Organizarea sistemului bugetar in romania

Organizarea sistemului bugetar in Romania

Sfera de activitate si institutiile publice implicate

In Romania sistemul bugetar delimiteaza urmatoarele activitati:

□     616h76g ;    invatamantul;

□     616h76g ;    sanatatea;

□     616h76g ;    cultura si arta;

□     616h76g ;    justitia si autoritatea publica;

protectia si refacerea mediului inconjurator;

asistenta si protectia sociala;

activitati de importanta strategica cum sunt: transporturi si telecomunicatii, cercetarea stiintifica, chimia etc.

Institutiile publice care functioneaza in cadrul sistemului bugetar sunt, conform legii nr.500/2002, urmatoarele:

□     616h76g ;    Presedintia Romaniei;

□     616h76g ;    Parlamentul;

□     616h76g ;    Guvernul;

□     616h76g ;    ministerele;

□     616h76g ;    celelalte organe centrale si locale ale administratiei de stat;

□     616h76g ;    institutiile de stat de subordonare locala sau centrala, circumscrise sferelor de activitate prezentate mai sus.

Activitatea finantelor publice include elaborarea si executia bugetului, stabilirea si perceperea impozitelor, taxelor si a celorlalte venituri ale statului, urmarirea utilizarii mijloacelor financiare aflate la dispozitia institutiilor publice, controlul modului de folosire a mijloacelor materiale si banesti apartinand regiilor autonome, celorlalte institutii publice.

Organul de decizie in domeniul finantelor publice este Parlamentul. Acesta stabileste si aproba, prin lege, veniturile statului si normele de cheltuieli aferente institutiilor publice. Parlamentul examineaza si aproba anual bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale precum si contul general al executiei bugetului. Legea stabileste veniturile si cheltuielile bugetului pentru fiecare an, desfasurandu-le pe capitole si subcapitole si respectiv pe actiuni si articole de cheltuieli.

Guvernul, organul suprem al administratiei de stat, elaboreaza proiectele bugetului si al contului general anual de executie bugetara, supunandu-le aprobarii Parlamentului. De asemenea, Guvernul aproba si raspunde de realizarea prevederilor bugetare si exercita conducerea generala a activitatii executive in domeniul finantelor.

Ministerul Finantelor Publice are, in procesul bugetar, o gama larga de competente si responsabilitati ce se pot rezuma astfel:

□     616h76g ;  coordoneaza actiunile ce constituie responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar;

□     616h76g ;  dispune masuri de aplicare a politicii fiscal-bugetare;

□     616h76g ;  emite norme metodologice de elaborare a bugetelor, privind practicile de incasare a veniturilor, angajare, ordonantare, lichidare si plata a cheltuielilor, incheierea exercitiului, contabilizare si raportare;

□     616h76g ;  aproba clasificatiile bugetare si modificarile acestora;

□     616h76g ;  monitorizeaza executia bugetara;

□     616h76g ;  colaboreaza cu BNR la elaborarea balantei de plati externe, a reglementarilor in domeniul monetar si valutar;

□     616h76g ;  propune solutii de acoperire a deficitului sau utilizare a excedentului din contul curent al balantei de plati externe etc.

Ministerele si celelalte organe ale administratiei centrale de stat au compartimente specializate in domeniul financiar, care indeplinesc urmatoarele atributii:

□ elaboreaza bugete de venituri si cheltuieli si urmaresc realizarea acestora;

□     616h76g ;  repartizeaza creditele bugetare organelor ierarhic inferioare;

□     616h76g ;  exercita controlul financiar asupra activitatii unitatilor subordonate si iau masuri pentru inlaturarea deficientelor constatate.

Organele locale ale administratiei de stat (consilii comunale, orasenesti, municipale etc), realizeaza autonomia locala si au ca atributii urmatoarele:

□ aproba anual bugetul local;

□     616h76g ;  stabilesc impozitele si taxele locale precum si taxele speciale pe termen limitat, in conditiile prevazute de lege;

□     616h76g ;  incurajeaza organizarea si desfasurarea activitatii agentilor economici in scopul cresterii veniturilor locale si al atragerii fortei de munca disponibile.

Institutiile publice de subordonare centrala sau locala intocmesc bugete de venituri si cheltuieli, urmaresc realizarea bugetelor aprobate de organele competente, indeplinirea obligatiilor fata de stat, utilizarea potrivit destinatiei a resurselor financiare primite de la stat etc.

Organizarea sistemului bugetar in Romania

Resursele financiare publice se constituie si gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete format din:

bugetul de stat;

bugetul asigurarilor sociale de stat;

□     616h76g ;  bugetele fondurilor speciale;

□     616h76g ;  bugetul trezoreriei statului;

□     616h76g ;  bugetele altor institutii publice cu caracter autonom;

□ bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial dintr-unul din bugetele de mai sus;

□     616h76g ;  bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;

□     616h76g ;  bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice;

□     616h76g ;  bugetul fondurilor externe nerambursabile.

Bugetul de stat.

Concentrand partea principala a fondurilor bugetare aferente institutiilor centrale, bugetul de stat este discutat si aprobat de Parlament. Veniturile si cheltuielile inscrise in acest buget sunt grupate in ordinare si extraordinare, conform clasificatiei bugetare, cu specificarea naturii acestora.

Cheltuielile vor avea o destinatie precisa si limitata.. Acoperirea cheltuielilor bugetare prin emisiune monetara sau prin finantare directa de catre banci. In situatii deosebite, aparute pe parcursul executiei bugetului, administratia de stat, poate emite, prin intermediul Ministerului Finantelor Publice, bonuri de tezaur si alte instrumente specifice.

Bonurile de tezaur sunt titluri de valoare care prezinta urmatoarele particularitati:

□     616h76g ;  sunt purtatoare de dobanda;

□     616h76g ;  au o durata de existenta de maxim 10 luni, putand fi emise pana cel mai tarziu in luna octombrie a anului financiar;

□     616h76g ;  rascumpararea se poate face cel mai tarziu in luna decembrie neputand depasi sfarsitul anului;

□     616h76g ;  valoarea totala a bonurilor emise nu poate depasi 8% din volumul total al cheltuielilor bugetului de stat aprobat.

In situatii exceptionale, prin legea bugetului se poate prevede, acoperirea temporara a cheltuielilor dintr-un imprumut nepurtator de dobanda, acordat de B.N.R. Valoarea acestui credit nu poate depasi 10% din totalul cheltuielilor bugetului aprobat pentru exercitiul in curs precum si dublul capitalului B.N.R. si al fondului de rezerva constituit; el urmeaza a fi rambursat in maxim 6 luni de la acordare, pe seama veniturilor bugetare curente. Cand veniturile se dovedesc insuficiente, daca exista baza legala, se poate recurge la obtinerea unui imprumut de stat, pentru acoperirea creditului initial.

In stabilirea veniturilor bugetare, se respecta de obicei, urmatoarele reguli:

□ nici un impozit, taxa sau alt venit de natura aceasta nu se vor putea inscrie in buget si deci nu se vor putea incasa daca nu au fost stabilite prin lege;

□ prin legea bugetului se aproba anual structura, componenta si valoarea veniturilor statului;

□ se interzice prin lege perceperea de contributii de orice natura, indiferent de motivatie, atata timp cat nu exista o fundamentare legala.

Creditele bugetare (limita maxima si destinatia prevazute in buget pentru o anumita cheltuiala) aprobate prin bugetul de stat pot fi utilizate la cererea ordonatorilor principali de credite, numai dupa deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise la trezoreria statului sau la unitati bancare daca in localitatea respectiva trezoreria nu are unitate operativa.

Prin compararea incasarilor de venituri realizate pana la inchiderea exercitiului bugetar, cu platile efectuate pana la aceeasi data, se stabileste excedentul sau deficitul bugetar. In caz de deficit Parlamentul hotaraste, la propunerea Guvernului, modalitatea de acoperire a acestuia si masurile ce trebuie luate pentru evitare repetarii acestei situatii.

In cazul inregistrarii unui excedent definitiv al bugetului de stat, acesta este folosit pentru diminuarea deficitelor anilor precedenti si acoperirea totala sau partiala a datoriei publice a statului.

In bugetul de stat se inscriu Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului si Fondul de interventie la dispozitia Guvernului; ambele se utilizeaza pe baza hotararilor acestuia, pentru finantarea unor actiuni sau sarcini noi aparute pe parcursul anului, cu conditia sa existe prevederi exprese in acest sens.

Bugetul asigurarilor sociale de stat

Se elaboreaza si se aproba de catre Parlament, o data cu bugetul de stat, fiind insa o componenta distincta a sistemului bugetar. Bugetul asigurarilor de stat este planul financiar anual care reflecta constituirea, repartizarea si utilizarea fondurilor necesare ocrotirii pensionarilor, salariatilor si membrilor lor de familie.

Bugetul asigurarilor sociale de stat cuprinde:

□     616h76g ;  la partea de venituri sunt inscrise venituri fiscale reprezentate de contributiile pentru asigurarile sociale datorate de angajatori, contributiile pentru asigurari sociale datorate de salariati si personalul asimilat, contributii pentru asigurarile sociale datorate de alte persoane asigurate, contributii pentru asigurarile sociale datorate de persoanele aflate in somaj si venituri nefiscale sub forma contributiilor pentru biletele de tratament si odihna si respectiv incasari din alte surse;

□     616h76g ;  la partea de cheltuieli, principalele destinatii sunt: pensiile de asigurari sociale de stat, cheltuieli pentru cresterea copiilor pana la doi ani, tratament balnear si odihna, indemnizatii pentru concedii de maternitate si ingrijirea copilului, cheltuieli de capital, ajutoare pentru decese, proteze etc.

Bugetul asigurarilor sociale de stat se elaboreaza si executa de catre Ministerul Finantelor Publice dar un rol important il are Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. Cheltuielile nu se pot inscrie in buget si nu se aproba fara stabilirea resurselor din care urmeaza sa fie efectuate ceea ce face ca acest buget se elaboreaza echilibrat

Bugetele locale

Prin bugete locale se inteleg bugetele unitatilor administrativ-teritoriale care au personalitate juridica. Fiecare comuna, oras, municipiu, judet, intocmeste buget propriu, in conditii de autonomie. Din bugetele locale sunt finantate actiuni de interes local, conform prevederilor legii, ca de exemplu: actiuni social - culturale, sportive, de tineret, inclusiv ale cultelor, actiuni de interes local in beneficiul colectivitatii, cheltuieli de intretinere a administratiei publice locale precum si toata gama de cheltuieli cu destinatie speciala prevazuta in anexele legii finantelor publice locale,

Repartizarea veniturilor si cheltuielilor pe categorii de bugete locale se stabileste de catre organele alese la nivelul judetelor, respectiv ale municipiului Bucuresti, numai cand legea bugetului nu o face in mod expres.

Cand cheltuielile prevazute in bugetele proprii fiecarei structuri nu pot fi acoperite din veniturile proprii, pentru echilibrarea bugetelor se pot aproba transferuri din bugetul de stat.

Daca in executia bugetelor locale apare un deficit temporar, acesta poate fi acoperit, pana la incasarea veniturilor aprobate, din resursele aflate in contul general al trezoreriei statului.

In bugetele locale sunt prevazute, in limita de 5% din valoarea cheltuielilor, fonduri de rezerva. Destinatia acestora este suplimentarea unor credite bugetare aferente unor actiuni neprevazute pentru anul bugetar respectiv. Fondurile de rezerva pot fi suplimentate pe parcursul anului, cu pana la 50% din valoarea initiala, pe seama creditelor bugetare ce nu mai sunt necesare. Nu pot fi astfel utilizate creditele bugetare disponibile provenite de la cheltuieli de personal si de capital.

Soldul anual excedentar, realizat la nivelul unui buget local are, conform legii, urmatoarea destinatie:

□     616h76g ;  rambursarea, dupa caz, a imprumuturilor contractate, ramase neachitate precum si plata dobanzilor si comisioanelor aferente;

□     616h76g ;  constituirea fondului de rulment propriu, in limita a 5% din veniturile proprii. Acesta se pastreaza intr-un cont distinct, deschis la unitatile teritoriale ale trezoreriei statului si, poate fi utilizat temporar, pentru acoperirea unor deficite aparute ca urmare a nesincronizarii incasarii veniturilor cu efectuarea cheltuielilor.

Bugetele fondurilor speciale

Sunt planuri financiare separate de bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat, care reflecta constituirea si utilizarea fondurilor speciale, aprobate prin legi speciale. Proiectele acestor bugete se elaboreaza de catre Ministerul Finantelor Publice, la propunerea ordonatorilor principali de credite, raspunzatori cu gestionarea fondului respectiv.

In functie de evolutia economiei nationale, Guvernul analizeaza si propune Parlamentului renuntarea k unele dintre aceste fonduri sau, dimpotriva, constituirea altora noi.

Elaborarea si executia bugetelor fondurilor speciale se fac potrivit legilor specifice fiecarui fond si legii finantelor publice.

Bugetul Trezoreriei statului

Cuprinde veniturile si cheltuielile ocazionate de directia specializata, a Ministerului Finantelor Publice in efectuarea de operatiuni in contul si in numele statului. Astfel, executia de casa a bugetelor ce cuprind resurse financiare publice se face prin unitatile trezoreriei statului sau prin unitati bancare daca in localitatea respectiva nu exista unitati operative ale acestei directii. Trezoreria statului si, dupa caz unitatile bancare asigura:

□ incasarea veniturilor bugetare;

□ efectuarea cheltuielilor, in limita creditelor bugetare si a destinatiilor aprobate;

□ incasarea veniturilor extrabugetare si a platilor dispuse din acestea;

□     616h76g ;  incasarea mijloacelor din fonduri speciale si efectuarea de cheltuieli pe seama lor, prin conturi distincte deschise pe institutii si categorii de resurse;

□     616h76g ;  gestionarea datoriei publice interne si externe;

□     616h76g ;  efectuarea altor operatiuni financiare in contul organelor administratiei publice centrale si locale.

Prin trezoreria statului se mai pot efectua plasamente financiare pe termen din disponibilitatile aflate in. contul general al trezoreriei, precum si pastrarea disponibilitatilor reprezentand contravaloarea in lei a ajutoarelor externe nerambursabile, primite pe baza de acorduri guvernamentale.

Bugetele altor institutii publice

Orice institutie publica functioneaza pe baza unui buget propriu in care mijloacele banesti necesare pot proveni din:

□ bugetul de stat sau din bugetele locale, integral, in functie de subordonare;

□     616h76g ;    venituri extrabugetare si alocatii acordate de la bugetul de stat sau bugetele locale, in functie de subordonare;

□     616h76g ;    venituri extrabugetare integral;

□     616h76g ;    fonduri speciale, pentru anumite cheltuieli prevazute prin lege a se finanta din aceste fonduri.

Pe langa aceste surse ce finantare, institutiile mai pot primi mijloace materiale si banesti de la persoane juridice si fizice, prin transmitere gratuita. Acestea se gestioneaza separat si trebuie sa respecte destinatia stabilita de transmitator (sponsor sau donator).

Soldurile anuale rezultate din executia bugetelor institutiilor integral autofinantate raman la dispozitia acestora, urmand a fi folosite, cu aceeasi destinatie, in anul urmator. Bugetele acestor institutii se prezinta ca anexa la bugetul centralizat al ordonatorului principal de credite in subordinea caruia ele functioneaza.

Clasificatia bugetara - cadrul unic de prezentare a veniturilor si cheltuielilor publice

Clasificatia bugetara este consecinta functionarii principiului specializarii bugetare. Ea reprezinta un instrument tehnic de sistematizare, urmarire si control al realizarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor. Pentru a-si atinge scopul ea trebuie sa fie simpla, concisa si clara. Clasificatia bugetara regrupeaza veniturile dupa natura si provenienta iar cheltuielile dupa natura si destinatie; ceea ce face posibile:

□     616h76g ;    cunoasterea exacta a veniturilor si cheltuielilor statului;

□     616h76g ;    compararea in timp a evolutiei bugetului, ceea ce permite analiza in dinamica a veniturilor si cheltuielilor statului;

□     616h76g ;    exercitarea controlului asupra intregului proces de executie bugetara si asigurarea disciplinei financiare;

□     616h76g ;    organizarea contabilitatii bugetare, inlesnind inregistrarea si preluarea datelor.

Clasificatia bugetara este obligatorie atat in procesul intocmirii bugetului cat si in cel al executarii sale. Elaborarea ei de catre Ministerul Finantelor Publice, are in vedere trei criterii de grupare si anume:

criteriul administrativ sau departamental, conform caruia veniturile si cheltuielile statului sunt grupate dupa institutiile care le incaseaza sau le efectueaza. Acest criteriu este dublat, de regula, de alte criterii ce au la baza natura fiecarui element;

□     616h76g ;    criteriul economic, conform caruia sunt prezentate distinct categoriile de cheltuieli si venituri ca si operatiuni curente si operatiuni de capital;

□     616h76g ;    criteriul functional care grupeaza cheltuielile dupa interesele urmarite de stat, dupa sarcinile si obiectivele sale.

Structura clasificatiei bugetare, in vigoare in Romania, cuprinde la venituri - capitole si subcapitole - , iar la cheltuieli - parti, capitole, subcapitole titluri, articole si alineate.

Clasificatia bugetara imparte veniturile in venituri curente (ordinare) si venituri de capital (extraordinare).

Veniturile curente sunt veniturile care se incaseaza cu regularitate, constituind o sursa permanenta de mijloace banesti. In functie de modul de percepere ele pot fi:

□     616h76g ;    venituri fiscale, care reprezinta cea mai mare parte a veniturilor bugetare si care imbraca forma impozitelor directe (pe profit, pe salarii, pe dividende etc.) si indirecte (T.V.A., accize etc.)

□     616h76g ;    venituri nefiscale sub forma prelevarilor incasate in etapa repartitiei primare a produsului intern brut. Ele sunt legate de calitatea statului de proprietar si organizator al activitatii intregii sfere bugetare. In aceasta categorie intra: varsaminte din profitul net al regiilor autonome, varsaminte ale institutiilor publice, taxe pentru brevete si inventii, taxe consulare, amenzi, sume din valorificarea bunurilor confiscate, etc.

Veniturile de capital sunt surse la care statul apeleaza in situatia in care veniturile curente sunt insuficiente. In aceasta categorie intra: lichidarea participatiilor din strainatate, sume din valorificarea bunurilor apartinand statului etc.

In clasificatia bugetara, cheltuielile se clasifica dupa criteriul functional si economic.

Criteriul functional are in vedere separarea cheltuielilor pe domenii de activitate in care statul are implicatii majore. Clasificatia functionala in vigoare pentru exercitiul bugetar 2005 cuprinde urmatoarele:

□     616h76g ;    servicii publice generale;

□     616h76g ;    aparare, ordine publica si siguranta nationala;

□     616h76g ;    cheltuieli social-culturale: invatamant, sanatate, cultura, religie, asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii;

□     616h76g ;  activitati economice unde intra cheltuieli privind societatile comerciale de interes national din domeniile industriei, agriculturii si silviculturii, transporturilor si telecomunicatiilor;

□     616h76g ;  alte actiuni;

□     616h76g ;  transferuri;

imprumuturi acordate:

□     616h76g ;  plati de dobanzi si alte cheltuieli;

□     616h76g ;  rambursari de imprumuturi;

□     616h76g ;  fonduri de rezerva;

□     616h76g ;  excedent/deficit.

Clasificatia economica imparte cheltuielile dupa natura lor, ca si veniturile in:

□ cheltuieli curente (ordinare) care se efectueaza in mod constant la orice institutie publica. In aceasta categorie intra cheltuielile de personal, cheltuielile materiale, serviciile etc;

□ cheltuielile de capital (extraordinare) sunt cele care se efectueaza in anumite perioade si se refera, in principal la investitiile institutiilor, cele ale regiilor autonome si ale societatilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat.

Pe langa cele doua categorii mari de cheltuieli, clasificatia economica cuprinde un titlu distinct referitor la operatii financiare, adica diverse imprumuturi pentru redresare financiara sau finantarea unor obiective aprobate prin conventii bilaterale sau acorduri interguvernamentale. Clasificatia economica in vigoare este prezentata in tabelul nr. 1

CLASIFICATIE BUGETARA ECONOMICA

Tabel nr. 1

Ordonatorii de credite - rol si responsabilitati

Ordonatorii de credite sunt conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica. Conform legii nr. 500/2002, in functie de rolul pe care il au pe linia finantarii bugetare, ordonatorii de credite sunt:

□ ordonatori principali in persoanele conducatorilor institutiilor publice cu personalitate juridica, carora li se aproba finantare pentru institutiile din subordine si pentru cheltuielile proprii conform bugetelor aprobate in conditiile legii. Ordonatorii principali repartizeaza credite bugetare institutiilor ierarhic inferioare, pot modifica bugetele acestora si aproba efectuarea de cheltuieli in limita si destinatia aprobate prin bugetul propriu. Pentru bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale ordonatorii principali sunt ministrii si conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale. Pentru bugetele locale, ordonatori principali sunt presedintii consiliilor judetene, primarul general al municipiului Bucuresti si primarii celorlalte uni ati administrativ - teritoriale ;

ordonatori secundari sunt conducatorii institutiilor publice, cu personalitate juridica, aflate in subordinea ordonatorilor principali. Ei au rolul de a repartiza credite bugetare aprobate unor institutii din subordine, ai caror conducatori au calitatea de ordonatori tertiari si de a utiliza creditele bugetare deschise pentru cheltuieli proprii

ordonatori tertiari sunt conducatori de institutii publice, cu personalitate juridica, ce utilizeaza creditele bugetare primite conform bugetelor proprii.

Conform legii 500/2002, ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate, dupa retinerea a 10% din valoarea lor cu scopul asigurarii unei executii bugetare prudentiale. Prevederea legala nu afecteaza cheltuielile de personal si pe cele ce decurg din obligatii internationale. Retinerea de 10% se acorda in semestrul al doilea al exercitiului bugetar dupa ce Guvernul a examinat executia bugetara a primului semestru.

Toti ordonatorii raspund, potrivit legii finantelor publice, de:

angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limita creditelor bugetare repartizate si aprobate;

realizarea veniturilor;

angajarea si utilizarea creditelor bugetare pe baza unei bune gestiuni financiare;

integritatea bunurilor incredintate institutiei pe care o conduc;

organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea in termen a situatiilor financiare asupra patrimoniului aflat in administrare si executiei bugetare;

organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de lucrari de investitii publice;

- organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor corespunzatori;

organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale.

Ordonatorii principali de credite isi pot delega calitatea inlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane imputernicite in acest scop. Delegarea poate fi:

□     616h76g ;  generala, cand delegatul are competenta deplina;

□     616h76g ;  speciala, cand delegatul poate indeplini numai anumite operatiuni.

Din punct de vedere al duratei, delegarea poate fi:

□     616h76g ;  temporara;

□     616h76g ;  pe durata nedeterminata.

Delegarea poate fi oricand revocata, fapt ce se comunica Ministerului Finantelor Publice si B.N.R. daca este cazul unei institutii care deruleaza tranzactii printr-o banca agreata.

Ordonatorii principali si secundari pot refuza aprobarea deschiderii de noi credite bugetare subordonatilor lor, atunci cand constata incalcari ale disciplinei financiare si bugetare: efectuarea de cheltuieli inaintea alocarii sumelor, schimbarea destinatei sumelor primite, netinerea evidentei bugetare la zi etc.