Organizarea contabilitatii relatiilor cu tertii

Organizarea contabilitatii relatiilor cu tertii

Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si creantelor institutiei publice in relatiile acesteia cu furnizorii, clientii, personalul, bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, decontarile referitoare la fondurile nerambursabile primite de la Comunitatea Europeana (PHARE, ISPA, SAPARD), cu debitorii si creditorii diversi, creante bugetare si creditori bugetari, decontarile intre institutii publice, precum si evidenta operatiilor ce necesita clarificari ulterioare si alte decontari.

Datoriile si creantele in devize se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de schimb in vigoare la data efectuarii operatiunilor, cat si in devize.

Contabilitatea relatiilor cu furnizorii si clientii

Contabilitatea relatiilor cu furnizorii

Relatiile de decontare cu furnizorii sunt generate, in principal, de cumpararile de active circulante materiale (materiale consumabile, obiecte de inventar, marfuri si produse etc.), lucrari executate si servicii prestate, precum si cumpararile de active fixe.

De asemenea, se includ in aceasta categorie si avansurile acordate furnizorilor si efectele comerciale utilizate pentru achitarea totala sau partiala a datoriilor fata de acestia.

Contabilitatea relatiilor cu furnizorii se organizeaza cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I care formeaza continutul grupei 40 "Furnizori si conturi asimilate" din Planul de Conturi General pentru Institutii Publice.

Se delimiteaza si se inregistreaza distinct datoriile cu termen de decontare sub 1 an de cele cu termen de plata peste un an.

Datoriile comerciale ale institutiilor publice se evidentiaza in contabilitate cu ajutorul contului 401 "Furnizori".

Acest cont tine evidenta relatiilor institutiei cu furnizorii, relatii determinate de operatiile de aprovizionare de stocuri, de mijloace fixe, de bunuri sau servicii primite de la acestia privind activitatea curenta a institutiei, pentru care s-au primit facturi.

Ordonatorii de credite raspund, potrivit legii, de organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de lucrari de investitii publice.

Procesul de achizitii publice reprezinta ansamblul activitatilor ce se intreprind pentru atribuirea, incheierea, si indeplinirea unui contract de achizitie publica si prin care se dobandesc, definitiv sau temporar, de catre o persoana juridica definita ca autoritate contractanta, produse, lucrari sau servicii.

Cu alte cuvinte tot ce se cumpara din bani publici inseamna achizitie publica.

Contabilitatea analitica se tine pe fiecare furnizor, iar in cadrul acestora, gruparea se face in furnizori interni si furnizori externi.

Legislatia privind achizitiile publice trebuie respectata si aplicata in primul rand de catre autoritatile contractante, si anume:

■ autoritatile publice (centrale sau locale), inclusiv autoritatea judecatoreasca;

■ oricare institutie publica, de interes general sau local, autonoma ori aflata in subordinea sau sub controlul unei autoritati publice;

■ oricare persoana juridica infiintata pentru a desfasura activitati de interes public, fara caracter comercial sau industrial sau care este finantata din fonduri publice, se afla in subordinea unei institutii publice sau in al carei consiliu de administratie mai mult de jumatate dintre membri sunt numiti de catre o autoritate sau institutie publica;

■ orice persoana juridica ce desfasoara activitati relevante in unul din sectoarele de utilitati publice - apa, energie, transporturi si telecomunicatii.

Orice furnizor, executant sau prestator, roman sau strain, persoana fizica sau juridica, are dreptul de a participa la procedura pentru atribuirea contractului de achizitie publica.

Contractul de achizitie publica este un act juridic cu titlu oneros, incheiat in forma scrisa, intre autoritatea contractanta si contractant.

Dupa natura actiunii se deosebesc urmatoarele contracte:

■ de furnizare, al caror obiect este dobandirea definitiva sau temporara a unuia sau a mai multor produse (de la creioane si hartie igienica pana la autoturisme, copiatoare etc), pe baza: cumpararii, cumpararii in rate, inchirierii, leasing-ului, cu sau fara optiune de cumparare.

■ de servicii, al caror obiect este prestarea uneia sau a mai multor activitati, al caror rezultat este nematerial (studii, cercetari, instruire, consultanta, publicitate etc), inclusiv cele de: intretinere, reparatie, instalare, proiectare.

■ de lucrari, al caror obiect este executia de lucrari (constructii, reparatii etc).

Contractul pentru concesiunea de lucrari este de acelasi tip cu contractul de lucrari, cu deosebirea ca in contrapartida lucrarilor executate concesionarul primeste dreptul de a exploata/administra rezultatul lucrarilor, in totalitate sau in parte, drept la care se poate adauga si plata unei sume.

Eficienta si transparenta modului de cheltuire a banilor publici sunt realizate prin impunerea respectarii de catre autoritatile si institutiile publice a unor proceduri pentru atribuirea unui contract de achizitie publica.

Procedurile de achizitii publice reglementate de legea romana in vigoare sunt:

- licitatia deschisa; este procedura prin care orice furnizor, executant sau prestator interesat are dreptul de a depune oferta, numarul acestora fiind nelimitat. Este obligatorie pentru contractele cu o valoare estimata mai mare decat suma ("pragul") de 40.000 de Euro pentru contracte de servicii si de furnizare si mai mare de 100.000 de Euro pentru contractele de lucrari. in cazul licitatiei deschise, este obligatorie publicarea, de catre autoritatea contractanta, a unui anunt de participare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a Vi-a - Achizitii publice.

- licitatia restransa; aceasta procedura se desfasoara in doua etape distincte, astfel incat numai candidatii selectati de catre autoritatea contractanta in prima etapa sunt invitati sa depuna oferte. Autoritatea contractanta poate recurge la aceasta procedura atunci cand, in urma unui studiu al pietei pentru produsele, serviciile sau lucrarile pe care intentioneaza sa le achizitioneze, anticipeaza o participare numeroasa a potentialilor ofertanti.

- negocierea competitiva; este procedura prin care autoritatea contractanta se consulta si negociaza clauzele contractuale, exclusiv pretul, cu mai multi furnizori, executanti sau prestatori, caietul de sarcini fiind realizat impreuna cu candidatii selectati. Cazurile in care se aplica negocierea competitiva sunt limitativ prevazute de lege. Autoritatile contractante care desfasoara activitati in sectoarele de utilitati publice pot aplica oricand aceasta procedura, numai daca nu utilizeaza fonduri publice.

- negocierea cu o singura sursa; este o procedura prin care autoritatea contractanta se consulta si negociaza clauzele contractuale, inclusiv pretul, cu un singur furnizor, prestator sau executant. Toate clauzele contractuale sunt negociate cu furnizorul/prestatorul/executantul, inclusiv pretul. Procedura se poate aplica doar daca se incadreaza in cazurile expres prevazute de lege (art. 12 din OUG 60/2001).

- cererea de oferte; aceasta este o procedura simplificata, prin care autoritatea contractanta solicita oferte de la mai multi furnizori, prestatori sau executanti. Aceasta procedura se poate aplica numai in cazul in care valoarea estimata, fara TVA, a contractului de achizitie publica este mai mica decat suma "prag" de 40.000 de Euro pentru contractele de furnizare de produse si pentru contractele de servicii si mai mica de 100.000 de Euro pentru contractele de lucrari.

- concursul de solutii, prin aceasta procedura, autoritatea contractanta achizitioneaza un plan sau proiect, in special in domeniul amenajarii teritoriului, al proiectarii urbanistice si peisagistice, al arhitecturii sau in cel al prelucrarii datelor, prin selectarea acestuia pe baze concurentiale de catre un juriu. Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite spre publicare in Monitorul Oficial, Partea a Vi-a, Achizitii publice, un anunt de atribuire a contractului de achizitie publica, nu mai tarziu de 30 zile de la data incheierii contractului de achizitie publica.

- cumpararea directa, aceasta modalitate de realizare a achizitiei publice se utilizeaza in cazul in care se achizitioneaza produse, servicii sau lucrari a caror valoare, fara TVA, cumulata pe parcursul unui an, nu depaseste echivalentul in lei a 2.000 Euro, fara sa existe obligativitatea utilizarii uneia dintre celelalte proceduri de achizitie publica prevazute de lege. Aceasta modalitate a achizitiei publice presupune realizarea unui studiu al pietei si consultarea bazei de date cu privire la furnizorii, prestatorii sau executantii al caror obiect de activitate poate asigura dobandirea produselor, lucrarilor, serviciilor pe care autoritatea sau institutia intentioneaza sa le achizitioneze, la un raport pret/calitate cat mai bun.

Autoritatea contractanta are obligatia de a intocmi documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei, care trebuie sa cuprinda:

1. informatii generale privind autoritatea contractanta;

2. cerintele minimale de calificare solicitate si documentele care urmeaza sa fie prezentate de ofertant pentru indeplinirea cerintelor;

3. caietul de sarcini (documentul elaborat de autoritatea contractanta care stabileste cerintele si/sau obiectivele cu privire la achizitionarea de bunuri, servicii sau lucrari, specificand, acolo unde este necesar, metodele si resursele care ar trebui utilizate si/sau rezultatele care trebuie realizate);

4. instructiuni privind termenele care trebuie respectate si formalitatile care trebuie indeplinite, inclusiv cele privind garantia de participare si cea de buna executie, referitoare la modul de prezentare si de depunere a ofertei, precum si perioada de valabilitate a acesteia;

5. instructiuni privind modul de elaborare si prezentare a propunerii financiare;

6. informatii privind criteriul aplicat pentru atribuirea contractului de achizitie publica.

Etapele procesului de achizitii publice sunt urmatoarele:

1. Planificarea achizitiilor;

2. Initierea si lansarea procedurii;

3. Derularea procedurii;

4. Finalizarea procedurii;

5. Administrare contractului.

Etape si activitati in procesul de achizitii publice

Contabilitatea relatiilor cu clientii

in categoria decontarilor cu tertii se includ si creantele institutiilor publice fata de terte persoane fizice si juridice.

Creantele sunt active circulante ce se regasesc la institutiile publice sub forma drepturilor institutiei asupra persoanelor fizice si juridice legate de prejudicii produse de cele din urma primelor sau de relatii de vanzare de produse sau servicii, pentru care institutia trebuie sa primeasca un echivalent valoric sau o contraprestatie.

Contabilitatea analitica a clientilor se tine pe fiecare client, grupati in clienti interni si externi, iar in cadrul acestora pe termene de incasare: sub un an si peste un an.

Contabilitatea efectelor comerciale

in cadrul operatiunilor de vanzare, cumparare, decontarea, fie ca se realizeaza intr-un interval mai mare de timp, fie imediat, se poate realiza sub forma efectelor comerciale, numite si efecte de comert.

Deci reglarea creantelor, respectiv a datoriilor fata de terti se poate realiza atat prin intermediul conturilor de trezorerie, cat si prin utilizarea efectelor comerciale - efecte de primit si efecte de plata. in categoria efectelor comerciale intra cambia, biletul la ordin, trata etc.

Sistemul de creare si folosire a principalelor efecte comerciale este urmatorul:

1. cambia - este obligatia scrisa de a plati sau de a face sa plateasca, la scadenta, o suma de bani determinata. Este un titlu de credit, care pune in legatura in procesul crearii sale trei persoane, si anume: tragatorul, trasul si beneficiarul.

Tragatorul, in calitate de creditor (furnizorul) creeaza titlul, prin care da ordin debitorului sau (clientul) - trasul - sa plateasca o suma fixa la o data determinata in timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urma.

Acceptarea este angajamentul, luat de catre tras fata de orice posesor de drept, de a plati cambia la scadenta.

2. biletul la ordin - este un instrument prin care emitentul (clientul) isi ia angajamentul de a plati la o anumita data, o suma determinata beneficiarului (furnizorului) sau celui care este posesorul legitim al biletului. Este un titlu de credit care pune in legatura doua persoane: emitentul si beneficiarul. Titlul este creat de emitent in calitate debitoare se obliga sa plateasca o suma de bani, la un anumit termen sau la prezentarea acestuia, unui beneficiar care are calitatea de creditor.

Creantele sub forma efectelor de primit prezinta urmatoarele avantaje:

■ pot fi imediat transformate in disponibilitati, fara a astepta plata efectiva din partea clientului, prin vanzarea lor la banca;

■ pot fi valorificate la banca sub forma hartiilor de valoare.

Pentru necesitati urgente de lichiditati, institutia care detine efecte de comert, poate sa le vanda inaintea termenului de scadenta.

Operatiunea de vanzare a efectelor comerciale poarta numele de negociere, iar cea de cumparare a lor, scontare.

Scontul reprezinta operatiunea prin care banca plateste valoarea unei cambii posesorului ei, inainte de scadenta. Din valoarea cambiei banca retine dobanda ce i-ar fi revenit pana la scadenta si un comision numit taxa scontului. Prin scontare, efectele comerciale devin proprietatea bancii, institutiei revenindu-i contravaloarea acestora, mai putin dobanda, taxa de scont si alte cheltuieli.

Contabilitatea analitica se tine pe categorii de efecte comerciale. Efectele comerciale scontate neajunse la scadenta se inregistreaza intr-un cont in afara bilantului si se mentioneaza in notele explicative.

Contabilitatea decontarilor cu personalul

Contabilitatea decontarilor cu personalul reflecta drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, precum si cele pentru incapacitate temporara de munca, platite din fondul de salarii si alte drepturi in bani si/sau in natura datorate de institutia publica personalului pentru munca prestata si care se suporta din fondul de salarii.

Relatiile de decontare cu personalul implica inregistrarea in conturile de cheltuieli a drepturilor de personal cuvenite angajatilor, cat si plata efectiva a acestor sume personalului.

Conform art. 56, alin.(l) din Legea 571/2003, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

Salariile sunt formate din salariul de baza cuvenit angajatilor, sporurile, adaosurile, indemnizatiile si alte sume acordate (pentru conducere, indexarile de salarii pentru compensarea cresterii preturilor, indemnizatiile acordate pentru - concediu de odihna etc.

in categoria decontarilor cu personalul se mai cuprind si ajutoarele materiale si de protectie sociala sub forma de: ajutoare de boala, ajutoare pentru incapacitate temporara de munca, ajutoare pentru ingrijirea copilului, ajutoare de deces si alte ajutoare acordate de institutie care se suporta din contributia pentru asigurari sociale, sumele achitate, potrivit legii, pentru somaj etc. precum si sumele care reprezinta premii acordate personalului.

In institutiile publice personalul angajat poate fi incadrat fie in categoria functionarilor publici, fie in categoria personalului contractual.

Elementele sistemului de salarizare a functionarilor publici*

* OUG nr. 92 din 10/11/2004 privind reglementarea drepturilor salariate si a altor drepturi ale functionarilor publici pentru anul 2005

Personalul contractual din sectorul bugetar reprezinta personalul angajat in functii de conducere sau in functii de executie, pe baza de contract individual de munca.

Salariile de baza si indemnizatiile de conducere pentru personalul contractual se stabilesc astfel incat, impreuna cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, sa se incadreze in fondurile alocate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale pentru cheltuielile cu salariile, in vederea realizarii obiectivelor stabilite.

Conform OMF nr. 86 din 28/01/2005 pentru reglementarea datei platii salariilor la institutiile publice, incepand cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2005, ordonatorii principali de credite si institutiile publice si serviciile publice din subordinea acestora achita salariile intr-o singura transa lunara, in perioada 5-15 a lunii curente pentru luna precedenta.

Calculul venitului impozabil - baza de calcul a impozitului pe salarii - se realizeaza pe baza urmatoarelor relatii:

Contabilitatea contributiilor la asigurari sociale, protectia sociala si asimilate

Pentru utilizarea muncii salariate institutiile publice mai inregistreaza datorii legate de asigurarile si protectia sociala, datorii care constituie pentru institutii cheltuieli curente.

I. Contributia de asigurari sociale

Legea nr. 19 din 27 martie 2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare prevede ca in sistemul public sunt contribuabili:

a) asiguratii care datoreaza contributii individuale de asigurari sociale;

b) angajatorii;

c) Agentia Nationala de Ocupare si Formare Profesionala care administreaza bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj.

Sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:

■ persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca;

■ persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului;

■ persoanele care beneficiaza de ajutor de somaj, ajutor de integrare profesionala sau alocatie de sprijin, ce se suporta din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj (someri);

■ persoanele care desfasoara activitati exclusiv pe baza de contracte de prestari de servicii si care realizeaza un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin 3 salarii medii brute pe economie.

Baza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale in cazul asiguratilor o constituie:

a) salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile si adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munca, si/sau veniturile asiguratilor.

b) venitul lunar asigurat, prevazut in declaratia sau contractul de asigurare, care nu poate fi mai mic de o patrime din salariul mediu brut lunar pe economie.

Baza lunara de calcul, la care institutia publica datoreaza contributia de asigurari sociale, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate si/sau veniturile brute lunare realizate de angajati.

Aceeasi lege stipuleaza ca nu se datoreaza contributia de asigurari sociale asupra unor sume care nu se iau in considerare la stabilirea cuantumului prestatiilor de asigurari sociale, reprezentand, de exemplu:

a) prestatii de asigurari sociale care se suporta din fondurile asigurarilor sociale sau din fondurile angajatorului si care se platesc direct de acesta;

b) drepturile platite in cazul desfacerii contractelor individuale de munca;

Salariatii, ca asigurati ai sistemului public, mai au in afara de pensie, dreptul la:

a) indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnu­ite sau de accidente in afara muncii, boli profesionale si accidente de munca;

b)prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca;

c) indemnizatie pentru maternitate (indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat);

d) indemnizatie pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului bolnav;

e) ajutor de deces.

a. Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii, boli profesionale si accidente de munca

Angajatii beneficiaza de concediu medical si de indemnizatie daca dovedesc incapacitatea temporara de munca printr-un certificat medical, eliberat conform reglementarilor in vigoare.

Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca se suporta astfel:

A. de catre angajator, in functie de numarul de angajati avut la data ivirii incapacitatii temporare de munca:

a) pana la 20 de angajati, din a 4-a pana in a 10-a zi de incapacitate temporara de munca;

b) intre 21-100 de angajati, din a 4-a pana in a 15-a zi de incapacitate temporara de munca;

c) peste 100 de angajati, din a 4-a pana in a 20-a zi de incapacitate temporara de munca;

B. de bugetul asigurarilor sociale de stat, incepand cu:

- prima zi de incapacitate temporara de munca, in cazul somerilor si a

persoanelor asigurate prin declaratie sau contract de asigurare sociala;

- ziua urmatoare celor suportate de angajator si pana la data incetarii incapacitatii temporare de munca sau pensionarii.

Durata de acordare a concediului medical si a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca este de cel mult 180 de zile in interval de un an, socotite din prima zi de imbolnavire.

incepand cu a 90-a zi, concediul medical se poate prelungi pana la 180 de zile, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale.

Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca se determina prin aplicarea unui procent de 75% la baza de calcul (media veniturilor lunare din ultimele 6 luni anterioare primei zile de concediu medical inscrise in certificatul de concediu medical, pe baza carora s-a datorat sau, dupa caz, s-a achitat contributia individuala de asigurari sociale in lunile respective, conform legii si/sau perioadele asimilate, dupa caz, din cele 12 luni din care s-a constituit stagiul de cotizare).

Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca, determinata de boala profesionala, accident de munca sau cazuri asimilate acestuia, tuberculoza, SIDA, cancer de orice tip, precum si de boala infecto-contagioasa din grupa A si urgente medico-chirurgicale, este de 100% din baza de calcul a indemnizatiei de asigurari sociale.

b. Prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca

Indemnizatia pentru reducerea timpului de munca cu o patrime din durata normala de munca sau indemnizatia pentru trecerea temporara in alta munca, din cauza bolii sau a accidentului, se acorda, pe o durata de cel mult 90 de zile calendaristice intr-un an calendaristic, in una sau mai multe etape.

Cuantumul lunar al acestor indemnizatii este egal cu diferenta dintre baza de calcul a indemnizatiei de asigurari sociale si venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau prin reducerea timpului normal de munca, fara a depasi 25% din baza de calcul. Indemnizatia pentru carantina se acorda asiguratilor carora li se interzice continuarea activitatilor din cauza unor boli contagioase, pe durata stabilita in certificatul eliberat de inspectoratul teritorial de sanatate publica.

Cuantumul lunar al indemnizatiei pentru carantina reprezinta 75% din baza de calcul (determinata ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni, pe baza carora s-a datorat sau, dupa caz, s-a achitat contributia individuala de asigurari sociale in lunile respective).

Asiguratii aflati in incapacitate temporara de munca pe o perioada mai mare de 90 de zile, precum si pensionarii de invaliditate pot beneficia de tratament balnear si reabilitare profesionala, in conformitate cu prevederile programului individual de recuperare stabilit de medicul expert al asigurarilor sociale. Durata tratamentului balnear este de 15-21 de zile si se stabileste de medicul expert al asigurarilor sociale, in functie de tipul afectiunii si de natura tratamentului. Contravaloarea biletelor pentru tratament balnear se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat.

c. Indemnizatia de maternitate

Asiguratele au dreptul, pe o perioada de 126 de zile calendaristice, la concediu pentru sarcina si lauzie, perioada in care beneficiaza de indemnizatie de maternitate. Conditia principala de acordare o reprezinta stagiul de cotizare de cel putin 6 luni in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu medical inscrisa in certificatul medical.

Concediul pentru sarcina se acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere, iar concediul pentru lauzie pe o perioada de 63 de zile dupa nastere.

Concediile pentru sarcina si lauzie se pot compensa intre ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare. Persoanele cu handicap, asigurate, beneficiaza, la cerere, de concediu pentru sarcina, incepand cu luna a 6-a de sarcina, daca prezinta certificatul de persoana cu handicap.

Cuantumul lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul a indemnizatiei (media veniturilor lunare din ultimele 6 luni anterioare primei zile de concediu medical inscrise in certificatul de concediu medical, pe baza carora s-a datorat sau, dupa caz, s-a achitat contributia individuala de asigurari sociale in lunile respective si/sau perioadele asimilate, dupa caz, din cele 12 luni din care s-a constituit stagiul de cotizare).

d. Indemnizatia pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului bolnav

Indemnizatia pentru cresterea copilului

Asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de doi ani si, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de trei ani.

Pentru acordarea acestei indemnizatii stagiul de cotizare trebuie sa fie de cel putin 10 luni in ultimele 12 luni anterioare datei nasterii copilului.

Indemnizatia pentru cresterea copilului se acorda la cerere, optional, unuia dintre parinti. De aceleasi drepturi beneficiaza si asiguratul care, in conditiile legii, a adoptat, a fost numit tutore, caruia i s-au incredintat copii spre crestere si educare sau in plasament familial.

Cuantumul lunar al indemnizatiei pentru cresterea copilului, pentru drepturile care se stabilesc dupa data de 31 decembrie 2003 este de 85% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. De exemplu, in anul 2005, salariul mediu brut fiind de 9.211.000 lei, cuantumul acestei indemnizatii este de 7.830.000 lei.

Indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav se acorda pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani.

Stagiul de cotizare trebuie sa fie de cel putin 6 luni de plata a contributiei de asigurari sociale, in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu medical inscrisa in certificatul medical.

Indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav se acorda la cerere, optional, unuia dintre parinti sau tutorelui caruia i s-au incredintat copiii spre crestere si educare sau in plasament familial.

Durata de acordare a indemnizatiei pentru ingrijirea copilului bolnav este de 14 zile calendaristice pe an pentru un copil, cu exceptia situatiilor in care copilul contracteaza boli contagioase, este imobilizat in aparat ghipsat sau este supus unor interventii chirurgicale; durata concediului medical in aceste cazuri va fi stabilita de medicul de familie.

Cuantumul lunar al acestei indemnizatii este de 85% din baza de calcul (media veniturilor lunare din ultimele 6 luni anterioare primei zile de concediu medical inscrisa in certificatul de concediu medical, pe baza carora s-a datorat, sau dupa caz, s-a achitat contributia individuala de asigurari sociale in lunile respective, conform legii si/sau drepturile aferente perioadelor asimilate, dupa caz, din cele 12 luni din care s-a constituit stagiul de cotizare).

e. Ajutorul de deces

in cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, beneficiaza de ajutor de deces o singura persoana, care poate fi, dupa caz, sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul, mostenitorul, in conditiile dreptului comun sau, in lipsa acestuia, oricare persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces.

Cuantumul ajutorului de deces se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat si nu poate fi mai mic decat valoarea salariului mediu brut pe economie prognozat si facut public de catre CNPAS.

Dreptul asiguratilor la ajutorul de deces nu este conditionat de indeplinirea stagiului de cotizare.

Cuantumul ajutorului de deces, in anul 2005, este de 9.400.000 lei, in cazul asiguratului sau pensionarului, respectiv 4.700.000 lei in cazul unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului.

II. Contributia pentru asigurari sociale de sanatate

Asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de ocrotire a sanatatii populatiei. Constituirea fondurilor de asigurari sociale de sanatate se face din contributia asiguratilor, din contributia persoanelor fizice si juridice care angajeaza personal salariat, din subventii de la bugetul de stat, precum si din alte surse. Administrarea fondului de asigurari sociale de sanatate se face prin Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si prin casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti.

Calitatea de asigurat a salariatilor se dobandeste din ziua incheierii contractului individual de munca al salariatului si se pastreaza pe toata durata acestuia. Obligatia virarii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate revine celui care angajeaza persoane salariate.

Pe de alta parte, legea prevede ca are calitatea de asigurat, dar fara plata contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate, persoana aflata in una dintre urmatoarele situatii, pe durata acesteia:

a) satisface serviciul militar in termen;

b) se afla in concediu medical, in concediu pentru sarcina si lauzie sau in con­cediu medical pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 6 ani;

c) executa o pedeapsa privativa de libertate sau arest preventiv;

d) face parte dintr-o familie care beneficiaza de ajutor social.

Cuantumul contributiei banesti lunare a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 6,5 % si se aplica la venitul brut. Persoanele juridice sau fizice care angajeaza personal salariat au obligatia sa retina si sa vireze casei de asigurari de sanatate teritoriale contributia pentru sanatate datorata pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea respectiva. Acestea au obligatia sa anunte casei de asigurari de sanatate orice schimbare care are loc in nivelul veniturilor.

Institutiile publice care angajeaza personal salariat au obligatia platii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate de 7%, raportat la fondul de salarii.

III. Contributiile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale

Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale face parte din sistemul de asigurari sociale, este garantata de stat si cuprinde raporturi specifice prin care se asigura protectia sociala impotriva pierderii, diminuarii capacitatii de munca si decesului ca urmare a accidentelor de munca si a bolilor profesionale.

Organizarea sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se realizeaza de catre Fondul National constituit ca institutie publica de interes national, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, in virtutea Legii nr. 346 din 5 iunie 2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, modificata prin OUG 107/24.10.2003. Contributiile se colecteaza de fondurile teritoriale si se vireaza catre Fondul National.

Baza de calcul pentru contributia datorata de institutie o reprezinta fondul brut anual de salarii realizat.

Cotele de contributie datorate de angajatori in functie de clasa de risc se situeaza in limita unui procent minim de 0,5% si a unui procent maxim de 4% aplicat asupra fondului brut de salarii.

Contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale, conform legii, nu se aplica asupra sumelor care reprezinta:

a) prestatii de asigurari sociale care se suporta din fondurile asigurarilor sociale sau din fondurile angajatorului si care se platesc direct de catre acesta;

b) drepturile platite potrivit dispozitiilor legale in cazul desfacerii contractelor individuale de munca, al incetarii calitatii de functionar public sau de membru cooperator;

c) diurnele de deplasare, detasare si indemnizatiile de transfer si drepturile de autor;

d) sumele obtinute in baza unei conventii de prestari de servicii sau executari de lucrari de catre persoanele care au incheiat contracte individuale de munca;

e) premii si alte drepturi exceptate prin legi speciale.

Termenele de plata a contributiilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale sunt reprezentate de:

a) data stabilita pentru plata drepturilor salariale pentru luna in curs, in cazul institutiilor care efectueaza plata drepturilor salariale lunar;

b) pana la sfarsitul lunii pentru luna in curs, in cazul altor categorii de asigurati.

IV. Contributia la fondul de somaj

In conformitate cu legea nr. 76/16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu completarile si modificarile ulterioare, in sistemul asigurarilor pentru somaj sunt asigurate prin efectul legii:

a) persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau pe baza de contract de munca temporara, in conditiile legii, cu exceptia persoanelor care au calitatea de pensionari;

b) functionarii publici si alte persoane care desfasoara activitati pe baza actului de numire;

c) persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului;

d) militarii angajati pe baza de contract;

e) persoanele care au raport de munca in calitate de membru cooperator;

Creante si datorii fiscale

Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata institutiile publice a caror cifra de afaceri anuala, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de 2 miliarde lei.

Conform art. 2 alin. (4) din Legea 571/2003 Codul fiscal, operatiunile impozabile pot fi:

a) operatiuni taxabile pentru care se aplica cotele de TVA;

b) operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata, dar este permisa deducerea taxei pe valoarea adaugata datorata sau platita pentru bunurile sau serviciile achizitionate (pentru exporturi sau alte operatiuni similare si pentru transportul international sau pentru traficul international de bunuri, conform art. 19 si art 20 din Codul fiscal);

c) operatiuni scutite fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata si nu este permisa deducerea taxei pe valoarea adaugata datorata sau platita pentru bunurile sau serviciile achizitionate:

1) spitalizarea, ingrijirile medicale, inclusiv veterinare, si operatiunile strans lega­te de acestea, desfasurate de spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire medicala si de diag­nostic, statii de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati, cantinele organizate pe langa aceste unitati, serviciile funerare prestate de unitatile sanitare;

2) activitatea de invatamant prevazuta prin Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile ulterioare, desfasurata de unitatile autorizate, inclusiv activitatea caminelor si cantinelor organizate pe langa aceste unitati, formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de catre institutiile publice sau de catre alte entitati recunoscute, care au aceste obiective; etc

Operatiunile impozabile, asa cum sunt prezentate in Legea 571/2003 Codul fiscal, sunt:

1. Livrarea de bunuri -. Prin livrare de bunuri se intelege orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor (energia electrica, enereia termica, gazele

naturale, agentul frigorific si altele de aceeasi natura sunt considerate bunuri mobile corporale) de la proprietar catre o alta .persoana, direct sau prin persoane care actioneaza in numele acestora.

Prestarea de servicii - Se considera prestare de servicii orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri (de exemplu, inchirierea de bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing, transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si a altor drepturi similare, prestarile de servicii efectuate in baza unui ordin emis de/sau in numele unei autoritati publice sau potrivit legii, intermedierea efectuata de comisionari care actioneaza in numele si in contul comitentului atunci cand intervin intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii).

Schimburi de bunuri sau servicii - Reprezinta operatiuni care implica o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii in schimbul unei livrari de bunuri si/sau prestari de servicii.

Importul de bunuri - Se considera import de bunuri intrarea de bunuri in Romania provenind dintr-un alt stat.

Faptul prin care sunt realizate conditiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei reprezinta faptul generator al taxei. Faptul generator al taxei intervine si taxa devine exigibila la data livrarii de bunuri sau la data prestarii de servicii. Taxa pe valoarea adaugata devine exigibila atunci cand autoritatea fiscala devine indreptatita in baza legii, la un moment dat, sa solicite taxa pe valoarea adaugata de la platitorii taxei.

Taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la fiecare din datele specificate in contract pentru plata ratelor, respectiv a chiriei, redeventei sau arendei in cazul livrarii de bunuri cu plata in rate intre persoane stabilite in tara, a operatiunilor de leasing intern, de inchiriere, de concesionare sau de arendare de bunuri. De asemenea, in cazul incasarii de avansuri fata de data prevazuta in contract, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data incasarii avansului.

Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii care se efectueaza continuu, dand loc la decontari sau plati succesive - energie electrica si termica, gaze naturale, apa, servicii telefonice si altele similare - exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine la data intocmirii documentelor prin care furnizorii/prestatorii au stabilit cantitatile livrate si serviciile prestate, dar nu mai tarziu de finele lunii urmatoare celei in care s-a efectuat livrarea/prestarea.

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata o reprezinta:

a) tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni in cazul livrarii de bunuri si prestarilor de servicii;

b) preturile de achizitie sau, in lipsa acestora, pretul de cost, determinat la momentul livrarii pentru bunurile constatate lipsa, precum si bunurile degradate calitativ care nu mai pot fi valorificate, cu exceptia celor prevazute de lege (bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, perisabilitatile in limitele prevazute prin lege, bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne etc), preluarea de catre persoane impozabile a bunurilor achizitionate sau fabricate de catre acestea pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit. Daca bunurile sunt mijloace fixe, pretul de achizitie sau pretul de cost se ajusteaza.

c) suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabila pentru executarea prestarilor de servicii pentru utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele persoanei impozabile, in scopuri ce nu au legatura cu activitatea sa economica, sau pentru a fi puse la dispozitie, in vederea utilizarii in mod gratuit, altor persoane, sau prestarile de servicii efectuate in mod gratuit de catre persoana impozabila in scopuri care nu au legatura cu activitatea sa economica, pentru uzul personal al angajatilor sai sau al altor persoane.

Se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata:

a) impozitele, taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea adaugata;

b) cheltuielile accesorii cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, decontate cumparatorului sau clientului;

c) sumele incasate pentru acoperirea prejudiciilor provocate de distrugerea, deteriorarea, nerestituirea in termen a bunurilor inchiriate sau altele similare, care, de fapt, reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate.

In baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata nu se cuprind urmatoarele:

a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor;

b) penalizarile solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale, precum si sumele reprezentand daune-interese stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate.

c) dobanzile percepute pentru: plati cu intarziere, livrari cu plata in rate, operatiuni de leasing;

d) valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfuri si clienti prin schimb, fara facturare;

e) sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care apoi se deconteaza acestuia.

Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituita din valoarea in vama a bunurilor (plus cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor in Romania), stabilita conform legislatiei vamale in vigoare, la care se adauga taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorate pentru importul de bunuri.

Cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoarea adaugata de 9%.

In situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate de o institutie publica, care este dedusa intr-o perioada fiscala, este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta operatiunilor taxabile rezulta un excedent in perioada de raportare (suma negativa a taxei pe valoarea adaugata) se aplica urmatoarele reguli:

a) se reporteaza in urmatoarea perioada fiscala ca taxa de dedus; sau

b) se solicita rambursarea acesteia.

Ca platitoare de taxa pe valoarea adaugata, institutia publica are obligatia sa emita factura fiscala pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate, catre fiecare beneficiar. Pentru livrari de bunuri factura fiscala se emite la data livrarii de bunuri, iar pentru prestari de servicii cel mai tarziu la sfarsitul lunii in care prestarea serviciului a fost finalizata.

Pentru bunurile livrate cu aviz de insotire, factura fiscala trebuie emisa in termen de 5 zile, inclusiv, de la data livrarii, fara sa se depaseasca sfarsitul lunii in care a avut loc livrarea. Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii care se efectueaza continuu, cum sunt energia electrica, energia termica, gazele naturale, apa, serviciile telefonice si altele asemenea, factura fiscala trebuie emisa la data la care intervine exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata.

In cazul operatiunilor de leasing intern, a operatiunilor de inchiriere, concesionare sau arendare de bunuri, factura fiscala trebuie emisa la fiecare din datele specificate in contract pentru plata ratelor, chiriei, redeventei sau arendei. Daca s-a realizat incasarea de avansuri fata de data prevazuta in contract, se emite factura fiscala la data incasarii avansului. De retinut ca in conditiile in care plata pentru operatiuni taxabile este incasata inainte ca bunurile sa fie livrate sau inaintea finalizarii prestarii serviciilor, factura fiscala trebuie sa fie emisa in termen de 5 zile de la fiecare data cand este incasat un avans.

Institutiile publice inregistrate ca platitoare de taxa pe valoarea adaugata trebuie sa intocmeasca si sa depuna la autoritatea fiscala competenta pentru fiecare perioada fiscala, pana la data de 25 a lunii urmatoare perioadei fiscale inclusiv, decontul de taxa pe valoarea adaugata.

Contabilitatea operatiunilor economice generatoare de TVA se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi:

- 4423 TVA de plata - cont care are functie contabila de datorii si care reflecta datoria agentului economic fata de bugetul de stat;

- 4424 TVA de recuperat - cont care are functie contabila de activ si care reflecta creanta agentului economic asupra bugetului de stat;

- 4426 TVA deductibila - cont care are functie contabila de activ si care reflecta TVA inscrisa in facturi si alte documente fiscale primite de la furnizori;

- 4427 TVA colectata - cont care are functie contabila de datorii si care reflecta TVA inscrisa in facturi si alte documente fiscale emise de catre institutia publica pentru bunurile vandute, serviciile si lucrarile prestate catre terti;

- 4428 TVA neexigibila - cont care poate avea fie functie contabila de activ, fie de datorii, in functie de caz; evidentiaza TVA neexigibila rezultata din vanzarile si cumpararile de bunuri cu plata in rate, TVA aferenta cumpararilor si vanzarilor de bunuri in baza avizului de insotire a marfii si care devine deductibila, respectiv colectata la primirea sau la emiterea facturii fiscale etc.

Impozitul pe venit

Impozitul lunar se determina dupa cum urmeaza:

a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele:

■ deducerea personala acordata pentru luna respectiva;

■ cotizatia sindicala platita in luna respectiva;

■ contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 200 euro;

b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Institutiile publice au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-1 vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.

Evidenta impozitului pe veniturile din salarii datorate bugetului statului se realizeaza cu ajutorul contului 444 "Impozitul pe venit de natura salariata", cont cu func­tie contabila de pasiv.

Decontari-fonduri de la Comunitatea Europeana (PHARE, ISPA, SAPARD)

Fondurile de pre-aderare (PHARE, ISPA, SAPARD) sunt un ansamblu de resurse financiare alocate de Uniunea Europeana pentru sprijinirea tarilor din Europa Centrala si de Est candidate la aderarea la UE. incepand cu anul 2000, intreaga asistenta comunitara nerambursabila destinata pregatirii aderarii acestor state este concentrata in trei mari fonduri: PHARE, ISPA si SAPARD.

■ PHARE (Polone et Hongrie - Aide a la Restructuration Economique) este un program lansat de Comunitatea Europeana in 1990, avand ca destinatie cele doua tari mentionate. Ulterior el s-a extins si la celelalte state din Europa Centrala si de Est candidate la aderarea la UE, devenind principalul instrument de asistenta financiara si tehnica oferit de UE pentru restructurarea economiilor acestor tari si crearea infrastructurii necesare aderarii la Uniunea Europeana.

■ ISPA (Instrument Structural de Pre-Aderare) este un program intrat in vigoare incepand cu anul 2000. El se adreseaza celor 10 tari candidate din Europa Centrala si de Est, printre care si Romania. Este echivalentul Fondului de coeziune ce actioneaza la nivelul a patru state din UE, iar obiectivul sau il constituie dezvoltarea infrastructurii de transporturi si protectia mediului in tarile candidate la aderare. incepand cu anul 2000, timp de sapte ani, Romania va primi anual, in cadrul acestui program, fonduri nerambursabile de 200-260 milioane Euro.

■ SAPARD este un program operational din anul 2000 care are drept scop sprijinirea agriculturii si dezvoltarea rurala in tarile candidate din Europa Centrala si de Est. Contributia financiara a Comunitatii Europene este reprezentata de sumele care se transfera Guvernului Romaniei de catre Comisia Comunitatilor Europene, cu titlu de asistenta financiara nerambursabila acordata Romaniei de catre Comunitatea Europeana, potrivit prevederilor:

■ Memorandumului de intelegere privind infiintarea Fondului National pentru PHARE;

■ Memorandumului de intelegere privind utilizarea Fondului National pentru ISPA;

■ Acordului multianual de finantare SAPARD si prevederilor memorandumurilor de finantare si acordurilor anuale de finantare incheiate intre Comisia Comunitatii Europene si Guvernul Romaniei, in baza acordului-cadru si a Acordului multianual de finantare SAPARD.

Structurile de implementare sunt agentii de implementare, precum si alte entitati cu atributii de gestionare a contributiei financiare a Comunitatii Europene. Gestionarea contributiei financiare a Comunitatii Europene se realizeaza de catre Ministerul Finantelor Publice prin conturi deschise la Banca Nationala a Romaniei, trezoreria statului sau, dupa caz, la banci comerciale.

Sumele primite din contributia financiara nerambursabila a Comunitatii Europene (PHARE, ISPA, SAPARD) se inregistreaza la institutiile publice implicate in derularea acestor fonduri (Fondul National si Agentiile de Implementare) ca si creante - sume de primit - si datorii - sume de plata - in conturile din grupa 45, din planul de conturi pentru institutii publice.

Contabilitatea decontarilor

Pentru finantarea institutiilor subordonate, adica a ordonatorilor secundari si tertiari, in contabilitatea institutiilor publice se utilizeaza conturile de decontari.

Intre institutia superioara si institutiile subordonate intervin relatii legate de finantarea cheltuielilor aprobate prin bugetele de venituri si cheltuieli.

Contabilitatea decontarilor intre institutiile publice se refera la operatiunile care se inregistreaza reciproc si in aceeasi perioada de gestiune, atat in contabilitatea institutiei debitoare, cat si a celei creditoare apartinand aceluiasi ordonator principal de credite.

Pentru evidenta relatiilor de decontare dintre cele trei categorii de ordonatori de credite, se utilizeaza conturile din grupa 48 - DECONTARI.