Procedura bugetara

Procedura bugetara

Conform legii finantelor publice, activitatea bugetara parcurge urmatoarele etape:

elaborarea proiectului bugetului;

aprobarea;

executarea;

inchiderea exercitiului bugetar.

Fiecare dintre aceste etape presupune efectuarea unor operatii de natura tehnica, concretizate in acte elaborate de organele de specialitat 515c25f e ale statului. Totalitatea acestor operatii si acte cu caracter tehnic si normativ constituie procedura bugetara.

Elaborarea proiectului bugetului

Prima varianta a proiectului bugetului de stat se elaboreaza de catre Ministerul Finantelor Publice pe baza propunerilor institutiilor, a evolutiei economice din perioada premergatoare si a tendintelor conjuncturale manifestate pe plan intern si extern. Aceste tendinte se refera la: puterea de cumparare a monedei nationale, preturi, salarii, stabilitatea monedei, prioritati in actiunile proprii ale statului, etc.

Principala problema a acestei etape consta in evaluarea veniturilor si cheltuielilor care se inscriu in proiect. Evaluarea acestora se poate face prin mai multe metode:

metoda automata (a penultimei) - presupune evaluarea forfetara a veniturilor si cheltuielilor, pentru bugetul anului N+l, pe baza datelor existente in bugetul si contul general de executie bugetara al anului N-l. Este o metoda simplu de aplicat dar care nu tine seama de conjunctura;

metoda majorarii sau diminuarii - are la baza determinarea ritmului mediu anual de crestere sau scadere a veniturilor si cheltuielilor din ultimii cinci sau mai multi ani consecutivi premergatori anului pentru care se elaboreaza bugetul. Cu acest ritm mediu se corecteaza veniturile si cheltuielile anului bugetar in curs, determinandu-se astfel elementele bugetului urmator. Metoda prezinta dezavantajul trimiterii, in perioada viitoare, a influentelor unor factori care s-au manifestat in trecut si care pot actiona sau in viitor;

metoda evaluarii directe - presupune determinarea veniturilor si cheltuielilor pe baza datelor preliminare ale contului general de executie bugetara curenta si a previziunilor economice si sociale pentru anul bugetar urmator. In aplicarea acestei metode este necesara luarea in considerare a ultimelor legi care modifica veniturile statului.

Elaborarea bugetului se .ace pe principale componente, de catre Guvern, iar pentru bugetele locale, de catre ordonatorii de credite de la nivelul unitatilor teritorial-administrative.

Aprobarea proiectului bugetului.

Aprobarea proiectului de buget presupune:

prezentarea de catre primul ministru sau de catre ministrul finantelor publice a proiectului de buget in fata Parlamentului;

analiza proiectului bugetului in comisiile parlamentare de specialitate;

concilierea modificarilor aduse proiectului pe perioada dezbaterilor;

aprobarea proiectului cu amendamentele aduse;

ratificarea de catre presedintele Romaniei.

Aceasta etapa a procedurii bugetare se incheie cu aprobarea de catre Parlament si ratificarea de catre presedinte a legii bugetare anuale.

Executarea bugetului

Se refera la incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor stabilite prin legea bugetara anuala. Responsabilitatea executarii bugetului revine Guvernului Romaniei.

Executia bugetului parcurge urmatoarele etape:

repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare se face in functie de termenele legale d; incasare a veniturilor si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor. La repartizarea pe trimestre se mai au in vedere ritmul de desfasurare al activitatii, pe parcursul anului si specificul activitatii respective;

executia de casa a bugetului se realizeaza in cea mai mare parte prin Trezoreria statului si prin unitati bancare. Trezoreria statului asigura atat executia bugetului central cat si a celor locale prin directiile judetene ale sale;

realizarea veniturilor bugetare inseamna incasarea integrala si la termenele stabilite a veniturilor bugetare. Realizarea unui venit bugetar presupune parcurgerea mai multor momente si anume:

a.       asezarea venitului, adica identificarea si cuantificarea materiei impozabile de care dispune o persoana fizica sau juridica;

b.      lichidarea inseamna determinarea obligatiei fata de buget prin stabilirea cuantumului venitului bugetar. Acest moment trebuie sa tina seama de cotele de impunere, de marimea masei impozabile si de situatia financiara a debitorului;

c.       emiterea titlului de percepere a importului consta in inscrierea sumei intr-un act pe baza caruia se autorizeaza perceperea unui anumit venit in contul bugetului. Actul poate fi: titlu de incasare, cand contribuabilul plateste din proprie initiativa impozitul, sau ordin de incasare cand are loc executarea silita;

d.      perceperea reprezinta momentul incasarii efective a venitului bugetar. Acest moment include urmarirea contribuabilului in cazul in care nu achita integral sau la termen, obligatia fata de buget.

efectuarea cheltuielilor bugetare se face in limita aprobata in buget care este limita maxima) si numai pentru destinatia aprobata. Respectand aceste doua restrictii efectuarea oricarei cheltuieli publice presupune urmatoarele momente:

a.          angajarea inseamna asumarea obligatiei de catre stat de a plati; acest moment determina stabilirea sumei limita in care se poate incadra o institutie sau o societate finantata de la buget;

b.       lichidarea inseamna verificarea efectuarii contraprestatiei si determinarea sumei datorate;

c.        ordonantarea consta in emiterea ordinului de plata in favoarea celui indreptatit; ordinul de plata trebuie sa poarte viza controlului preventiv deoarece sunt afectati banii statului;

d.       plata inseamna stingerea obligatiei statului fata de institutia sau societatea finantata.

Momentele angajarii, lichidarii si ordonantarii sunt realizate de ordonatorii de credite, iar momentul platii este realizat de gestionarii publici sau contabilii platitori ai trezoreriei.

Inchiderea exercitiului bugetar

Consta in elaborarea coltului general de executie bugetara care reflecta toate operatiile efectuate si stabileste deficitul sau excedentul bugetar.

Etapa de inchidere a exercitiului bugetar are la baza raportarile financiare ale ordonatorilor principali de credite. Acestea se depun la Ministerul Finantelor Publice care, le verifica, le analizeaza si intocmeste contul general de executie bugetara. Se intocmeste contul general de executie pentru fiecare componenta a sistemului bugetar. La nivelul bugetelor locale conturile de executie cad in sarcina primariilor care le elaboreaza si le inainteaza spre aprobare organelor de decizie alese.

Contul general de executie bugetara se aproba de catre Parlament.

Intreaga procedura bugetara este supusa controlului. In functie de organul care-l exercita, controlul bugetar poate fi:

control bugetar politic - se efectueaza de catre Parlament si consta in examinarea si adoptarea bugetelor, examinarea si aprobarea contului de inchidere. Pe parcursul executiei, Parlamentul analizeaza rapoartele primite din partea Guvernului privind executia bugetara pe perioade scurte (trimestre, semestre). Controlul periodic al executiei se face prin comisia de buget - finante a Parlamentului;

controlul administrativ - este efectuat de catre Ministerul Finantelor Publice, prin organele sale specializate. Acest tip de control are in vedere verificarea procedurii de incasare a veniturilor si a efectuarii cheltuielilor, cu respectarea limitei si a destinatiei aprobate;

controlul jurisdictional - il efectueaza Curtea de Conturi si se refera numai la etapa executiei bugetare.