proprii, isi majoreaza bugetele proprii. Aceste institutii au obligatia de a prezenta, in anexa la contul de executie bugetara trimestriala si anuala, situatia privind sumele primite si utilizate in aceste conditii si cu care a fost majorat bugetul.

Bunurile materiale primite sub forma de donatii si sponsorizari de catre institutiile publice se inregistreaza in contabilitatea acestora.

Finantarea dubla

Finantarea cheltuielilor unor institutii publice, indiferent de subordonare, se asigura atat din bugetul de stat, cat si din bugetele locale, numai in cazurile in care, prin legea bugetara anuala sau prin legi speciale, se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanteaza prin fiecare buget.

Veniturile proprii ale institutiilor publice

Veniturile proprii ale institutiilor publice se incaseaza, se administreaza, se utilizeaza si se contabilizeaza de catre acestea.

Veniturile proprii ale institutiilor publice, provin din chirii, organizarea de manifestari culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii, prestatii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe, prestari de servicii si altele asemenea.

Excedentele bugetelor institutiilor publice

Excedentele rezultate din executia bugetelor institutiilor publice finantate din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat bugetele fondurilor speciale se regularizeaza la sfarsitul anului cu bugetul din care sunt finantate, in limita sumelor primite de la acesta.

Excedentele anuale rezultate din executia bugetelor institutiilor publice, finantate integral din venituri proprii, se reporteaza in anul urmator.

Imprumut temporar pentru infiintarea unor activitati sau institutii publice

In cazul in care, la infiintarea, in subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor institutii publice sau a unor activitati finantate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente, in baza documentatiilor temeinic fundamentate, ordonatorii principali de credite pot acorda imprumuturi fara dobanda din bugetul propriu, pe baza de conventie.

Imprumuturile acordate de ordonatorul principal de credite se ramburseaza integral in termen de 6 luni de la data acordarii.

Finantarea prin imprumuturi

Unul din principiile de baza avute in vedere la construirea bugetelor este principiul echilibrului, principiu care limiteaza prevederile de cheltuieli publice la posibilitatea de acoperire cu resurse financiare, reflectate in veniturile bugetare.

De regula, presiunea asupra majorarii cheltuielilor publice, determinata in cele mai multe cazuri de necesitati colective reale, este atat de puternica incat datorita faptului ca resursele financiare bugetare de acoperire sunt limitate este nevoie sa se apeleze la surse alternative de finantare. Una dintre sursele alternative utilizate o reprezinta imprumuturile prin creditele bancare sau prin emisiune de obligatiuni.

In acest context din punct de vedere al scopului pentru care sunt utilizate, creditele bancare se impart in:

credite bancare pentru finantarea deficitului bugetului de stat sau a bugetelor locale

credite bancare pentru refinantarea datoriei publice

credite pentru finantarea necesitatilor pe termen scurt ale bugetului de stat si bugetelor locale

credite bancare pentru finantarea unor activitati economice

Indiferent de scopul pentru care sunt utilizate, creditele bancare pot fi:

- interne

- externe

Imprumuturile angajate de stat sau de autoritatile publice locale, fac parte din datoria publica.

Rambursarea imprumuturilor se asigura din urmatoarele surse:

a)      din surse ale contului general al trezoreriei statului

b)      din bugetele locale

c)      din alte surse prevazute in contractele de imprumut, cu care au fost garantate creditele angajate: venituri, garantii, etc.

d)      din imprumuturi de stat pentru refinantarea datoriei publice.

In situatia in care, la imprumuturile contractate sau garantate de stat, fondurile banesti sunt insuficiente pentru acoperirea integrala a platilor scadente, toate responsabilitatile asumate de agentii mandatari inceteaza prin preluarea simultanta a obligatiilor de catre Ministerul Finantelor Publice.

3 Deschiderea de credite bugetare

Institutiile publice finantate integral sau partial din bugetul statului sau bugetele locale, primesc fondurile bugetare sub forma creditelor bugetare nerambursabile acordate pentru acoperirea unor nevoi permanente, cu respectarea normelor legale de cheltuieli.

Creditele bugetare sunt:

sume nerambursabile, nepurtatoare de dobanzi, fiind utilizate in interesul general al statului sau al colectivitatii locale.

mijloace banesti prevazute in legea bugetara anuala ca limite maxime pentru cheltuielile fiecarui exercitiu bugetar, in structura aprobata prin lege, cu destinatii riguros stabilite prin clasificarea indicatorilor finantelor publice.

In procesul finantarii institutiilor publice se disting doua faze:

o        deschiderea si repartizarea de credite bugetare

o        finantarea propriu zisa - efectuarea platilor de casa pe seama mijloacelor de trezorerie

Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat si bugetele locale repartizate pe trimestre, pot fi folosite la cererea ordonatorilor principali de credite numai dupa deschiderea de credite prin dispozitie bugetara.

Acordarea fondurilor bugetare se face in limita creditelor bugetare si potrivit destinatilor aprobate, in raport cu gradul de folosire a resurselor puse la dispozitie anterior, cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.

Acordarea fondurilor se face de catre Ministerul Finante Publice catre ministere, celelalte organe centrale precum si sub forma de transferuri directiilor generale ale finantelor publice judetene si Municipiului Bucuresti pentru bugetele locale.

Deschiderea, respectiv repartizarea de credite bugetare nu reprezinta o atribuire efectiva de mijloace banesti (o plata), ci numai o operatie preliminara care urmeaza sa se materializeze in finantare abia odata cu dispozitia ordonatorilor de credite pentru efectuarea platilor.

Scopul operatiei de deschidere de credite este de a incadra cheltuielile bugetare in limita veniturilor ce se realizeaza in acel buget, de a nu permite efectuarea unor plati daca veniturile nu s-au realizat ( pentru a se evita platile fara acoperire cu surse) .

Deschiderea de credite este de fapt o autorizare data de Ministerul Finantelor Publice si organele sale teritoriale ordonatorului principal de credite la diferite termene pentru a efectua plati pentru actiunile cuprinse in bugetele lor, dar in limita creditelor deschise. Autorizarea se acorda tinand cont de:

o  creditele bugetare aprobate prin bugetul de venituri si cheltuieli

o  modul de folosire a creditelor deschise anterior

o  mijloacele existente in buget

o  modul de realizare a veniturilor

o  nevoile concrete ale institutiilor publice pentru perioada urmatoare

Daca s-ar renunta la deschiderea de credite, Ministerul Finantelor Publice si organele sale teritoriale ar fi lipsite de posibilitatea efectuarii unui control financiar preventiv in efectuarea cheltuielilor si conditionarea acestora de realizarea veniturilor pentru a se pastra echilibrul bugetar in executie.

Cheltuielile din sumele alocate prin buget se pot aproba de catre ordonatorul de credite si se pot efectua numai daca au fost vizate in prealabil de conducatorul compartimentului financiar contabil sau alte persoane imputernicite sa acorde viza de control financiar preventiv.

4 Efectuarea platilor prin trezoreria statului

Ordonatorii de credite pot dispune plati din creditele bugetare deschise sau repartizate, dupa caz, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu, cheltuieli materiale si prestari servicii, alocarea subventiilor institutiilor si activitatilor din subordine, cheltuieli de capital.

Platile din creditele bugetare se efectueaza in toate cazurile din initiativa ordonatorilor de credite care poarta raspunderea asupra utilizarii mijloacelor bugetare in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Platile pot fi dispuse:

a)      in numerar, prin casieria institutiilor dupa ridicarea sumelor din cont

b)      prin virament, decontarea din cont, in favoarea furnizorilor. Platile prin decontare din cont au la baza contractele sau comenzile incheiate cu furnizorii

In vederea efectuarii platilor prin trezorerie, se folosesc urmatoarele forme:

o        cecul pentru eliberarea numerarului in cont

o        ordin de plata prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plati din conturile sale in favoarea agentilor economici, bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat , bugetelor locale

o        cecul cu limita de suma, cu rezervarea prealabila a creditelor bugetare, in vederea efectuarii platilor prin cont  

Platile se dispun pe destinatiile si in limita creditelor bugetare deschise si repartizate, prevazute in bugete pe subdiviziunile clasificatiei bugetare.

Ordonatorii de credite prezinta documentele de plati trezoreriei din localitatea in care isi au deschise conturile la compartimentul de control cheltuieli impreuna cu documentele justificative.

Documentele de plata derulate prin trezorerie se inregistreaza in conturi deschise pe institutii, pe capitole de cheltuieli aprobate si anume:

a) cheltuieli curente: cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, subventii, transferuri

b) cheltuilei de capital

Documentele de plata depuse la trezorerie sunt insotite de documente din care sa rezulte necesitatea si oportunitatea cheltuielilor ce urmeaza a se efectua si documentele justificative care stau la baza platii.

Organele trezoreriei exercita control financiar preventiv asupra efectuarii platilor de catre ordonatorii de credite pe baza documentelor prezentate urmarind in mod special:

a) incadrarea in limita creditelor bugetare deschise sau repartizate pe capitole si categorii de cheltuieli. In acest scop se stabileste disponibilul de credite la fiecare document de plata, pe baza contului Credite deschise din bugetul de stat ( capitol si categorii de cheltuieli), din care se scad platile inregistrate in contul Cheltuieli din bugetul de stat (pe capitole si categorii de cheltuieli), rezultatul se compara in documentele de plati prezentate. In cazul in care unele documente nu au acoperire in disponibilul de credite bugetare deschise sau repartizate, documentele respective se restituie ordonatorului de credite

b) respectarea destinatiilor creditelor bugetare pe subdiviziuni ale clasificatiei bugetare

c)      respectarea dispozitiilor legale de autorizare a platii.

5 Finantarea pe baza de programe

Finantarea pe programe se diferentiaza de finantarea traditionala pe categorii de venituri si cheltuieli in ceea ce priveste pregatirea, analizarea si prezentarea bugetului. In loc sa se axeze pe ceea ce o institutie publica achizitioneaza, un buget pe programe aloca sume de bani programelor mari, axandu-se pe rezultatele ce se asteapta a se obtine in urma desfasurarii activitatilor si serviciilor. De exemplu, domeniile programelor identificate de obicei de catre o autoritate publica locala sunt siguranta publica, lucrari publice, servicii de recreere, servicii umane si administrarea generala.

Domeniile programelor sunt in general raportate la obiectivele organizatiei si, de obicei, se intersecteaza cu domeniile de activitate ale organizatiei.

Punctul de referinta al elaborarii bugetului pe programe este ca permite conducatorilor institutiei publice sa gandeasca bugetul intr-o maniera care lasa loc imbunatatirii sistemului decizional in ceea ce priveste obiectivele organizatiei. Intr-un buget pe programe, veniturile si cheltuielile se leaga de obiectivele stabilite pe o perioada de mai multi ani. Un buget pe programe identifica rezultatele anticipate ale acestor investitii sau lucrari prevazute a se realiza.

Ordonatorii principali de credite analizeaza si propun programe pentru finantarea unor actiuni, obiective, proiecte avand in vedere scopurile urmarite, directiile de actiune si rezultatele scontate a se obtine in perioada respectiva, precum si prezentarea deciziilor in legatura cu modalitatea de alocare a resurselor in functie de prioritati.

Programele elaborate de fiecare ordonator principal de credite trebuie sa asigure:

corelarea activitatilor desfasurate cu obiectivele si principiile cuprinse in Programul de Guvernare;

selectarea prioritatilor din domeniul de activitate coordonat;

utilizarea eficienta a resurselor;

transparenta in ceea ce priveste utilizarea resurselor publice;

Programele se intocmesc in cadrul fiecarui capitol si subcapitol de cheltuieli, pe obiective, proiecte, urmand ca acestea sa fie utilizate si urmarite pe parcursul executiei bugetare.

Finantarea pe baza de programe se realizeaza in una din urmatoarele variante:

a)      capitolul de cheltuieli sa se identifice cu programul;

b)      fiecarui capitol de cheltuieli sa ii revina mai multe programe care sa se identifice ca subcapitole bugetare;

c)      fiecarui capitol si subcapitol de cheltuieli sa ii revina mai multe programe;

Propunerile pentru proiectul de buget sunt insotite de programele ordonatorilor principali de credite finantati din bugetul de stat insotite de programele elaborate in acest scop.

Institutiilor publice li se recomanda sa analizeze, identifice si sa elaboreze programe specifice activitatilor finantate din bugete, care sa fie aprobate ca anexe la aceste bugete.

Bugetul pe programe subliniaza avantajele pe care comunitatea le castiga de pe urma cheltuielilor facute de institutia publica.

Beneficiile obtinute in urma folosirii unui buget pe programe ca un instrument primar de operare a bugetului sunt ca:

Datele financiare sunt prezentate intr-un mod transparent

Se incurajeaza o realizarea unei activitati mai eficiente si mai coordonate

Axarea bugetului pe prioritatile comunitatii si pe posibilitatile financiare ale acesteia.