Istorie criminologie

ISTORIE CRIMINOLOGIE

Criminalitatea ca fenomen social a aparut odata cu structura primelor forme arhaice atunci cand s-a impus norme si a existat morala . stiintificatia criminologiei a inceput sa fie studiata in ultimele 2 secole .

Primul criminolog consacrat a fost CESARE DECCALIA 1738 - 1794 , lucrarea sa despre infractiuni si pedepse in care critica tirania , pledeaza ptr. Dreptul comun unde toti trebuie sa fie egali in fata legii , pledand inmpotriva dreptului inchizitorial medieval .este intemeiata scoala cu acelasi nume , influentata de lucrarile scriitorilor iluministi MONTESQUIOR 1688-1755.si JEAN JACK ROUSEAU .

Scoala balcanica pune la baza preveniri criminalitatii educatia juvenila .

CESSARE 1836-1909 medic si criminlog italian intemeietorul scolii antropologice a dretului . Este autorul TEORIA INFRACTORULUI INNASCUT care poate fi recunoscut dupa anumite stigmate corporale "OMUL DELICVENT , CRIMA CAUZELE SI REMEDIERILE EI "

ENRICO FERRI jurist si om politic italia 737b19h n 1856 - 1929 - cunoscut ca intemeietorul criminologiei sociologice . ENRICO apreciaza ca factori favorizanti cauzele sociale si determinarile sociale.

RAFFALO CALOFFALO 1851 - 1934 jurist italian la UNIVERSITATEA DIN NAPOLLI lucrarea sa crimnologia 1885 incearca sa defineasca criminologia ca o stiinta separata de dreptul penal si sa creeze teoria criminalitatii naturale .

Cercetarea criminologiei succinta interes si rezultatele sunt sintetizate in capitolele din dreptul penal in psihologie si biologie . ca urmare au avut loc congrese internationale la : ROMA , PARIS , BRUXELLES , GENOVA , AMSTERDAM 1901 , TORINO , 1906 , KIOL 1981.

In 1934 la PARIS s-a creat societatea de criminologie avand ca principal obiect promovarea internationala a studentilor . Abordarea temei .CRIMa orgainizata , crimnalitate transnationala , delicventa juvenila .

S-au creat centre de cercetare stiintifica in domeniu la MONREAL si GENEVA . In 1968 la ROMA sub egida consiliului economic si social iar la ONU s-a creeat institutul de crecetare pentru aparare sociala UNSARI care in 1899 a fost transformat in institut interregional de cercetarea supra crimei si justitiei ( U.N.I.C.R.I. )

La nivel national 1990 a fost infiintata societatea romana de criminologie si criminalistica iar in cadrul ministerului justitiei INSTITUTUL DE PREVENIRE A CRIMNALITATII si IGPR , INSTITUTUL PENTRU CERCETAREA SI PREVENIREA CRIMINALITATII .

OBIECTUL CRIMINOLOGIEI .

Pentru a se afirma ca stiinta criminologia a trebuit sa dovedeasca ca are obiect propriu de cercetare , metode si tehnici stiintifice , sa faca evaluari pertinente si sa propuna masuri eficiente de limitare si prevenire a crimnalitatii ca fenomen social , obiectul criminologiei este definit la cel de-al doilea congres international de criminologie PARIS 1950 ca fiind :

CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL , INFRACTIUNEA , INFRACTORUL , VICTIMA SI REACTIA SOCIALA IMPOTRIVA CRIMINALITATII .

Crimnalitatea ca orice fenomen social reprezinta un sistem de proprietati si functii proprii .Analiza stiintifica criminologica opereaza cu termeni specifici cum sunt : criminaliatea reala , aparenta , legala si cifra neagra a crimnalitatii .

Criminaliatea reala este un concept cantitativ ce presupune totatilitatea faptelor penale savarsite pe un anumit teritoriu intr-o perioada de timp.

Crimalitatea aparenta cuprinde totalitatea faptelor sesizate justitiei .

Crimaliatea legala cuprinde totalitatea faptelor penale , pentru care s-au pronuntat hotarari definitive de condamnare.

Cifra neagra a criminalitatii cuprinde faptele , infractiunile comise si ramase necunoscute din diferite motive .ea reprezinta diferenta dintre crim. Reala si crim. Aparenta .

INFRACTIUNEA ca element al sistemului face obiectul cercetarii criminologice in cadrul criminalitatii  ca fenomen social .este definit in C.pen art. 17 ca fiind fapta ce presupune pericol social , este savarsita cu vibnovatie si etse prevazuta de legea penala .

Infractorul face obiectul; cercetarii criminologice datorita fenomenelor bio-psiho-sociale care il determina pe om sa incalce legea .persoaca care incalca legea este considerata un esec al procesului de educare socializare , dezvoltare biologica si normala .

VICTIMA cercetari de data recenta releva existenta unor relatii cauzale intre victima si autor . Reactia sociala prezinta interes ptr. Identificarea modalitatii prin care fenomenul social in care se rasfrange , fenomenul infractiunii poate fi prevenit si controlat .

Reactia social poate interveni ante - factum prin programe si masuri de orevenire dar si post-factum prin actiuni de socializare tratament .

SCOPUL CRIMINOLOGIEI - scopul general il comnstituie fundamentul unei politici penale eficiente in masura sa determine prevenirea si combaterea fenomenelor infractionale .

Scopul imediat il constituie stabilitatea cauzelor ce determina producerea criminalitatii si oferirea de solutii pentru identificare si diminuarea acesteia .

DEFINIREA CRIMINOLOGIEI

STIINTA care studiaza fenomenul social al criminalitatii in scopul preveniri si combaterii acesteia .

FUNCTII

descriptiva - consta ins tudierea si consumarea datelor privind volumul criminalitatii pe un anumit teritoriu si intr0o anumita perioada de timp.

explicativa - consta in prezentarea de explicatii privind cauzele fenomenului infractional in urma studierii acestuia , explicatii ce pot sta la baza fundamentului politicilor de prevenire si combatere

predictiva ( de anticipare ) vizeaza anticiparea unor modificari cantitative sau callitative a fenomenului

profilactica - presupune dezv. unor politici de prevenire a cauzelor si fenomenului

METODE DE CERCETARE

METODA OBSERVATIEI - consta in urmarirea atenta si sistematica a reactiilor autorilor sau victimei cu scopul de a sesiza aspectele esentiale .

METODA CONVORBIRII - fata de autor sau victima anume pregatita , libera sau standardizata ce are ca scop aflarea unor detalii refeitoare la motive , aspiratii ,trairi ,detalii.

METODA BIOGRAFICA 0 reconstituirea istoriei persoanei a comportamentului sau .

METODA EXPERIMENTULUI - provocarea unui fenomen in conditii bine determinate cu scopul de a gasi sau verifica o ipoteza ( reconstituirea)

METODA CLINICA - isi propune sa identifice raspunderea penala si orientarea regimului de executare a sanctiunilor penale si a programului de resocializare .

METODA TEXTELOR - proba standardizata care vizeaza determinarea cat mai exacta a gradului de dezvoltare , a unei insusiri fizice sau psihice de dezvoltare intelectuala de aptitudini de cunostinte , teste medicale .

METODA DOCUMENTARII - specifica analizei fenomenului criminalitatii si al reactiei sociale .Tehnica observarii , chestionarului , interviului , documentara ( statistici oficiale ) , anchetei sociale .    

PRINCIPALE CURENTE DE CERCETARE A CRIMINOLOGIEI

Orientarea biologica sunt cunoscute mai multe teorii privind originea biologica a criminalului astfel .

TEORIA ATAVISMULUI EVOLUTIONIST , TEORIA EREDITATII , BIOTIPURILOR CRIMINALE , CONSTITUIRILOR DELICVENTE .

La baza acestor teorii se afla explicatia evolutionismului lui DARWIN care opina : indivizii cu niste inclinari negative care isi fac ocazional aparitia in arborele genealogic al unei familii , inclinatii fara op cauza observabila , acestia pot fi ramasite ale unei stari primitive , anterioare , in care ei nu au porgresat vreme de generatii.

TEORIA ATAVISMULUI EVOLUTIONIST - ATAVUS - STRAMOS . ATAVISM inseamna aparitia la dsecendenti a unor caractere proprii ascendentilor indepartati si care nu s-au manifestat in generatii intermediare .Partzianul acestei teorii este CESSARE ROM ROSSE , care il sustine pe DARWIN .

Efectuand examene antropometrice pe 5907 delicventi , acesta a estimat tipul de criminal innascut la 65-70 % din totalul criminalilor dar dupa unele critici le-a redus la 30 - 35 % . Potrivit acestei ipoteze caracterul omului primitiv si al animalului inferior pot aparea la anumiti indivizi sub forma unor stigmatice ale scheletului : cutie craniana , dezvoltare masiva a maxilarului , anomalii ale urechilor , ochilor nasului , maini , picioare , degete si sex .

Teoriile ereditatii , adeptii acestei teorii si-au indreptat studiile asupra familiilor cu gene , acrediteaza ca asa cum gemeni sa nasc in familiele in care au mai existat asa si criminalii sa nasc din familiile unde au fost mai multi criminali in evolutia familiei .

TEORIA BIOTIPURILOR CRIMINALE - Se sustine ca exista o legatura intre tipurile biologice , conformarea lui fizica si anormalitatea mentala a caracterului individului .

TIPUL ASTENIC - longeviv , umeri ingusti , nesociabil , este predispun la infractiuni contra proprietatii

TIPUL ATLETIC - infractiuni contra liberatii persoanei .

TIPUL PICNIC - - scund , gras , predispus la escrocherii

TIPUL DISPLASTIC- predispus la infractiuni sexuale

TEORIA CONSTITUIRILOR DELICVENTE - se intelege acele elemente ereditare si congelitare dobandite , care favorizeaza comiterea unor infractiuni , urmarea a unor tentatii exterioare .

ORIENTAREA PSIHOLOGICA

TEORIA PSIHANALITICA SI PERSONALITATII CRIMINALE

Potrivit acestei orientari geneza criminlaitatii se afla in factori psihologici ce tin de individ . Orientarea psihologica pleca de la ideea ca intre comportamentul normal si delicvent diferenta nu survine de la natura si din sfera psihica ca urmare a unui conflict marcat de anumite particularitati psihice si anturajul sau .

Teoria psihanalitica a lui SIGMUND FREUD , parintele psihanalizei este a treia mare infrangere a orgoliului uman .

COPELIK a aratat ca PAMANTUL NU ESTE CENTRUL UNIVERSULUI

DARWIN  a aratat ca OMUL ESTE UN ANIMAL PRINTRE ALTELE .

PSIHANALIZA DEMONSTREAZA CA EUL nu este stapan la el acasa ( FREUD ) .Freud afirma pentru prima data ca in viata psihica nu exista nimic arbitrar si intamplator pana la cele mai nesemnifiante gesturi .

Conflictul interpsihic dintre inconstiinta si constiinta impregneaza intreaga viata a individului .

Principiul placerii promovat prin constientul axat pe viata animalelor i se opune principiului realiatatii promovat pe constiinta centrata pe viata sociala a omului .

Presiune inconstientului asupra constiintei duce la manifestari mobile , la dramatice tulburari de echilibru sau acte de omportament de neinteles , absolute sau ciudate .

Intrecele trei instanta ale psihicului apar stari tensionate coinflictuale eul fiind supus atacurilor celor doua puteri ( sinele si supra eul ) ostile si incompatibile .

Pulsiunile instinctive ale sinelui si cenzura exercitata de supra eu.

Eul controloeaz cerintele instinctuale de la nivelul sinelui , ia decizii privind permisiune de satisfacere a cestora , prin amanrea satisfacerii in conditii de timp si mediu favorabile sau prin suprimarea totala a acesteia .Deci destinul instinctelor este triplu , satisfacerea imediata ce consta intr-o descarcare pasinala , instinctele de la nivelul sinelui trec de bariera de cenzura a eului si supraeului .

Refularea consta in reprimarea instinctelor si este insotita de formarea unor complexe si simptome morbide .sublimarea ce consta in canalizarea intr-o activitae deviata , investitia de energie fiind denaturata in creatie artistica stiintifica , sportiva .

In acest caz instinctele sunt prelucrate de catre eu pentru a putea trece de cenzura supra eu .

TEORIA PERSOANLITATII CRIMINALE

Adeptii teoriei considera ca intre criminali si non criminal nu sunt deosebiri de natura .potrivit acesteia si unul si celalalt sunt impinsi la actiuni si  activitati de anumite nevoi si unuil si latul sunt ajutati de anumite capacitati de anumite acte de vointa .

Aceste  elemente fizice si psihice la criminali sunt uneori mai puternice de exemplu : impulsurile , agresivitatea , sexualitatea iar altele mai slabe : vointa stapanirii de sine.

Potrivit criminologului fracnez JEAN PINATEL trasaturile care stau la baza personalitatii criminale sunt :

ECOCENTRISMUL - tendinta de a raporta totul la propria persoana , de a considera ca totul este pozitiv .Tendinta acocenttrismului este de a invinge opozitia la crima , teama de aprobiul public sau de teama amenintarilor cu pedeapsa .

LABILITATEA - fire slaba ce nu se poate opune tentatiei

AGRESIVITATEA - instinct ce duce la satisfacerea unei nevoi ( autoagresivitatea , agresivitatea fizica , agresivitatea sociala )

INDIFERENTA AFECTIVA - absenta unor emotii , a unor sentimente de omenie , prietenie , indiferenta morala , perversitate .

ORIENTAREA SOCIOLOGICA

Adeptii au preferat analiza cazelro din exterior , acordand o atenmtie deosebita determinarilor de ordin social .Orientarea sociologica are mai multe  teorii :

teoria sociologica multifactoriala - ENRICO considera delictul un fenomen complex cu determinare multipla atat fizico-sociala cat si biologica si psihica in modalitati si grade diferite. Factorii  mediului social sunt familia , educatia , opinia publica , gradul de urbanizare , abolismul , organizare aeconomica , politica , nivelul veniturilor .

teoria DURKHEIN -criminalitatea este un fenomen social complex , normal care se manifesta inevitabil in toate societatile , fiind determinat de strictura socioculturala careia ii apartine.

Teoria anomiei - in societatea americana exista un set de valori dominante fundamentale , unanim acceptate dar la care nu se poate ajunge in mod egal dezvoltand un sentiment de nedreptate si frutrare   ce duce la criminalitate .