Notiunea de administratie publica

Notiunea de administratie publica

In definirea dreptului administrativ, ca ramura a sistemului de drept, teoreticienii acestei discipline nu au un punct de vedere unitar.

Prof.univ.dr.Alexandru Negoitǎ,[1] "Dreptul administrativ este ramura dreptului care cuprinde normele juridice ce reglementeazǎ r 757e49h elatiile sociale, care se formeazǎ in legǎturǎ cu organizarea si exercitarea competentei in sistemul administratiei publice, in regim de drept administrativ, in activitatea de organizare a executǎrii si de executare a legii".

Prof.univ.dr.Antonie Iorgovan defineste dreptul administrativ ca fiind ramura dreptului public care reglementeazǎ relatiile sociale din sfera administratiei publice,precum si pe cele de naturǎ conflictualǎ dintre autoritǎti statale, pe de o parte, si cei vǎtǎmati in drepturile lor prin actele administrative ale acestor autoritǎti, pe de altǎ parte.[2]

Dreptul administrativ, nu poate fi studiat si aplicat in afara relatiilor sociale cǎrora li se adreseazǎ si pe care le reglementeazǎ. Identificarea obiectului specific de reglementare presupune inainte de toate, fundamentare notiunii centrale din sfera de cuprindere a acestui drept.

In dreptul administrativ, valoarea de notiune centralǎ este reprezentatǎ de sintagma "administratie publicǎ". Intelegerea notiunii administratiei publice este posibilǎ dacǎ se porneste de la notiunea generalǎ de administratie, pentru ca in functie de aceasta sǎ se desemneze ceea ce este specific administratiei publice.

Etimologic, cuvatul administratie provine din limba latinǎ si este format din prepozitia ad=la, cǎtre si minister=servitor, supus mai mic. De aici cuvantul administer, care apare intr-o semnificatie directǎ: ajutor al cuiva, slujitor, executant.

Activitatea executiva (constand in organizarea executarii si executarea in concret a actelor normative) este realizata de un sistem de organizare ce poarta denumirea de organe executive. Totalitatea acestor organe ce exercita atributii executive formeaza puterea executiva, alaturi de celelalte doua puteri organizate in stat : legiuitoare si judecatoreasca.

Dupa criteriul competentei materiale, organele executive se clasifica in organe cu competenta generala si organe de specialitate, iar dupa din punctul de vedere al competentei teritoriale distingem intre organele centrale si locale.

Administratia publicǎ ca activitate si ca sistem de organizare, reprezintǎ actiunea unor oameni in raport cu alti oameni, ceea ce presupune existenta a numeroase si variate relatii sociale.[3]

In limbajul curent sunt folosite, frecvent, expresii precum: administratie, administratie de stat, activitate executiva, administratie publica - uneori cu inteles diferit, alteori punandu-se semnul egalitatii. Ca regula prin "administratie" sunt intelese fie unele componente organizatorice din structura unei unitati sau organ, fie activitati ale acestora care nu au caracter productiv. Cand se foloseste termenul de "administratie de stat" sunt avute in vedere organe ale statului - organe ale administratiei de stat - ori servicii publice ale statului - activitatea administrativa.

Administratia publica, ca activitate, se realizeaza printr-o multitudine de forme organizatorice ce grupeaza categorii intregi de cetateni ce formeaza personalul administratiei publice - sistemul administratiei publice este un sistem a carui functionare are la baza relatiile ce sunt stabilite intre persoane care realizeaza o activitate specifica.

Sistemul administratiei publice nu poate fi conceput, ca existenta si functionare, in afara unui macrosistem in care este organizata societatea, in ansamblul sau, indiferent ca este vorba despre un nivel national sau nivelul unitatilor teritorial administrative ori a comunitatilor locale - mediul social.

Administratia publica are ca scop realizarea unor interese generale ale statului sau ale comunitatilor locale recunoscute in cadrul statului.

Administratia publica are o legatura stransa cu puterea executiva dar nu se poate identifica cu aceasta intrucat are o sfera mai larga de cuprindere. Administratia publica se realizeaza atat de catre autoritati ale puterii executive - guvernul, ministerele, prefecturile - cat si autoritati care nu fac parte din sistemul puterii executive - consilii locale, primari, consilii judetene - precum si structuri organizatorice care nu au calitatea de autoritati asa cum sunt institutiile publice.

Administratia publica se realizeaza prin doua categorii de activitati^[4] activitati cu caracter dispozitiv si activitati de prestari de servicii.

Activitatile cu caracter dispozitiv presupun interventia activa a autoritatilor administrative in viata sociala prin prescrierea, in baza si in executarea legilor, unor anumite conduite pentru persoanele fizice si juridice ce isi desfasoara activitatea pe teritoriul de competenta, existand si posibilitatea unei interventii in forta prin aplicarea de sanctiuni pentru cazurile in care conduita prescrisa nu este respectata.

Aceste activitati au intotdeauna la baza acte administrative atat ale autoritatilor administratiei publice cat si ale functionarilor in cazul desfasurarii de catre acestia a unor activitati specifice. Activitatile de prestari servicii de realizeaza tot in baza si in executarea legii, din oficiu sau la cererea persoanelor fizice sau juridice in cele mai diverse domenii - ca exemplu: stare civila, salubritate, justitie si ordine publica, transport, sanatate, invatamant, ocrotirea mediului, etc.

Important de observat este ca activitati de organizare a executarii legii si de executare, in concret, a acesteia, de natura celor aratate pot fi desfasurate atat de catre organele administratiei publice - ca regula - cat si de organe din sfera puterii legislative ori a puterii judecatoresti[5]. Astfel, ca exemplu: Parlamentul Romaniei numeste avocatul poporului pe o durata de 5 ani pentru apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice[6]; consilierii de conturi ce isi desfasoara activitatea in cadrul Curtii de Conturi sunt numiti de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit[7] Curtea Constitutionala se compune din noua judecatori, numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit, trei judecatori fiind numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romaniei[8] .

In aceleasi conditii trebuie analizate si actele emise de catre presedintii judecatoriilor, tribunalelor, curtilor de apel sau Curtii Supreme de Justitie ce au ca obiect buna administrare a justitiei si a bazei materiale pe care o folosesc. Toate aceste activitati sunt caracterizate prin subsidiaritate, ele sunt desfasurate de catre autoritati ce nu mai actioneaza ca autoritati legislative ori judecatoresti ci actioneaza, in subsidiar, ca autoritati administrative.

Exista si posibilitatea desfasurarii unor activitati de organizare a executarii legii si de executare a acesteia de catre persoane juridice de drept privat ce desfasoara activitati de interes public direct in baza si in executarea legii, cum este cazul avocatilor, notarilor publici, executorilor judecatoresti ori a consilierilor juridici sau a expertilor contabili.

Din punct de vedere conceptual administratia publica este o activitate de organizare a executarii si de executare in concret a legii, prin activitati cu caracter dispozitiv si prestator, activitate care se realizeaza, in principal, prin sistemul organelor administratiei publice, dar in subsidiar si prin alte organe situate in alte sisteme de organizare a puterii statului - sistemul puterii legiuitoare si sistemul puterii judecatoresti - precum si in cazul unor organizatii particulare care indeplinesc activitati de interes public si care dobandesc, in aceste imprejurari, calitatea de autoritati administrative[9].

Observand fenomenul administrativ, la nivel superficial, s-ar putea concluziona ca, fiind vorba de o activitate pur executiva, cei care sunt implicati nu trebuie sa stie decat sa asculte si sa execute ordinele, iar pentru munca in administratie, in afara de aceasta supunere, ar mai fi nevoie doar de un oarecare talent organizatoric si o anumita experienta. Dincolo de aparente, fenomenul administrativ este un fenomen social-economic cu particularitati ce tin de esenta sa - activitatea de administrare a treburilor statului si ale colectivitatilor locale recunoscute este deosebit de complexa cum la fel de complexe sunt trebuintele si interesele celor administrati, persoane fizice sau persoane juridice.