Functia si functionarul public

FUNCTIA SI FUNCTIONARUL PUBLIC.

Teoria functiei pub.

Natura juridica a functiei publice.

In scopul asigurarii intereselor pub. generale si satisfacerii cerintelor celor administrati, se impune ca organizarea si activitatea desfasurata de adm. pub. sa fie reglem. de lege, sa aiba caracter legal.

Art. 3 L. 188/1999 defineste fct pub. ca fiind ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite de autoritatea sau institutia pub., in temeiul legii, in scopul realizarii competentelor sale.

Responsabilitatile reprez obiectivele pe care institutia pub. trebuie sa le urmareasca in realizarea puterii executive.

Atributiile reprezinta DREPT si obligatiile cu care sunt investite autoritat.adm. pub. i realizarea responsabilitatilor.

Competenta este ansamblul atributiilor stabilie de lege, atributii legale, recunoscute unei institutii pub. sau unei fct pub.

Definitia notiunii de fct pub. in cadrul legii privind statutul functionarilor pub. nu este intamplator, ci tine de faptul ca realizarea fct pub. se face prin intermediul pers., functionarilor pub., care detin fct respectiva.

Principiile care stau la baza executarii fct pub. sunt:

Asigurarea prompta si eficienta, libera de prejudecati, coruptie,abuz de putere si presiuni pol. a tuturor activitat. Efectuate de functionarii pub.

. Selectarea functionarilor pub. exclusiv pe criteriul competentei.

Egalitatea sanselor la intrarea si la promovarea in corpul functionarilor pub.

Stabilitatea functionarilor pub.

Pt. a ocupa o fct pub. o pers. trebuie sa indeplineasca urmat. conditii:

a)    sa aiba cetatenie romana si domiciliul in Rom;

b)    sa cunoasca limba romana, scris si vorbit;

c)     sa aiba capacitate deplina de exercitiu;

d)    sa aiba starea de sanatate corespunzatoare fct pub. pt care candideaza, atestata pe baza de examen medical de specialitate;

e)     sa indeplineasca cond. de studii prevazute de lege pt fct pub.;

f)      sa aiba varsta de 18 ani impliniti;

g)    sa nu fi fost condamnat pt savarsirea unei infractiuni care ar face-o incompatibila cu exercitarea fct pub.;

h)    a castigat concursul sau a promovat examenul organizat pt ocuparea fct pub.

Principalul scop al oricarei fct pub. este acela de a realiza interesul pub., cu profesionalism, indiferent de formatiunea polit. aflata la guvernare.

Aspecte de DREPT comparat privind fct.pub. si functionarul pub.

Raportandu-se la tarile care au constitutii scrise, se poate spune ca, in fiecare tara se gasesc principii ale fct.pub.

Astfel, in Constitutia unor tari regasim consacrate principii esentiale si exprese in materia fct. pub. (Spania, Portugalia, Grecia, Danemarca, Italia)., in timp ce in altele regasim doar extrem de putine elem.

Majoritatea constitutiilor reglem. principiile: - egalitatii admisibilitatii in fct.pub., precum si - al autonomiei in exercitarea fct.pub. Alte constitutii stabilesc si principii generale de acces pt fct. pub. (Constitutia Norvegiei), altele pre 747e41h vad scopurile activit. pub., care sunt si ele fct.pub. ( Constitutia Suediei). Unele constitutii prevad garantii specifice pt functionar in exercitarea unor DREPT (Constitutia Austriei), iar altele reglem. problema raspunderii functionarilor pub.

In Anglia se apreciaza oamenii care trebuie sa indeplineasca anumite sarcini si se urmareste formarea unor functionari competenti, nu numai la momentul recrutarii lor, ci oamenii cu pregatire polivalenta, apti de a-si asuma sarcini de aceeasi natura in servicii diferite.

In sens larg, functionarii britanici se divid in: functionari permaneti si nepermanenti. Acestia sunt temporari si auxiliari. La acestia se adauga functionarii cu caracter industrial, care nu sunt cuprinsi in serviciul civil propriu-zis.

Functionarii veritabili - permanenti- sunt cei care se bucura de un serviciu permanent in politie,in judiciar, care lucreaza tot timpul, numiti direct de Coroana.

Functionarii bitanici nu au decat un statut regulamentar avand foarte putine texte legale.

Regimul fct. pub. este organizat in majoritatea cazurilor, prin ordinile consiliului si instructiunile trezoreriei, echivalente in tarile de pe continent cu decretele si circularele ministrilor.

SUA - Conceptia americana despre fct. pub. se fundamenteaza pe aspiratiile egalitare care caracterizeaza soc. americana, in ansamblul sau.

Functionarii adm. se impart in: permenti, temporari si intermitenti. - pe timp partial. Statutul lor este in mare parte stabilit de lege. Nu exista un statut general al fct.pub. stabilit printr-o lege cadru.

GERMANIA functionarii germani s-au bucurat de o reputatie buna pt competenta lor si simtul binelui pub., disciplina si in acelasi timp dorinta lor pt. progres si gustul pt. initiativa.

In prezent, institutia fct.pub. traverseaza o perioada mai dificila, osciland intre traditionalism si nevoia de a se adapta actualelor cerinte ale statului modern.

Structura functionarului pub. in CANADA este asemanatoare cu cea a celor britanici.

In sens larg, functionarii canadieni se impart in: permanenti si nepermanenti. Functionarii din serviciul permanent sunt platiti din fonduri pub. si numiti direct de reprezentantul coroanei.

Serviciul pub. canadian este divizat in clase comune, aproape tuturor departamentelor ministeriale: clasa adm., clasa executiva, cls. clericala, cls a IV.

Functionarii din serviciul pub. sunt, in principal, reecrutati prin concurs.

FRANTA - Modelul francez al fct.pub. este fondat pe cariera. Functionarii sunt recrutati pe baza de concurs.

FUNCTIA PUBLICA EUROPEANA.

Fct. pub. comunitara reuneste "mai multe mii de functionari si agenti in serviciul institutiilor comunitare si al diferitelor organisme care se inscriu in structura comunitara sau se gasesc la periferia sa.

Termenul de functionar pub. are mai multe acceptiuni si, in consecinta, mai multe arii de cuprindere, el poate ingloba totalitatea pers. supuse unui statut de DREPT pub., ca si pe cele supuse unui statut de DREPT privat.

Definitia organica impune a fi considerati functionari cei ce lucreaza mai mult sau mai putin direct in sectorul pub. (ministere, departamente de stat), in servicii de DREPT public, in unitati teritoriale sau in serviciile pub.ec. si soc., dependente de stat sau de colectivitati teritoriale. De ex., in Franta sunt considerati functionari, agentii din serviciile spitalicesti, iar in Belgia cei de la caile ferate.

Definitia functionala include in randul functionarilor, agentii pub. care exercita prerogative ale puterii pub. sau care participa la apararea intereselor vitale ale statului si colectivitatilor autonome. Intr-o asemenea conceptie sunt functionari, membrii fortelor armate, politie si alte forte de ordine, cei caare lucreaza in magistratura, administratie fiscala si diplomatie, ca si cei ce isi desfasoara activitatile in ministere, organisme adm-regionale, colectivitati teritoriale, banci centrale, in masura in care pers. in cauza exercita atributii ordonate, din sfera puterii jurid. pub. de stat sau din aria DREPT pub., cum ar fi elaborarea de acte jurid., punerea in aplicare a acestora.

Exista 2 sisteme de fct. pub.: sistemul fct. de cariera si sistemul lucrativ.

Sistemul fct. de cariera, expresie a principiului specificitatii adm. pub. a carei functionare implica existenta unui personal care este dotat cu competente particulare si care consacra viata profesionala serviciului fct. pub. Intr-un asemenea sistem, fct.pub.este structurata potrivit unei conceptii ierarhice. Functionarii, cu o pregatire adecvata, beneficiaza de stabilitate.

Sistemul lucrativ. Angajatii sunt clasati in fct de nivelul calificarii cerute, de capacitatea dovedita si de nivelul remuneratiei. Ei sunt recrutati pt. o fct. precisa si nu beneficiaza de garantii suplimentare de securitate a muncii. Calitatea functionarilor este legata de existenta actvitatii respective si de evolutia acesteia.

Privire de ansamblu asupra dimensiunii fct pub. in statele U.E. si refoemele sale.

In legislatia statelor europene nu exista o definitie standard a fct, pub. si a functionarului pub., dar au fost identificate si analizate suficiente elemente similare in toate aceste tari care sa demonstreze ca exista o baza unitara de raportare reprezentata printr-o serie de standarde comune in domeniul managementului fct. pub.:

- se constituie intr-un corp bine definit in categoria personalului bugetar;

- temeiul legal al incadrarii se regaseste in lege, facandu-se o delimitare de personalul contractual care se supune legislatiei muncii;

- numirea in fct. pub. se face in temeiul legii, prin vointa autorit. pub., a reprezentantului statului care are atributii in acest sens si nu in conformitate cu acordul a 2 parti;

- exista anumite cond. speciale stipulate de lege pt eliberarea sau destituirea din fct a functionarului pub.;

- activit. function. pub este foarte bine reglem., avand un rol constitutional si strategic;

- stabilitatea pe fct. pub. este o cerinta pe care toate institut.pub o respecta;

- obligativitatea fuctionarilor pub. de a nu avea apartenenta pol;

- profesionalism in exercitarea fct.pub.

In aproape toate statele U.E., majoritatea angajatilor pub. au statut de functionari pub. Aceasta inseamna ca sunt guvernati de o lege a functionarilor pub.. care este o lege pub., si nu de legislatia muncii, care consta in legi private sau civile aplicabile relatiilor dintre angajati si angajatorii sectorului privat.

Tarile din Europa Centrala si de Est. Dimensiunea fct. pub. nou create.

Multe din tarile Europei de Est si Centrale au adoptat legi referitoare la fct.pub., iar altele pregatesc proiecte de legi. Este recunoscut pe scara larga ca o fct.pub. permanenta si stabila este necesara pt. indeplinirea fct. statului.

In UNGARIA, putini angajati sunt considerati functionari pub. conf. L din 1992. Functionari pub. sunt acei oficiali care exercita fctii manageriale, de luare a deciziilor, legislative sau de implementare sau sunt investiti cu atributii import. in institut.adm.pub. Acestia reprezinta 12% din toti angajatii pub. In afara de functionarii pub. mai sunt alte categorii speciale de functionari, reglem. de o lege speciala (profesorii, doctorii si personalul din serviciul pub.).

In ESTONIA, criteriul adoptat de legea functionarilor pub. din 1995 este acela al exercitiului autorit. pub. Numai oficialii cu grad inalt sunt considerati ca detin autorit.pub. si astfel, considerati functionari pub. Anumite categorii de angajati pub. care de obicei sunt considerati functionari pub. in alta parte (politisti, gardieni pub., administratori de inchisori) se supun unor legi speciale.

In LITUANIA, legea Serviciului Public distinge intre functionari pub., functionarii pub. cu statute speciale si angajatii pub. Functionarii pub. sunt aceia care in cadrul institutiilor sau autorit. adm.pub centrale si locale exercita fct ale adm.pub. conf. legislatiei. Aceste fctii se refera la activitatea de executie si de implementare a actelor adm. si de administrare a serviciilor pub. Functionarii pub. cu statute speciale sunt aceia cu un statut special (functionarii vamali, politisti, controlori).

Anagajatii pub. sunt aceia angajati in institut. sau agentiile centrale sau locale si ofera servicii pub. si exercita fctii auxiliare.

In POLONIA, legea fct.pub. din decembrie 1998, distinge intre functionarii pub. si functionari. Functionarii pub. sunt aceia numiti intr-o fct. pub. prin urmarea procedurilor prevazute sw lege. Functionarii sunt aceia angajati printr-un contract de munca, pe baza principiilor stabilite de legea fct.pub.

In BULGARIA, legea fct.pub din 1999 defineste functionarul pub. ca "pers. care are o fct. pub. platita in cadrul adm. si areia o lege speciala ii acorda un statut special de functionar pub., obligat sa respecte prevederile acestei legi.

In ROMANIA, legea privind fct.pub. din 1999 acorda o dimensiune larga fct. pub. Denumirea de functionar pub. include pe aceia care sunt numiti intr-o fct pub. permanenta la nivel central sau local. Fct.pub. sunt acelea care exercita atributii pub.

Definitia si clasificarea fct pub. si a functionarilor pub.

Art. 2 alin.1 L 188/1999 defineste functionarul pub ca fiind pers. numita intr-o fct pub.

Totalitatea functionarilor pub. din autoritatile si institutiile pub. constituie Corpul functionarilor pub.

Functionarii pub. sunt numiti de catre conducatorul autoritatii sau instit. Pub., cu respectarea dispozitiilor L. 188/1999

Art.3 alin.1 L 188/1999 defineste fct pub ca fiind ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite de autorit. sau instit. Pub., in temeiul legii, in scopul realizarii competentelor sale.

Clasificarea fct pub.

Dupa natura competntelor, fct pub. se clasifica in:

a)    fct de executie

b)    fct de conducere.

Dupa cerintele privind nivelul studiilor absolvente

a)    fct pub. de categoria A;

b)    fct pub. de categoria B;

c)     fct pub. de categoria C.

In functie de competenta functionarilor pub. ,fct pub. se imparte in:

a)    fct pub. generale - reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor cu caracter general si comun tuturor autoritatilor si institutiilor pub. in vederea realizarii competentelor lor generale.

b)    fct pub. specifice - reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilit. cu caracter specific unor autorit. si instit. pub. in vederea realizarii competentelor lor specifice.

Dupa nivelul atributiilor titularului, fct pub se clasifica in:

a)    fctii. ocupate de Inaltii Functionari pub. ce cuprinde pers care sunt numite in una din urmatoarele fct: secretar al Guvernului si secretar general adjunct al Guvern., consilier de stat, secretar general sau secretar general adjunct din ministere si alte organe centrale de specialitate, prefect, subprefect, secretar general al Prefecturii, al judetului si al municipiului Buc., director general in cadrul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale adm pub. centrale.

b)    fct pub. corespunzatoare categoriei functionarilor pub. de conducere care cuprinde urmat.: secretar al municipiului, orasului sau comunei, director general sau director general adjunct in cadrul Ministerului si celorlalte sevicii pub. descentralizate, precum si al Aparatului propriu al Adm. pub. locale.

c)     fct. pub. corespunzatoare functionarilor pub. de executie care cuprinde urmat. fctii pub.: expert, consilier, consilier juridic, inspector, auditor.  

Clasificarea functionarilor pub.

In raport cu nivelul studiilor necesare ocuparii fct pub., functionarii pub se impart in

a)    functionari pub de clasa I - au studii superioare de lunga durata, absolvente cu examen de licenta;

b)    functionari pub de clasa a II-a - au studii superioare de scurta durata, absolvente cu diploma;

c)     functionari pub de clasa a III-a - au studii liceale.

In fct de etapa dezvoltarii lor profesionale

a)    functionari pub. debutanti;

b)    functionari pub. definitivi.

Functionarii pub. debutanti sunt pers care au promovat concursul pt ocuparea unei fct. pub., care insa nu indeplinesc cond. pt ocuparea unei fct pub definitive.

Pt ocuparea unei fct definitive, trebuie sa fie indeplinite urmat. cond:

sa fie trecut de stadiul de debuntant (au efectuat perioada de stagiu prevazuta de lege si au obtinut rezultate corespunzatoare in cadrul evaluarii;

sa aiba vechimea in specialitatea corespunzatoare fct pub. respective (6-12 luni);

sa fi promovat programe de perfectionare si formare in adm. pub.

Fct pub. de executie sunt structurate pe grade profesionale:

a)     in superior la nivel maxim;

b)    principal;

c)     asistent;

d)    debutant.

Pot fi Inalti Functionari pub. pers care indeplinesc cumulativ urmatoarele cond.:

a)     cond. de ocupare a fct. pub;

b)    are studii superioare de lunga durata absolvente cu diploma de licenta;

c)     a absolvit programe de formare profesionala specializate ori a dobandit titlul stiintific de doctor in specialitatea fct respective (in ceea ce priveste fct de prefect si subprefect, aceasta cond. trebuie indeplinita incepand cu 2006 esalonat in baza hot. de Guv;

d)    are cel putin 7 ani vechime in specialitatea fct respective;

e)     a promovat concursul organizat pt ocuparea fct pub.

Trasaturile fct. pub.

1. Fct pub. sunt create pt realizarea puterii pub. , a atributiilor stabilite prin lege institutiei pub adm.;

2. Fct pub. au caracter permannet, au o functionare continua, in scopul satisfacerii unui interes general, in mod continuu si neintermitent, cat timp exista competenta pe care fct pub. o realizeaza.

3. Fct. pub. sunt create prin lege, prin acte de putere, unilaterale. Fct pub. pot fi modificate sau poate fi schimbat continutul lor, in mod unilateral, prin lege sau prin act subsecvent, fara acordul celor care le exercita.

4. Fct pub. sunt organizate pt a satisface interesele generale, pub. si nu interesle personale.

5. Fct. pub. au un anumit grad de specializare, o competenta determ. de lege, in cadrul caruia urmaresc satisfacerea unui anumit interes general.

6. Fct. pub. pot exista si in afara sistemelor organelor adm pub.

Toate aceste atributii subliniaza rolul fct pub. de a satisface interesul general al comunitatii, in cadrul careia functioneaza instit. pub. din care face parte fct respectiva.

Cariera functionarilor pub. (Recrutarea, perioada de stagiu)

Cariera functionarilor pub. se imparte in grade, clase si trepte. Fiecare dintre cele 3 categorii ale fct pub se imparte in 2 grade. Gradul reprezinta o etapa din cariera functionarilor pub.

Fiecare grad se imparte in 3 clase de functionari pub. definitivi. Structura ierarhica a claselor este urmat.: cls a III-a, cls a II-a, cls I, ca nivel maxim.

Fiecare clasa se imparte in 3 trepte. Structura ierarhica a treptelor este urmat: treapta a 3-a, treapta a 2-a, treapta 1, ca nivel maxim.

Fiecare treapta corespunde unui nivel al salariului de baza din grila de salarizare.

Functionarul pub. isi pastreaza gradul, cls si treapta avute si atunci cand nu mai detine fct pub din motive neimputabile acestuia.

In acest caz, Agnetia Nat a Functionarilor Pub. ii va asigura functionarulu pub. incadrarea in alta fct pub in limita posturilor disponibile si potrivit pregatirii lui profesionale.

In scopul asigurarii gestionarii eficiente a resurselor umane, precum si pt urmarirea carierei functionarului pub., autorit. si instit. pub intocmesc un dosar profesional pt fiecare functionar pub. (continutul si forma sa urmeaza sa fie reglem. printr-o hot. de guvern).

Autoritatea si institut. pub. raspund de actualizarea si intocmirea dosarelor profesionale ale functionarilor pub., asigurand in acelasi timp pastrarea acestora in conditii de siguranta.

In privinta functionarilor pub. care intocmesc dasarul profesional, acestia au oblig de a pastra confidentialitatea datelor cu caracter personal.

La solicitarea functionarului pub., autorit. sau institutia pub. are obligatia de a elibera un document care sa evidentieze activitatea desfasurata de acesta, vechimea in munca, in specialitate si in fct pub.

Perioada de stagiu are in vedere verificarea aptitudinilor profesionale in indeplinirea atributiilor si responsabilitatilor unei fct pub., formarea practica a functionarilor pub. debutanti, precum si cunoasterea de catre acestia a specificului adm pub. si a exigentelor acesteia. Perioada de stagiu este cuprinsa intre 6-12 luni, in fct de categoria din care face parte postul respectiv.

La terminarea perioadei de stagiu, pe baza rezultatului evaluarii realizate, functionarul public fie va fi numit functionar pub. in clasa corespunzatoare studiilor sale, fie va fi eliberat din fct pub. In acest caz perioada de stagiu nu este considerata vechime in fct pub.

Recrutarea functionarilor pub.

Recrutarea functionarilor pub. se face prin concurs organizat in limita fct pub. vacante prevazute annual in acest scop prin planul de ocupare a fct. pub.

In mod exceptional, autorit. sau institut. pub. pot organiza ori, dupa caz, pot solicita organizarea concursului si in alte perioade ale anului, in situatia in care fct pub. se vacanteaza in cursul anului si nu au fost prevazute ca fct. pub. vacante in planul de ocupare a fct. In acest caz, concursul se organizeaza dupa promovarea, transferul si redistribuirea functionarilor pub., in cond. legii.

De ce cunostinte au nevoie functionarii pub.? - Raspunsul difera mult de la caz la caz. Exista 2 orientari: in viziunea primei dintre ele functionarului pub. trebuie sa fie in primul rand specialist in domeniul de care se ocupa, iar in viziunea celei de-a 2-a ar trebui preferate calitatile generale, de administrator.

Au DREPT de a participa la concursul organizat in vederea ocuparii fct pub. de conducere vacante, pers. care indeplinesc urmat. cond.:

sunt absolvente ale programelor de formare specializata si perfectionare in adm. pub., organizate de catre Institutul Nat. de Adm, centrale regionale de formare continua pt adm. pub. locala, precum si de alte institutii specializate din tara sau strainatate;

au fost numite intr-o fct. pub. din clasa I;

indeplinesc cerintele specifice prevazute in fisa postului;

indeplinesc cond. de vechime in specialitatea studiilor necesare execritarii fct. pub.

Concursurile se organizeaza de:

a) Comisia de concurs constituita pt recrutarea inaltilor functioanri pub.;

b) Ag. Nat. a Functionarilor Pub., pt ocuparea fct.pub. de conducere vacante, cu exceptia fct de conducere de sef birou si sef serviciu;

c) Autorit. si institut. pub. din adm. pub. centrala si locala, pt ocuparea fct pub. de executie, a fct pub. de conducere de sef birou si sef serviciu si respectiv a fct. pub. vacante;

d) Institutul Nat. de Adm., pt admiterea la programele de formare specializata in adm. pub., organizate in scopul numirii intr-o fct pub.

Pt a participa la concursurile organizate pt intrarea in corpul functionarilor pub., candidatii trebuie sa indeplineasca cond. minime de vechime in specialitatea studiilor necesare exercitarii fct.pub. in fisa postului pt care candideaza astfel:

minim 7 ani pt fct. pub. din categoria inaltilor functionari pub., cu posibilitatea reduceruu acestei perioade in cond. legii;

minim 5 ani pt. fct.pub. de conducere, cu exceptia fct.pub. de sef birou, sef serviciu, secretar al comunei, precum si a fct.pub. specifice,asimilate acestora;

min. 2 ani pt. fct.pub. de conducere, de sed de birou, sef serviciu, secretar al comunei, precum si pt fct.pub. specifice asimilate acestora;

min. 5 ani pt. fct. pub. de executie de grad profesional "superior";

min. 3 ani pt fct.pub. de executie de grad profesional "p.p".;

min.1 an, 8 luni, 6 luni, in fct de nivelul studiilor absolvite, pt. fct.pub. de grad profesional "asistent"

Comisiile de concurs - In vederea organizarii si desfasurarii concursurilor pt. recrutarea functionarilor pub. se constituie comisii de concurs, respectiv comisii de solutionare a contestatiilor, prin act adm. al conducatorului autorit. sau institut. pub. organizatoare a concursului, in cond. hot. de guvern 1209/2003. Nu pot fi membrii a contestatiilor pers. care au calitatea de:

deminitar;

- sot, sotie, ruda sau afin pana la gradul Ivinclusiv, cu oricare dintre candidati.

Membrii comisiei de concurs trebuie sa aiba:

cunostiintele necesare evaluarii probelor de concurs;

experienta in evaluarea cunostiintelor si aptitudinilor candidatilor, specifice procesului de recrutare.

Concursul consta in 3 etape: 1. Selectarea dosarelor; 2. Proba scrisa; 3. Interviu.

In vederea participarii la concurs, in termen de 20 de zile de la data publicarii anuntului de organizarea a concursului, candidatii depun la secretariatul comisiei dosarul de concurs, care va contine in mod obligatoriu:

a)     copia actului de identitate;

b)    formularul de inscriere;

c)     copiile diplomelor de studii si ale altor acte care atesta efectuarea unei specializari;

d)    copia carnetului de munca sau, dupa caz, o adeverinta care sa ateste vechimea in munca si, dupa caz, in specialitate;

e)     cazierul juridic;

f)      adeverinta care sa ateste starea de sanatate corespunzatoare;

g)     copia fisei de evaluare a performantelor profesionale, individuale sau, dupa caz, recomandarea de la ultimul loc de munca;

h)     declaratia pe propria raspundere sau adeverinta care sa ateste ca nu a desfasurat activitatea de politie pol.;

Rezultatul selectarii dosarelor de inscriere se afiseaza, cu mentiunea "admis" sau "respins" la sediul autorit. sau institut. pub. organizatoare a concursului.

Subiectele pt proba scrisa se stabilesc pe baza bibliografiei de concurs, astfel incat sa reflecte capacitatea de analiza si sinteza a candidatilor, in concordanta cu nivelul si specificul fct.pub. pt care se organizeaza concursul.

Promovarea functionarilor pub si evaluarea performantelor.

Promovarea reprezinta modalitatea de dezv. a carierei prin ocuparea unei fct pub. superioare vacante. Ea se poate face prin concurs sau examen.

Concursul va fi organizat si gestionat de catre comisia de concurs formata din 5 specialisti, in adm. pub., numiti prin decizia primului ministru sau de catre Ag. Nat a Function. Pub. sau de catre autoritatile sau institut pub locale sau centrale, precum si de Institutia Nat. de adm. cu avizul primului ministru.

Concursul are la baza principiul competitiei deschise, transparentei meritelor si competentei, precum si cel al accesului pt fiecare cetatean care indeplineste cond. legii.

Organizarea si desfasurarea concursului sau examenului pt ocuparea fct pub. este bazata pe:

competitia deschisa asigurata de accesul liber la concurs sau examne a oricarei pers. care indeplineste cond. cerute de lege pt ocuparea fct pub;

selectia dupa merit prin stabilirea pers. admise pt ocuparea fct pub., exclusiv pe baza rezultatelor obtinute;

asigurarea transparentei prin punerea la dispozitia celor interesati a informatiilor referitoare la modul de desfasurare a concursului sau examenului;

tratamentul egal prin aplicarea in mod nediscriminatoriu a unor criterii de selectie si clar definite astfel incat fiecare candidat sa aiba sanse la ocuparea fct respective;

confidentialitatea prin garantarea pregatirii datelor personale ale candidatilor in cond. legii.

Concursul pt ocuparea fct pub se organizeaza numai in limita posturilor vacante la Ag. Nat a Functionarilor pub. Aceasta agentie va verifica existenta unui functionar pub in corpul de rezerva al fct pub., iar in conditiile in care nu exista un astfel de functionar pub. se va da avizul organizarii concursului pt ocuparea fct pub.

Evaluarea performantelor profesionale ale functionarilor pub se face anual si are la baza o serie de criterii legale. Aceasta etapa are drept scop, pe de o parte, stabilirea unor cerinte pt postul respectiv si, pe de alta parte, promovarea sau retrogradarea functionarilor pub.

Procedura de evaluare are drept scop:

a) avansarea in grade de salarizare sau retrogradarea;

b) promovarea intr-o fct pub. superioara;

c) eliberarea din fct. pub. (cazul functionarilor pub. debutanti);

d) stabilirea cerintelor de pregatire profesionala a functionarilor pub.

Evaluarea are la baza acordarea urmatoareloe calificative: exceptional, foarte bine, satisfacator, nesatisfacator.

Evaluarea performantelor profesionale ale inaltilor functionari pub. se realizeaza de catre o comisie de evaluare compusa din 5 personalitati recunoscute ca specialisti in adm pub.

Sfera DREPT si obligatiilor functionarilor pub.

DREPTURI

Functionarii pub. au DREPT la opnie, un DREPT garantat. Este interzisa orice discriminare intre functionarii pub. pe criterii pol., sindicale, religioase, etnice, de sex, stare materiala, origine soc. sau de orice alta natura.

DREPT de asociere sindicala este garantat functionarilor pub. in cond. legii. Cei interesati pot, in mod liber, sa infiinteze organizatii sindicale, sa adere la ele si sa exercite orice mandat in cadrul acestora.

Functionarii pub se pot asocia in organizatii profesionale sau in alte organizatii avand ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregatirii profesionale si protejarea statutului.

Functionarii pub. isi por exercita DREPT la greva, in cond. legii.

Pt activitatea depusa functionarii pub. au dr la salariu, care se compune sin salariul de baza, sporuri si indemnizatii.

Sistemul de salarizare a functionarilor pub. se stabileste prin lege. La stabilirea sistemului de salarizare se vor avea in vedere urmat:

- necesitatea de a restrange costurile adm. pub., in cond. in care functionarii pub. competenti trebuie motivati si recompensati in mod corespunzator;

- crearea unei ierarhii a sistemului de salarizare pe categorii, grade, clase si trepte, bazate pe evaluarea postului;

- stabilirea unui raport just intre partea fixa si partea variabila a salariului, care sa tina seama de activitatea depusa si de importanta ei.

Functionarii pub. care, potrivit legii, sunt obligati sa poarte uniforma in timpul serviciului o primesc gratuit.

Durata normala a timpului de lucru pt functionarii pub. este de 8 h /zi si de 40 h/ saptamana.

Functionarii pub. au DREPT, in conditiile legii, la concediu de odihna, la concedii medicale si la alte concedii.

Functionarii pub. au DREPT, pe langa indemnizatia de concediu, la o prima egala cu salariul de baza din luna anterioara plecarii in concediu, care se impoziteaza separat.

In perioada concediilor de boala, de maternitate si a celor pt cresterea copiilor, raporturi de munca nu pot inceta si nu pot fi modificate decat din initiativa functionarului pub. in cauza.

Institutiile pub. au obligatia sa asigure functionarilor pub. cond. normale de munca si igiena, de natura sa le ocroteasca sanatatea si integritatea fiz.

Pt. motive de sanatate functionarilor pub. li se poate aproba, in mod exceptional, schimbarea compartimentului sau a autorit. sau institut. Pub in care isi desfasoara activitatea, cu pastrareagradului, clasei si treptei avute. Schimbarea se poate face numai daca function. pub. in cauza este apt profesional sa indeplineasca noile atributii ce-i revin.

Functionarii pub. beneficiaza de asistenta medicala, proteze si medicamente, in cond. legii.

Functionarii pub. beneficiaza de pensii, precum si de celelate DREPT la asigurari soc. de stat, potrivit legii.

In caz de deces al functionarului pub., membrii fam., care au, potrivit legii, dr la pensie de urmas, primesc pe o perioada de 3 luni echivalentul salariului de baza din ultima luna de activitate a functionarului pub. decedat.

Functionarii pub. beneficiaza in exercitarea atributiilor sale de protectia legii. Autorit. sau institut. pub. in care functionarii pub. isi desfasoara activit. este obligata sa ii asigure protectie impotriva amenintarilor, violentelor, faptelor de ultraj carora le-ar putea fi victima in executarea fct sau in legatura cu aceasta.

Autorit. sau institut. pub. este obligata sa-l despagubeasca pe functionarul pub. in situatia in care acesta a suferit din culpa autorit. sau a institut. pub. un prejudiciu material in timpul indeplinirii atributiilor de serviciu.

OBLIGATII

Functionarii pub. sunt datori sa indeplineasca cu profesionalism, loialitate, corectitudine si in mod constiincios indatoririle de serviciu si sa se abtina de la orice fapta care ar putea sa aduca prejudicii autorit. sau institut. pub. in care isi desfasoara activit.

Functionarii pub. au obligatia, ca in executarea atributiilor ce le revin, sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor pol.

Functionarii pub. raspund, potrivit legii, de indeplinirea atributiilor ce le revin din fct pub. pe care o detin, precum si a atributiilor ce le sunt delegate.

Functionarii pub. sunt obligati sa se conformeze dispozitiilor date de functionarii cu fct pub. de conducere carora le sunt subordonati direct, cu exceptia cazurilor in care apreciaza ca aceste dispozitii sunt ilegale. In asemenea cazuri, functioanrul pub. are obligatia sa motiveze in scris refuzul indeplinirii dispoz. primite. Daca functionarul pub. care a dat dispozitia staruie in executarea acesteia, va trebui sa o formuleze in scris. In aceasta situatie, dispoz. va fi executata de cel care a primit-o.

Functionarii pub. au indatorirea sa pastreze confidentialitate in legatura cu faptele, informatiile sau documentele de care iau cunostinta in exercitarea fct.

Functionarii pub. u indatorirea da pastreze secretul de stat si secretul de serviciu, in cond. legii.

Functionarilor pub. le este interzis sa solicite sau sa accepte, direct sau indirect, pt ei sau pt altii, in considerarea fct pub., daruri sau alte avantaje.

La numirea, precum si la eliberarea din fct, functionarii pub. sunt obligati sa prezinte, in cond. legii, conducatorului autorit. sau insitut pub. declaratia de avere.

Functionarii pub. au indatorirea de rezolva lucrarile repartizate de conducatorul compartimentului in care functioneaza.

Functionarilor pub. de executie le este interzis sa primeasca direct cereri a caror rezolvare intra in competenta lor ori sa intervina pt solutionarea acestor cereri.

Functionarii pub au indatorirea sa-si perfectioneze pregatirea profesionala, fie in cadrul autorit. sau institut. pub., fie urmand cursuri de perfectionare organizate in acest scop.

In cazul in care cursurile de perfectionare sunt organizate in alta localitate decat cea de domiciliu, functionarii pub. beneficiaza de delegare, potrivit L. 188/1999.

Modificarea, suspendarea si incetarea raporturilor de serviciu.

Modificarea raporturilor de serviciu a functionarilor pub. se poate face prin: transfer, delegare, detasare, mutare in cadrul altui compartiment, exercitarea unei fct de conducere pe o perioada determinata.

Delegarea se dispune in interesul institut. sau autorit. pub. in care este incadrat functionarul pub. pe o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice intr-un an.

Functionarul poate refuza delegarea.

Aceasta perioada de 60 de zile poate fi marita pana la 90 de zile cu acordul salariatului. Pe durata delegarii functionarul pub. isi pastreaza postul si salariul, iar autorit. sau institut. pub. care il deleaga este obligata da suporte costul integral al transportului,cazarii si indemnizatiei de delegare.

Detasarea se dispune in interesul institut. sau autorit. pub. in care urmeaza sa-si desfasoare activit. functionarul pub., pt o perioada de cel mult 6 luni. Aceasta perioada poate fi prelungita numai cu acordul scris al salariatului.

Functionarul pub. poate refuza detasarea in anumite situatii bine determinate de lege.

Transferul , ca modalitate de modificare a raporturilor de serviciu, poate avea loc intre autorit. sau institut pub., dupa cum urmeaza:

a)     in interesul serviciului;

b)    la cererea functionarului pub.;

Mutarea in cadrul altui compartiment al autorit. sau institut. pub. poate fi definitiva sau temporara.

Mutarea definitiva se aproba cu acordul scris al functionarului pub. de catre conducatorul autorit. sau institut. pub. in care isi desfasoara activit. functionarul pub.

Mutarea temporara in cadrul altui compartiment se dispune motivat in interesul autorit. sau institut. pub. de catre conducatorul autorit. sau institut. pub. pe o perioada de maxim 6 luni, cu respectarea cerintelor de pregatire profesionala.

Suspendarea raspunderii de serviciu se poate face de DREPT la initiativa functionarului pub. si se realizeaza in urmatoarele situatii:

cand functionarul pub. este ales sau numit intr-o fct de deminitate pub.;

cand functionarul pub. este incadrat la cabinetul unui demnitar;

este desemnat sa desfasoare activit. in cadrul unor misiuni diplomatice ale Rom;

desfasoara activit. sindicala pt care legea prevede suspendarea;

efectueaza serviciul militar obligatoriu;

este concentrat sau mobilizat;

efectueaza tratament medical in strainatate;

se afla in concediu pt incapacitate temporara de lucru;

se afla in caractina;

se afla in concediu de maternitate;

s-a constatat, prin hot. de guvern, disparitia functionarului pub.;

in caz de forta majora.

In termen de 5 luni de la data incetarii situatiei care a detrminat suspendarea, functionarul pub. este obligat sa informeze in scris conducatorul autorit. sau institut. pub., acesta din urma avand obligatia ca in termen de 5 zile sa asigure functionarului pub.cond. necesare reluarii activitatii de catre functionarul pub.

Raportul de serviciu se suspenda la initiativa salariatului in urmat. cond.:

concediu pt cresterea copilului (pana la varsta de 2 ani sau 3 ani, in cazul in care copilul sufera de un handicap);

concediu pt. ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, sau 18 ani, in cazul copiilor cu handicap;

in cond. in care functionarul pub. desfasoara activit. in cadrul unor organisme internat, altele decat cele ce determina suspendarea de DREPT;

in cond. participarii la campania electorala;

pt participarea la greva.

Atat suspendarea din fct, cat si reluarea activit. se dispune prin act adm. al conducatorului autorit. sau institut. pub respective, actul treb obligat comunicat Ag. Nat.a Functionarilor pub.

Incetarea raporturilor de serviciu a functionarul pub. se poate realiza in urmat. conditii:

- de drept;

- cu acordul partilor;

- prin eliberarea din fct pub.;

- prin destituirea din fct. pub;

- prin demisie.

Functionarul pub. poate sa comunice incetarea prin demisie in scris conducatorului autorit. sau institut. pub. Decizia nu trebuie motivata si produce efecte dupa 30 de zile de la inregistrare.

Incetarea fct pub. de drept se realizeaza:

la data decesului sau la data emiterii hot. de guvern de declarare a mortii prezumtive a functionarului pub.;

atunci cand functionarul pub. nu mai indeplineste cond. de ocupare ale fct pub.;

la data comunicarii deciziei de pensionare;

in cond. anularii actului adm. de numire in fct. pub.

in cond. in care functionarul pub. a fost condamnat printr-o hot. judecat. definitiva si irevocabila prin care s-a dispus aplicarea unei sanctiuni privative de libertate;

in cond. interzicerii exercitarii profesiei sau fct, ca masura de siguranta, printr-o hot;

in cazul in care a expirat termenul pt care a fost ocupata cu caracter temporar fct pub.

Din initiativa autorit. pub., conducatorul autorit. sau institut. pub (art.90 alin.4) va emite si comunica, in termen de 5 zile, functionarului pub. o dispozitie de eliberare din fct. pub. in urmatoarele situatii neimputabile functionarului pub.:

atunci cand autorit. sau institut. pub. si-a incetat activitatea;

atunci cand autorit. sau institut. pub. isi reduce personalul ca urmare a reorganizarii activit.;

in cond. admiterii cererii de reintegrare in fct. pub. ocupata de catre functionarul pub.;

pt incompetenta profesionala in cazul obtinerii calificativului nesatisfacator la evaluarea performantelor profesionale;

in cond. in care starea de sanatate fiz si psihica a functionarului pub. constatata prin expertiza medicala nu ii mai permite acestuia sa-si desfasoare activit. presupusa de fct pub.

Raspunderea functionarilor pub.

In unele lucrari din perioada postbelica erau identificate 5 tipuri de raspundere: disciplinara, contraventionala, penala, materiala, civila.

Exista urmat. forme de raspundere a functionarilor pub.:

raspundere disciplinara - fundamentata pe incalcarea normelor de disciplina specifice raportului de fct pub.;

raspundere contraventionala - pt savarsirea de catre functionarul pub. a unor fapte antisociale, clasificate de lege ca fiind contraventii;

raspundere patrimoniala - fundamentata prin art. 48 din Cod civil asa cum a fost el modificat si L. 554/2004, a contenciosului adm.;

raspunderea civila - care intervine pt pagube produse cu vinovatie patrominiului autorit. sau institut. pub. in care functioneaza, pt. neerstituirea sumelor ce i s-au acordat necuvenit in termenul legal, pt. daunele platite de autorit. sau institut. pub. in calitate de comitent, unor terte pers., in temeiul unei hot. judecat. definitive.

raspunderea penala - care intervine atunci cand functionarul pub. a comis fapte prevazute de Cod penal sau alte legi speciale. Acest tip de raspundere se imparte la randul lui, in:

a)     fapte prin care se incalca obligatiile izvorate din raportul de functionar;

b)    fapte prin care se incalca obligatii care nu izvorasc din raport. de funct. si care sunt savarsite de un functionarul pub. in calitate de cetatean.

Prin intermediul raspunderii se realizeaza atat scopul represiv, sanctionar, cat si scopul preventiv, carora trebuie sa li se adauge si scopul educativ.

In cazul functionarilor pub. nu este posibil sa vorbim despre raspundere fara sa implicam relatia sa cu responsabilitatea, notiuni care nu se confunda si care se disting in mod clar. Responsabilitatea precede raspunderea si o poate elimina daca subiectul de DREPT este consecvent in atitudinea sa, de a respecta valorile instituite de stat, de soc., de a se supune lor si de a le transforma i propriile lor valori.

Raspunderea functionarilor pub. este atrasa de incalcarea cu vinovatie a indatoririlor de serviciu.

Exista o relatie cauza-efect intre abaterea functionarilor pub. si raspunderea acestora. Abaterea adm. poate fi def. ca reprezentand fapta savarsita cu vinovatie, de catre functionarul pub. prin care acesta incalca obligatiile ce-i revin din raportul de functionar pub. sau in legatura cu acesta s care afecteaza statutul sau socio-profesional sau moral.

☻☻Raspunderea disciplinara - incalcarea de catre functionarul pub. a indatoririlor de serviciu cu vinovatie atrage raspunderea disciplinara.

Incalcarea cu vinovatie a indatoririlor corespunzatoare fct pub. pe care o detin si a normelor de conduita profesionala si civica, prevazute de lege, constituie abatere disciplinara.Astfel, constituie abateri disciplinare urmat. fapte:

intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor;

neglijenta repetata in rezolvarea lucrarii;

absenta nemotivata de la serviciu;

nerespectarea in mod repetat a programului de lucru;

interventiile si staruintele pt solutionarea unor cereri, in afara cadrului legal;

nerespectarea secretului profesional sau a confidentialitatii;

manifestari ce aduc atingere prestigiului autorit. pub. in care functionarul pub. isi desfasoara activit.;

desfasurarea in timpul programului de lucru a unor activitati cu caracter pol;

refuzul executarii indatoririlor de serviciu;

incalcarea dispozitiilor referitoare la in compatibilitati, indatoriri si conflicte de interese;

stabilirea de catre functionarul pub. de executie, a relatiilor directe cu petentii

In ceea ce priveste nerespectarea regimului incompatibilitatii si a conflictului de interese, sanctiunea disciplinara nu este sg. consecinta a incalcarii normelor legale. Interventia unei stari de incompatibilitate reprezinta una din situatiile care determina incetarea fct pub.

Sanctiunile disciplinare aplicabile conform legii sunt:

mustrarea scrisa;

diminuarea DREPT salariale cu 5-20% pe o perioada de pana la 3 luni;

suspendarea DREPT de avansare in gradele de salarizare, sau, dupa caz, de promovare in fct pub. pe o perioada intre 1-3 ani;

trecerea intr-o fct pub. inferioara pe o perioada de pana la 1 an, cu diminuarea salariului;

destituirea din fct pub.

Sanctiunile aplicabile in cazul savarsirii unor abateri disciplinare po fi impartite astfel:

sanctiuni cu caracter moral;

sanctiuni cu caracter precumpanitor material;

sanctiuni care afecteaza cariera functionarului pub. (suspendarea dr de avansare);

sanctiuni care se refera la incetarea raportului de functionar pub (destituire).

Principiile fundamentale care guverneaza regimul raspunderii disciplinare a fct. pub. sunt:

1. Principiul individualizarii sanctiunii disciplinare - repez. aplicarea principiului general al individualizarii sanctiunii sau pedepsei care guverneaza orice raspundere jurdic si care se face in fct de urmat. criterii: cauzele si gravitatea abaterii disciplinare; imprejurarile in care a fost savarsita fapta; gradul de vinovatie; consecintele faptei comise; comportarea generala a functionarului pub. in indeplinirea sarcinilor de serviciu; existenta unor antecedente disciplinare, respectiv a unor sanctiuni disciplinare care nu au fost ridicate din cazierul adm. Sanctiunile disciplinare se aplica in termen de cel mult 6 luni de la data savarsirii abaterii.

2. Principiul cercetarii prealabile - care impune ca aplicarea sanctiunilor disciplinare sa nu se poata realiza decat dupa ce s-a efectuat cercetarea prealabila a faptei care i se imputa functionarului pub. si audierea lui. Audierea functionarului pub. trebuie consemnata in scris, intr-un proces verbal sub sanctiunea nulitatii.

Refuzul functionarului pub. de a se prezenta la audieri, de a semna o declaratie privitoare la abaterile disciplinare care i se imputa se consemneaza intr-un proces verbal.

Legea impune constituirea in cadrul autoritatii sau institut. pub. a unor comisii de disciplina. In alcatuirea comisiei de disciplina intra un nr legal de reprezentanti, desemnati de conducatorii institut. pub. si de sindicatul reprezentativ al functionarilor pub.

Comisia de disciplina are rolul de a determina comiterea de catre functionarul pub. a unei abateri disciplinare; determin. se realizeaza prin activit. de cercetare pe care o intrepinde, precum si formularea propunerilor de sanctiuni ce urmeaza a se aplica functionarului pub. de catre organul competent.

Fiecare comisie de disciplina are un presedinte, numit de catre conducatorul institut respecrive cu consultarea sindicatelor.

Cazierul administrativ - pt evidentierea situatiei disciplinare a functionarului pub., Ag. Nat a Funct. Pub. , va elibera un cazier adm., in conformitate cu baza de date pe care o detine si gestioneaza.

- este un act care cuprinde sanctiunile disciplinare aplicate functionarilor pub. si care nu au fost radiate in cond. legii.

- este necesar in urmat. cazuri:

- in cazul desemnarii unui functionar pub. ca membru in comisia de concurs pt recrutarea functionarilor pub.;

- at. cand este numit un membru in comisia paritara de disciplina;

- at. cand un functionar pub. ocupa un post in randul inaltilor functionari pub. sau a celor de conducere.

Sanctiunile disciplinare se radiaza de DREPT intre 6 luni - 7ani, in fct de gravitatea abaterii. Radierea se constata prin act adm al conducatorului autorit. sau institut. pub.

☻☻Raspunderea contraventionala.

Contraventia reprezinta a incalcare cu vinovatie a legii, prevazuta si sanctionata in actul normativcare o reglem.

a) Fapta savarsita cu vinovatie.

Raspunderea contraventionala este o raspundere bazata pe culpa si nu o raspundere "obietiva". Latura obiectiva reprez. atitudinea faptuitorului fata de fapta sa si fata de rezultatul periculos produs. Vinovatia presupune savarsirea unei fapte cu intentie sau din culpa.

b) Fapta prezinta un pericol soc. mai redus decat infractiunea.

Faptele calificate drept contraventii incalca valori soc. de importanta mai redusa decat cele ocrotite prin incriminarea unor fapte ca fiind infractiuni. Sub aspectul periculozitatii soc. a faptei, cat si a autorului, prin atitudinea sa subiectiva fata de fapta, contraventia este situata imediat dupa infractiune, dar deasupra celorlalte abateri adm. ori disciplinare.

c) Fapta este sanctionata ca atare prin legi si alte acte normative.

Caracterul contraventional al unei fapte este stabilit prin lege sau prin hot. judecat., acte normative prin care se stabilesc si sanctioneaza contraventii in toate domeniile de activitate, dar si prin hot. ale autorit. adm. pub. locale sau judetene ce stabilesc si sanctioneaza contraventii in toate domeniile de activit. in care acestora li s-au stabilit atributii legale.

Sanctiuni contraventionale:

a) Avertismentul - consta atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului asupra pericolului soc. al faptei savarsite, insotita de recomandarea de a respecta dispozit. Legale (art.7 alin.1 O.G. nr.2/2001);

- se aplica in cazul in care actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei prevede aceasta sanctiune si daca fapta prezinta o gravitate redusa (art.7 alin.2).

b) Amenda contraventionala - pt. contraventiile stabilite prin hot.de Guv. limiteke de cuantum sunt intre 500 000 - 100 000 000 (art.8 alin.2);

- pt. contraventiile stabilite prin hot. a Cosiliului local al comunei, orasului,municipiului, sectoarelor municip. Bucuresti, Cosil. Judet.limitele cuantumului sunt 250 000 - 25 000 000 (art.8 alin.3)

Amenzile se fac venit la bugetul de stat cu exceptia amenzilor aplicate in temeiul hot. autorit. adm. pub. locale care se fac venit la bugetele locale respective, precum si a celor pt care legea prevede altfel (art.8 alin.5).

c) Obligarea contravenientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii - se poate stabili numai prin lege si numai pe o durata ce nu poate depasi 300 de ore.

d) Inchisoarea contraventionala - este stabilita ca sanctiune numai prin lege si numai pe o durata ce nu poate depasi 6 luni (art.9 alin.1).

PROCEDURA CONTRAVENTIONALA

1. Constatarea contraventiei.

Contraventiile se constata printr-un proces verbal incheiat de pers. anume prevazute in actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventiile, denumite in mod generic agenti constatatori.

Pot fi agenti constatatori:

primarii, ofiterii si subofiterii Ministerului de Interne special abilitati;

pers. imputernicite in acest scop de ministrii si de alti conducatori ai autorit. adm. pub. centrale si locale;

pers. prevazute in special de lege.

Procesul verbal de constatare a contraventiei va cuprinde:

data si locul unde este incheiat;

numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constator;

datele personale din actul de identitate, inclusiv CNP-ul, ocupatia si locul de munca al contraveniwntului;

descrierea faptei contravenientului cu indicarea datei, orei si locului in care a fost savarsita, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;

aratarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia;

indicarea societatii de asigurari in eituatia in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie;

posibilitatea achitarii in termen de 48 h a 50% din minimul amenzii prevazut in actul normativ, daca acesta prevede o astfel de posibilitate;

termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plangerea.

In cazul in care contravenientul este minor, procesul verbal va cuprinde si numele, prenumele si domiciliul parintilor sau ale altor reprezentanti ori ocrotitori legali ai acestuia.

In cazul in care contravenientul este o pers. jurid., in procesul verbal se vor face mentiuni cu privire la denumirea, sediul, nr. de inmatriculare la Registrul Comertului, si codul fiscal al acesteia, precum si datele de identificare a pers. care o reprezinta.

2. Aplicarea sanctiunilor contraventionale.

O.G. 2/2001 art.21 stabileste ca in cazul in care prin actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei nu se prevede altfel, agentul constatator prin procesul verbal de constatare, aplica si sanctiunea.

Sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol soc. al faptei savarsite,tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijlocul de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul verbal.

Aplicare inchisorii contraventionale se poate dispune doar de instanta de judecata, care in cazul in care, pers. ce a savarsit o contraventie este de acord, va dispune obligarea la prestarea unei activitati in folosul comunitatii.

Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 48 h de la data incheierii procesului verbal 50% din minimul amenzii prevazute in actul normativ, agentul constator facand mentiune desprea ceasta in procesul verbal, cu cond. ca in actul normativ de stabilire a contraventiei sa fie mentionata expres aceasta posibilitate.

Aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie in termen de 6 luni de la data savarsirii faptei.

Caile de atac impotriva procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei.

Impotriva procesului verbal se poate depune o plangere in 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii acestuia.

Plangerea insotita de copia de pe procesul verbal se depune la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat sa o primeasca si sa inmaneze depunatorului o dovada in acest sens.

Plangerea impreuna cu dosarul cauzei se trimit de indata judecatoriei in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia. Plangerea suspenda executarea.

Hot. prin care se solutioneaza plangerea poate fi atacata cu recurs in 15 zile de la comunicare. Motivele de recurs pot fi sustinute si oral in fata instantei . Recursul suspenda executarea hotararii.

Executarea sanctiunilor contraventionale - este diferita in fct de sanctiunea aplicabila si de atitudinea contravenientului fata de procesul verbal de constatare.

In cazul avertismentului, acesta se adreseaza oral atunci cand contravenientul este prezent la constatarea contraventiei si sanctiunea este aplicabila de agentul constatator. In celelalte cazuri avertismentul se socoteste executat prin comunicarea procesului verbal de constatare a contraventiei cu rezolutia corespunzatoare.

Daca sanctiunea a fost aplicata de instanta prin inlocuirea amenzii contraventionale cu avertismentul, comunicarea acesteia se face prin incunostiintare scrisa.

Executarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie daca procesul verbal nu a fost comunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicarii sanctiunii. Executarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie in termen de 2 ani de la data aplicarii.

In cazul inchisorii contraventionale, executarea acesteia se face in locurile si modalitatile prevazute de lg. speciala. Executarea se prescrie in termen de 1 an de la data ramanerii irevocab. a hot.

Incompatibilitati ale fct. publice. Conflictul de interese.

☻Calitatea de functionar pub. este incompatibila cu orice fct pub. decat cea in care a fost numit, precum si cu fct de demnitate pub.

☻Functionarii pub. nu pot detine fct si nu pot desfasura activitati remunerate sau neremunerate, dupa cum urmeaza:

a)     in cazul autorit. sau institut. pub.;

b)    in cadrul cabinetului demnitarului cu exceptia cazului in care a fost suspendat din fct de baza;

c)     in cadrul soc. com. ori in alte unitati cu scop lucrativ din sectorul pub si privat;

d)    in cadrul unor asociatii familiale sau ca pers. fiz. autorizata;

e)     in calitate de membru in cadrul unui grup de interes ec.

☻Functionarii pub. care au desfasurat activit. de control sau monitorizare cu privire la soc. com. sau alte unitati cu scop lucrativ nu pot lucra in cadrul acestor societati supuse controlului si nu pot acorda asistenta de specialitate pe o perioada de 3 ani de la data iesirii din corpul functionarilor pub.

☻Functionarii pub. intre care exista raporturi de rudenie in cadrul unor raporturi ierarhice directe.

☻ Functionarii pub. nu pot face parte din organele de conducere ale partidelor politice. Inaltii functionari pub. nu pot fi nici macar membrii in cadrul unui partid politic sub sanctiunea destituirii din fct.

CONFLICTUL DE INTERESE - reprezinta situatia in care pers. ce exercita o fct pub. sau o demnitate pub. are un interes personal de natura patrimoniala care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor legale.

Principiile care stau la baza prevenirii conflictelor de interese in exercitarea fct. pub.sunt: impartialitatea, transparenta deciziei, integritate, sprematia interesului pub.

Functionarul pub. este obligat sa nu emita un act adm. sau sa nu incheie un act jurid, ori sa nu participe la luarea unei decizii in exercitarea atributiilor sale daca acest lucru ar putea produce un folos material pt sine ori rudele sale de gard I.

Conflictul de interese nu intervine in cazul actelor normative pt ca legiuitorul a considerat ca limitarea lui doar la actul adm. este suficienta. Actele adm. emise cu incalcarea acestei dispozitii legale sunt lovite de nulitate absoluta, mai mult chiar functionarul pub. poate raspunde penal sau patrimonial.

Functionarul pub. este in conflict de interese daca se gaseste in una din urmatoarele situatii:

a) este chemat sa ia decizii sau sa rezolve cererii cu privire la pers. fiz. sau jurid. cu care are relatii cu caracter patrimonial.

b) participa in cadrul aceleiasi comisii cu sotul sau sotia sau rude de gradul I.

c) interesele sale patrimoniale sau ale rudelor de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie sa le ia in exercitarea fct pub.

Functionarul pub. trebuie sa se abtina de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea si mai mult chiar, sa informeze seful ierarhic, caruia ii este subordonat direct despre situatia creata. Acesta are obligatia sa desemneze un alt functionar pub. cu acelasi nivel de pregatire si experienta, functionar pub. care va prelua sarcinile respective.

In conditiile nerespectarii cerintelor legale referitoare la conflictul de interese este angajata raspunderea disciplinara, penala, civila sau adm. a functionarilor pub.

☻☻Raspunderea civila si patrimoniala a functionarilor pub.

Sediul materiei acestui tip de raspundere il reprezinta L. 554/2004 a contenciosului adm., art.16, raportat la dispozitiile Consitutiei. Art. prevede ca act. in justitie pe care le consacra legea vor putea fi formulate si personal impotriva pers. fiz. care a elaborat, a emis sau a incheiat actul ori, dupa caz, care se face vinovata de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un DREPT subiectiv sau la un interes legitim, daca se solicita plata unor despagubiri pt. prejudiciul cauzat ori pt intarziere. In cazul in care actiunea se admite, pers. respectiva va putea fi obligata la plata despagubirilor, solidar cu autorit. pub. respectiva.

Legea 554/2004 prevede in art.1 3 tipuri de actiuni, dupa obiectul lor, si anume:

act. in anularea unui act adm.;

act in obligatia autorit. pub. la emitarea unui act adm. sau recunoasterea DREPT pretins;

act in despagubire, legea recunoscand atat posibilitatea obtinerii de daune materiale, cat si daune morale (art.18 alin.3).

Din coroborarea dispoz. constitutiei reiese ca cetateanul roman are un DREPT fundamental - DREPT la reparatii pt pagubele cauzate prin actele adm. ale autorit. pub., respectiv pt tacerea sau intarzierea autoritatii pub fata de cererea sa.

Obligatia de reparare a prejudiciului rezulta din dispoz. DREPT civil ale art.998 care prevede ca orice fapta a omului, care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara; din cele ale art.1073 Cod civil potrivit caruia creditorul are DREPT de a cere indeplinirea exacta a obligatiei, iar in cazul in care acest DREPT nu este respectat, are DREPT la dezdaunare; precum si cele ale art.1082 Cod civil potrivit caruia debitorul este osandit de a se cuveni la plata de daune interese pt. neexecutarea oblig. sau pt. intarzierea executarii, cu toate ca nu este de rea credinta din partea-i, afara numai daca nu va justifica o cauza straina care nu-i poate fi imputata.

Cnf. dispoz. l. 554/2004 a contenciosului adm. coroborate cu dispoz. complementare rezultate din Costitutia Rom., rezulta ca raspunderea adm-patrimoniala trebuie sa indeplineasca urm. cond:

actul adm. sa fie ilegal;

sa existe prejudiciu material ori moral;

sa existe un raport de cauzalitate intre actul ilegal si prejudiciu;

sa se poata dovedi culpa autori. pub.

Raspunderea civila a functionarilor pub. se angajeaza, conf. art 72 L. 188/1999;

1. pt. pagubele produse cu vinovatie patrimoniul autorit. sau institut. pub. in care functioneaza;

2. pt. nerestituirea in termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;

3. pt daunele platite de autorit. sau institut. pub., in calitate de comitent, unor terte pers., in temeiul unei hot. judecat. definitive si irevocabile.

Repararea pagubelor aduse autorit. sau institut. pub. se dispune prin emiterea de catre conducatorul autorit. sau institut. pub. a unui ordin sau a unei dispozitii de imputare, in termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, dupa caz, prin asumarea unui angajament de plata ori pe baza hot. judecat. definitive si irevocabile. Impotriva ordinului sau dispoz. de imputare, functionarul pub. in cauza se poate adresa instantei de contencios adm.

1. Pt. pagubele produse cu vinovatie patrimoniul autorit. sau institut. pub. in care este incadrat functionarul pub.

In vederea declansarii raspunderii civile se cer a fi indeplinite cumulativ anumite cond., lipsa oricareia dintre ele atragand ineficienta faptei:

a)    existenta unei fapte ilicite producatoare de prejudicii;

b)    prejudiciul sa se fi produs in mod direct in patrimoniul autorit. sau institut. pub. in care este incadrat functionarul pub.;

c)     fapta ilicita sa fi fost comisa de function. pub. si in legatura cu indatoririle sale de serviciu, ceea ce presupune existenta unui raport jurid. de fct pub. sau de serviciu;

d)    existenta vinovatiei.

Proba indeplinirii tuturor acestor cond. cade in sarcina institut sau autorit. pub. prejudiciate.

2. Pt. nerestituirea in termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit functionarilor pub. de catre autorit. sau institut. pub.

S. Beligradeanu spune ca nerestituirea sumelor ce s-au acordat necuvenit constituie o cauza de raspundere civila, desi in acest caz "nu suntem in prezenta raspunderii civile, ci a platii lucrului indatorat".

3. Pt. daunele platite de autorit. sau institut. pub., in calitate de comitent, unor terte pers., in termenul unei hot. judecat. definitive si irevocabile.

In aceasta situatie avem de- a face cu o act. civila a autorit. sau institut. pub. declansate impotriva function. pub., vinovat de producerea prejudiciului in patrimoniul tertului fiind fundamentata pe art. 998-999 Cod.civ., adica aceeasi act pe care o avea si victima impotriva functionarului pub. prepus.

Autorit. sau institut. pub. platind, in calitate de comitent, despagubirile pt. functionarul pub. vinovat, preia astfel prin subrogare DREPT si actiunile victimei in masura in care a efectuat plata despagubirilor.

Fata de aceasta situatie se impun anumite precizari: - autorit. sau institut. pub. raspunde in calitatea de competent fata de tertul prejudiciat nu in baza art. 998-999 Cod.civ., ci in baza art.1000 alin.3 Cod.civ. care instituie o raspundere civila delictuala obiectiva pt. prejudiciile cauzate de prepusii lor functionari pub., in fct ce li s-au incuviintat.

Acest statut al autorit. sau institut. pub. reprezinta expresia valorificarii dr la optiune pe care legea il acorda tertului pagubit in vederea recuperarii integrale a daunelor.Astfel, tertul pagubit poate cere, insa pe temeiuri si fundamentari diferite, intregul prejudiciu fie comitentului in baza art.1000 alin.3cod.civ., fie prepusului in baza art.998-999 cod.civ., fie comitentului si prepusului deodata sau succesiv. Fata de victima prejudiciata exista o raspundere a prepusului s comitentului, solidaritate dedusa din art. 1003 cod.civ.

Pt. ca raspunderea comitentului sa fie angsjata in temeiul art.1000 alin.3 cod.civ. este necesar ca in pers. prepusului sa fie intrunite cond. raspunderiipt fapta proprie prevazute de art.998-999 cod.civ., la care se adauga 2 cond. speciale: existenta raportului de prepusenie in mom. savarsirii faptei ilicite cauzatoare de prejudicii, adica a raportului de fct pub. sau de serviciu si savarsirea faptei in fct ce li s-au incredintat.

Raspunderea autorit. sau institut. pub. pt faptele cauzatoare de prejudicii ale functionarilor pub., este o raspundere limitata. Pagubele cauzate de funct. pub. datorita unor greseli detasabile de serviciu nu au nici o legatura cu exercitarea atributiilor lor, fiind imputate numai functionarului pub. in cauza si nu autorit. sau institut. pub. in care este incadrat. Sarcina probei indeplinirii acestor cond. revine tertului pagubit.

☻☻Raspunderea penala a functionarilot pub.

- face obiectul DREPT penal, care determina cu precizie toatecazurile in care un functionar devine infractor, precum si pedepsele ce se vor aplca acestuia.

Prin legislatia penala se stabilesc un nr. mare de infractiuni care desi pot fi comise de orice individ, at. cand ele sunt savarsite de un functionar pub., pedeaspa este majora. Aceasta dozare a pedepselor i raport cu infractorul din partea legiuitorului se aplica prin aceea ca functionarul este de 2 ori vinovat in cazul in care comite anumite infractuni. In primul rand, este vinovat ca unul care prin insasi fct lui trebuie sa contribuie represiuena infractiunii si, in orice caz, trebuie sa dovedeasca o moralitate si constienticiozitate mai mare decat a celorlalti cetateni.

Raspunderea penala a functionarilor pub. reprezinta cea mai grava forma a raspunderii jurid. aplicabila acestora, ce se angajeaza i cazul in care functionsii pub. savarsesc infractiuni in timpul serviciului sau in legaturacu atributiile fct pub. pe care o detin, potrivit L.188/1999, privind statutul fuinctionarilor pub., modificata.

Functionarul pub. poate sa apara atat ca subiect activ, ca autor al infractiunii, cat si ca subiect pasiv in infractiunile savarsite de altii impotriva sa.

In Cod.penal exista un capitol distinct intitulat "infractiunea de serviciu sau in legatura cu serviciul", unde sunt definite infractiunile de: abuz in serviciu contra intereselor penale, abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi, abuz in serviciu contra intereselor pub., neglijenta in serviciu, purtare abuziva, neglijenta in pastrarea secretului de stat, luarea de mita, primirea de foloase necuvienite si altele.

Notiunea de functionar pub. pe planul penal are o sfera mai larga de cuprindere decat in alte ramuri ale DREPT, fiind definita de art.147 alin.1 Cod.pen. ca pers. care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu in timpul serviciului unei unitati prevazute in art.145 Cod.pen. ( autorit. pub., institut. pub., alte pers jurid. de interes pub.).

In notiunea de functionar pub. intra si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte pers. jurid.

Raspunderea penala a functionarilor pub. poate fi justificata de 2 categorii de fapte culpabile:

1. fapte prin care se incalca obligatiile care nu izvorasc din raportul de fct pub. sau de serviciu, care sunt savarsite ca cetatenie, si in aceasta situatie ne plasam in sfera exclusiva a DREPT penal, DREPT comun in materie.

2. fapte prin care se incalca obligatiile izvorate din raport. de fct pub. sau de serviciu, si atunci institutia raspunderii este o institutie complexa apartinand, prin faptele care o guverneaza, DREPT ad. si penal, iar prin regimul sanctionar, DREPT penal.

In Cod.pen., infractiunile incidente in ceea ce priveste functionarii pub., sunt reglementate in Titlul VI, denumit "Infractiunile care aduc atingere unor activitati de interes pub. sau altor activitati reglem. de lege, sectiunea a II-a privind infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul, art.246-258.

Toate aceste infractiuni au fost inscrise de legiuior in scopul de a asigura o garantie pt buna functionare a serviciului pub.; activit. de interes pub. ca si celellte activitati reglem. de lege se realizeaza prin intermediul functionarilor pub.

Este necesar ca functionarul pub.sa-si indeplineasca in mod corect si constiincios indatoririle de serviciu, sa nu si le execute in mod abuziv sau neglijent, sa nu faca din exercitarea acestor indatoriri o sursa de venituri necuvenite.

Deontologia functionarului pub.

Deontologia constituie, in sens larg, o ramura a eticii, care se ocupa cu studiul datoriei morale, iar in sens restrans, "o disciplina la interfata dintre DREPT si morala, avand ca obiect normarea conduitei profesionale, a relat. dintre pers. care exercita o profesie si a raporturilor lor cu destinatarii exercitiului acelei profesii si cu terti".

In acest sens, se poate vorbi despre o deontologie jurid., deontologie medicala, precum si de o deontologie a presei.

Pers. care ocupa o fct. pub. are o serie de obligatii cu caracter moral, fie scrise, fie nescrise, dar care circumscriu etica profesiei de functionar.

Toate aceste datorii pe care un functionar le respecta pe durata exercitarii unei fct. pub poarta denumirea generic, de deontologie.

Deontologia functionarului pub. poate fi definita ca fiind totalitatea normelor care guverneaza comportamentul profesional si privat al functionarilor pub., in virtutea statutului sau de detentor al autorit. pub.

Obiectul normelor deontologiei il constituie conduita functionarilor pub. in relat.in care se angajeaza, in virtutea fct. lor. Aceste rel sunt:

relat. din interiorul serviciuluipub. - cu superiorii ierarhici, ceilalti functionari;

relat. cu ceilalti subiecti de DREPT, respectiv beneficiari ai actiunilor funct;

relat. cu celelalte institut. pub.;

relat. cu societatea civila, in ansamblul ei.

Principalul izvor al deontologiei functionarului pub. il constituie Constitutia, la care se adauga legile organice, precum si alte categorii de acte normative. In categoria izvoarelor nescrise, se inscriu cutuma si jurisprudenta.

Principiile de baza in deontologia functionarului pub. CODUL DEONTOLOGIC.

Unul din obiectivele codului deontologic il reprezinta informarea publicului, cetatenilor despre respectiva profesie si semnalarea faptului ca acesta are reguli de conduita. Un astfel de cod mentine de asemenea, prestigiul profesiei. Prin elaborarea sa se ofera un ideal, se incearca inarmarea cunostiintei individuale a fiecarui profesionist, imbinandu-se valori si principii unanim recunoscute.

Respectarea de catre functionar a unui cod de conduita trebuie sa aiba ca efect imbunatatirea climatului de munca, ridicarea moralului angajatilor si imbunatatirea imaginii pub. a institutiei.

Exista o serie de elem. care ar putea contura deontologia functionarului pub.: probabilitate, demnitate, impartialitate, fidelitate, respectul fata de fct, calitati personale.

1. Prin probabilitate se intelege, in primul rand, corectitudinea de care trebuie sa dea dovada un functionar in indeplinirea atributiilor de serviciu.

Cuvantul "pub." din sintagma "functionar pub." trimite direct la sensul de demnitate pe care o are un functionar investit cu o fct. Tocmai acest caracter pub. al functionarului interzice function. sa se comporte ca ceilalti si sa ceara avantaje pt. el sau pt. altii. Sub aspect material, funct. este platit pt a-si exercita fct., iar sub aspect moral el se buucra de autoritate, neavand DREPT de se degrada pe sine sau fct. sa.

Cu privire la DREPT functionarului de a face parte din partide pol. s-au conturat 2 opinii contrare. Una dintre acestea considera adm. pub. ca anexa a politicului si ca atare posibilitatea ca funct. sa fie parte a pol. partidului la putere. O alta opinie este aceea care considera cafunctionarii pub. au ca atributie, in principal, executarea deciziei pol, faraa participa la activitatea partidelor.

Fidelitatea functioanrului pub. presupune executarea sarcinilor de serviciu pt si in interesul institut. la care lucreaza.Obligatia de fidelitate cuprinde si discretia necesara cu privire la secretele de serviciu cu care function. opereaza.

Obligatia de a respecta fct consta, in esenta, in limita de competenta. Functionarul nu trebuie sa-si depaseasca atributiile de serviciu, asa cumsunt ele stabilite prin fisa postului.

Functionarul trebuie sa aiba un comportament in concordanta cu regulile bunei cuviinte: sa fie politicos, ferm in deciziile sale, sa demonstreze competenta profesionala, receptivitate si adaptabilitate la nou.

Legea 7/2004 privind codul de conduita al functionarilor pub.reprezinta nu numai o necesitate impusa de forurile internat, ci si o cerinta a noilor realitati soc-ec si pol. Acest cod reglem. normele de conduita profesioanala a functionarilot pub., aceste norme fiind obligatorii pt functioanri, precum si pt pers. care ocupa temporar o fct. pub., din cadrul autorit si institut. pub.

Scopul acestui cod de conduita este de a asigura cresterea calitatii serviciului pub., o buna administrare a sa in realizarea interesului pub., precum si de a contribui la eliminarea birocratiei si a faptelor de coruptie din adm. pub. prin:

1. reglementarea normelor de conduita morala si profesionala necesare realizarii unor raport. soc si profesionale corespunzatoare crearii si mentinerii la nivel inalt a prestigiului institut fct.pub. si a functionarului pub.;

2. informarea pub. cu privire la conduita la care este indreptatit sa se astepte din partea function. pub. in exercitarea fct.pub.;

3. crearea unui climat de incredere si respectarea reciproca intre cetateni si function. pub., pe de o parte, si intre cetateni si autorit. adm. pub., pe de alta parte.

Principiile care ar trebui sa guverneze conduita morala si profesionala a function. pub. sunt:

a)    suprematia Constitut. si a legii - function.pub. au indatorirea de a respecta Constitut si legile tarii;

b)    prioritatea interesului pub. - function.pub. au indatorirea de a considera interesul general mai presis decat orice alt interes, in exercitarea fct.pub.;

c)     asigurarea egalitatii de tratament a cetatenilor in fata autori. si institut. pub. - function.pub. au indatorirea de a aplica acelasi regim jurid. in stituatii identice sau similare;

d)    profesionalism - function. pub. au obligatia de a indeplini atributiile de serviciu cu responsabilitate, competenta, eficienta, corectitudine si constiinciozitate.

e)     impartialitatea si independenta - function.pub. sunt obligati sa aiba o atitudine obiectiva, neutra fata de orice interes pol.,ec., religios sau de alta natura, in exercitarea fct.pub.;

f)      integritate - function.pub. le este interzis sa solicite sau sa accepte, direct sau indirect, pt. ei sau pt altii, vreun avantaj sau beneficiu in considerarea fct.pub pe care o detin ori sa abuzeze in vreun fel de pozitia pe care o detin;

g)    libertatea gandirii si a exprimarii - function.pub. pot sa-si exprime si sa-si fundamenteze opiniile cu respectarea ordinii de DREPT si a bunelor maniere;

h)    cinste si corectitudine in exercitarea fct. pub. si in indeplinirea atributiilor de serviciu - function.pub. trebuie sa fie de buna credinta;

i)       deschiderea si transparenta - activitatea desfasurata de function. pub. in exercitarea fct lor sunt fct.pub. si pot fi supuse monitorizarii cetatenilor.

In dezvoltarea dispoz. statutare , legea precizeaza ca, in exercitarea fct. lor, function.pub. le este interzis:

a)     sa exprime in public aprecieri neconforme cu realitatea, in legatura cu activit autorit. sau institut.pub., cu pol. si strategiile acesteia, ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;

b)    sa faca aprecieri neautorizate in legatura cu litigiile aflate in curs de solutionare si in care autorit. sau institut. pub. are calitatea de parte;

c)     sa dezvaluie informatii care nu au caracter pub., in alte cond. decat cele prevazute de lege;

d)    sa dezvaluie informatiile la care au acces in exercitarea fct.pub., daca aceasta dezvaluire este de natura sa atraga avantaje necuvenite ori sa prejudicieze imaginea sau DREPT unor function. pub., precum si ale pers. fiz sau jurid.;

e)     sa acorde asistenta si consultanta pers. fiz. sau jurid. in vederea promovarii de actiuni jurid. sau de alta natura, impotriva sattului ori autorit. sau institut.pub. in care isi desfasoara activitatea, daca nu au atributii in acest sens.

Pt a evita situatiile de imbogatire fara just temei, Codul deontologic interzice functionarului pub. DREPT de a achizitiona bunuri care sunt in gestiunea lor. Orice function. pub. poate achizitiona un bun aflat in proprietatea privata a statului sau a unuitatii adm.-teritoriale, supus vanzarii in cond. legii, cu exceptia urmat. cazuri:

- cand a luat cunostinta in cursul sau ca urmare a indeplinirii atributiilor de serviciu, despre valoarea sau calitatea bunurilor care urmeaza sa fie vandute;

- cand a participat, in exercitarea atributiilor de serviciu, la organizarea vanzarii bunului respectiv;

- cand poate influenta operatiunile de vanzare sau cand a obtinut informatii la care pers. interesate de cumpararea bunului nu au avut acces;

Aceste dispozitii se aplica nu numai contractului de vanzare-cumparare, ci si in cazul concesionarii sau inchirierii unui bun aflat in proprietatea statului sau a unitatii adm.-terit.

CODUL ETIC AL FUNCTIONARILOR PUB. DIN ADMINISTRATIV FISCALA.

Primii pasi in sensul adoptarii unui cod deontologic au fost facuti inainte de aparitia L.7/2004, prin adoptarea Codului etic al functionarilor pub. din adm. fiscala,care isi desfasoara activit. in domeniul asistentei contribuabililor, denumit si funct. fiscal.

Acesta stabileste obligatia pt personalul care isi desfasoara activit. in Ministerul Finant.Pub. si in unitatile sale subordonate, formuleaza principiile fundamentale si defineste obiectivele care trebuie respectate de catre toti function. fiscali din cadrul structurilor de asitenta pt contribuabili, precum si de intregul personal fiscal care vine in contact cu acestia, in vederea cresterii increderii in autorit. fiscala si a prestigiului acesteia in randul publicului.

Obligatiile function.pub. inscrise in acest cod au in vedere aspecte legate de pregatirea profesionala, aptitudinile in domeniul comunicarii si normele etice care trebuie sa guverneze activit. de asistenta fiscala a contribuabililor.

In activitatea de asitenta a contribuabililor sunt inseratw urmat. principii fundamentale:

1. Principiul egalitatii.

2. Princip. nediscriminarii.

3. Princip. accesului la informatiile de interes public.

4. Princip. gratuitatii asistentei fiscale a contribuabililor.

5. Princip. transparentei.

6. Princip. adaptarii adm. fiscale la cerintele contribuabililor;

7. Princip. respectului si consideratiei fata de contribuabili.

8. Princip. confidentialitatii.

Mesajele transmise de adm. fiscala trebuie sa fie accesibile pt toate categoriile de contrbuabili, indiferent de nivelul de pregatire al acestora.

Daca o anumita problema a fost cauzata contribuabilului din vina adm. fiscale, aceasta va trebui sa-si recunoasca eroarea si sa ia masuri corespunzatoare pt indreptarea acesteia.

In activitatea desfasurata, function.pub. va tine seama de calitatea sa de functionar pub., care impune respectarea urmat. oblig. etice:

- sa faca cunoscute contribuabililor datele proprii de identificare (nume, prenume, fct si locul de munca) prin intermediul unui ecuson, purtat in mod vizibil asupra sa.

In situatia in care isi desfasoara activit. la ghiseul de acordare a asistentei, ghiseul de informatii sau la alte ghisee de relatii cu publicul, functionarul pub. va face cunoscute, prin afise la loc vizibil,datele sale de identificare;

- sa aiba o tinuta decenta, corespunzatoare demnitatii si prestigiului fct;

- sa dea dovada de disciplina atat in rel. cu contribuabilii, cat si in cadrul institut. in care isi desfas. activitatea;

- sa ramana calm, politicos si respectuos pe intreaga durata de acordare a asistentei;

- sa manifeste o atitudine pozitiva si rabdare in relatiile cu contribuabilii;

- sa foloseasca un limbaj corect din p.d.v. gramatical si ca atare sa nu utilizeze un limbaj neadecvat situatiei (argou sau limbaj de stricta specialitate);

- sa pastreze confidentialitatea tuturor informatiilor relevante obtinute de la contribuabil;

- sa depuna intregul efort pt a raspunde la solicitarile contribuabililor;

- sa acorde intreaga sa atentie contribuabililor pe parcursul desfas. asistentei fiscale;

- sa ofere raspunsuri complete si corecte contribuabililor si sa se asigure ca raspunsurile oferite sunt intelese de catre contribuabili;

- sa indrume contribuabilii la directia de specialitate, in vederea obtinerii de informatii detaliate care depasesc competentele structurii de asistenta;

- sa multumeasca contribuabililor pt faptul ca a contactat serviciul de asistenta pt contribuabili si sa-l asigure de intreaga disponibilitate profesionala a adm. fiscale;

- sa pastreze nestirbita autoritatea institut. pe care o reprezinta fata de contribuabili.

Existenta acestor principii nu ar trebuie sa fie doar apanajul legii, ci ele trebuie transpuse in practica.