Subiectele raporturilor de afaceri - sediul materiei

SUBIECTELE RAPORTURILOR DE AFACERI

1. Aspecte introductive:

in sensul reglementarilor Codului comercial, subiectele raporturilor comerciale (de afaceri) pot fi comerciantii si necomerciantii,

- reglementarea Codului comercial se aplica oricarei persoane care savarseste anumite fapte de comert obiective prevazute de art. 3 C. Com., indiferent daca persoana care le savarseste are su nu calitatea de comerciant.

- daca savarsirea faptelor de comert are caracter profesional, persoana in cauza devine comerciant (art. 7 C. Com - "Sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale.", art. 8. C. Com - "Statul, judetul si comuna nu pot avea calitatea de comercianti.")

- daca savarsirea faptelor de comert obiective de catre o persoana are caracter accidental, raportul juridic care se naste este supus reglementarilor comerciale, dar persoana care le-a savarsit pastreaza calitatea de necomerciant. (art. 9 C.Com- "Orice persoana care intr-un chip accidental face o operatiune de comert, nu poate fi considerata ca comerciant, ea este insa supusa legilor si jurisdictiunii comerciale pentru 757b14h toate contestatiunile ce se pot ridica din aceasta operatiune.")

- subiectele in relatiile de afaceri (comerciale) sunt participantii la raporturile de afaceri/comerciale, comercianti persoane fizice si juridice, respectiv societatile comerciale si grupurile de interes economic.

2. Sediul materiei:

1. CODUL COMERCIAL (10 mai 1887) [1]

2. CODUL CIVIL (pus in aplicare la 1 decembrie 1865)- conform referirilor din Titlul I, art. 1 C. Com ("In comert se aplica legea de fata. Unde ea nu dispune, se aplica Codul civil.")

3. LEGI SPECIALE:

* Legea nr. 26/1990, privind registrul comertului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, M . Of. nr. 49 din 4 februarie 1998,

* Legea nr. 505/2003 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.129/2002 pentru modificarea Legii nr.26/1990 privind registrul comertului si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor, M. Of. nr. 857 din 3 decembrie 2003,

* Legea nr.509/2002 privind agentii comerciali permanenti, M. Of. nr. 581 din 6 august 2002,

* Legea nr.15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, M. Of. nr. 98 din 8 august 1990, cu modificarile si completarile ulterioare,

* Legea nr.359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, M. Of. nr. 839 din 13 septembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare,

* Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent M. Of. 76 din 29 iunie 2004,

* Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de munca, M. Of. nr. 907 din 11 octombrie 2005.

* Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, M. Of. nr. 1066 din 17 noiembrie 2004.

3. Categorii de comercianti:

comerciantul persoana fizica- persoana fizica autorizata, comerciantul agent permanent, asociatia familiala. Nu sunt comercianti auxiliarii de comert (prepusul, procuristul, vanzatorul, comis-voiajorul- deoarece actele de comert incheiate de acestia nu sunt incheiate in nume propriu, ci in numele si pe seama comerciantului la care sunt angajati sau la care lucreaza)

comerciantul persoana juridica- societatile comerciale,

- regiile autonome,

- organizatiile cooperatiste,

- grupurile de interes economic,

4. Dobandirea calitatii de comerciant:

4.1. Dobandirea calitatii de comerciant de catre persoana fizica:

in doctrina nu exista o parere unitara cu privire la conditile cerute pentru dobandirea calitatii de comerciant de catre persoana fizica:

Conditii:

sa savarseasca fapte de comert (conform art. 7 C. Com);

sa savarseasca faptele de comert ca o profesie obisnuita, (conform art. 7 C. Com.), in mod repetat- caracterul continuu rezulta din prevederile art. 7 si 9 C. Com. Aceasta conditie incumba exercitarea profesiei cu scopul de a obtine castig.

faptele de comert sa fie savarsite in nume propriu- conditie adaugata de majoritatea autorilor doctrinari[4]

- conditii referitoare la persoana:

*pentru protejarea persoanei intersate de realizarea faptelor de comert si implicit de dobandirea calitatii de comerciant: capacitatea juridica a persoanei respective

*pentru protejarea intereselor generale, intereselor tertilor caruia ii pot fi opozabile faptele de comert ale persoanei in cauza: conditii care se refera la cauze de incapacitate sau incompatibilitatea comerciantului persoana fizica.

- conditii referitoare la activitatea desfasurata- indeplinirea faptelor/actelor de comert cu titlu de profesie.

Astfel, in conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent:

" Pot desfasura activitati economice in mod independent sau in cadrul asociatiilor familiale persoanele fizice care indeplinesc, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:

a) au implinit varsta de 18 ani, in cazul persoanelor fizice ce solicita autorizarea pentru desfasurarea de activitati economice in mod independent si a persoanelor fizice care au initiativa constituirii asociatiei familiale, respectiv varsta de 16 ani, in cazul membrilor asociatiei familiale;

b) starea sanatatii le permite desfasurarea activitatii pentru care se solicita autorizatia;

c) au calificarea - pregatire profesionala sau, dupa caz, experienta profesionala -, necesara pentru a desfasura activitatea economica pentru care se solicita autorizatia;

d) nu au fost condamnate penal prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva pentru savarsirea de fapte sanctionate de legile financiare, vamale si cele care privesc disciplina financiar-fiscala de natura celor care se inscriu in cazierul fiscal;

e) indeplinesc conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului, protectiei muncii si apararii impotriva incendiilor si cerintele reglementarilor specifice protectiei consumatorului pentru activitatea desfasurata, precum si normele de calitate a produselor si serviciilor puse pe piata."

- elemente de drept comparat:

In dreptul italian si german, calitatea de comerciant se dobandeste prin inscrierea in registrul comertului, iar dovada calitatii poate fi facuta prin mijloacele legale de proba, inclusiv martori si prezumtii.

4.2. Dobandirea calitatii de comerciant de catre persoana juridica: Societatile comerciale

- Legea nr. 31/1990, in art. 2 reglementeaza societatile comerciale se vor constitui in una dintre urmatoarele forme: a) societate in nume colectiv; b) societate in comandita simpla; c) societate pe actiuni; d) societate in comandita pe actiuni si e) societate cu raspundere limitata.

- dispozitiile legale mentionate se aplica si societatilor comerciale (societati pe actiuni si societati cu raspundere limitata) constituite prin reorganizarea intreprinderilor de stat, in temeiul Legii nr.15/1990.

- distinctia dintre persoana fizica si persoana juridica din perspectiva dobandirii calitatii de comerciant: - persoana fizica are vocatia oricarei profesiuni (dobandire prin exercitarea comertului cu caracter profesional). Pentru dobandirea calitatii de comerciant sunt necesare indeplinirea conditiilor deja prezentate. Persoana juridica - societatea comerciala se constituie cu scopul desfasurarii unei activitati comerciale, de afaceri, iar societatea este comerciala numai daca obiectul ei, prevazut in obligatoriu, in actul constitutiv, consta in savarsirea uneia sau mai multor fapte de comert obiective (art 1 din Legea nr. 31/1990). De aici deriva esenta dobandirii calitatii de comerciant: constituirea in conditiile legale a unei societati comerciale. (dobandire "ab origine"[5], prin simpla ei constituire, independent de savarsirea unei fapte de comert)

Regiile autonome: sunt infiintate conform prevederilor Legii 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale si nu au calitatea de comerciant, deoarece regiile autonome se organizeaza si functioneaza in ramurile strategice ale economiei nationale - industria de armament, energetica, exploatarea minelor si a gazelor naturale, posta si transporturi feroviare -, precum si unele domenii apartinind altor ramuri stabilite de guvern.(art.2 ); si trebuie sa obtina profit conform art 6 ("Regia autonoma trebuie sa acopere cu veniturile provenite din activitatea sa toate cheltuielile, inclusiv dobanzile, amortizarea investitiilor si rambursarea creditelor si sa obtina profit.")

Organizatiile cooperatiste desfasoara o activitate de producere si desfacere de marfuri, de prestari de servicii, care are caracter comercial intrucat urmareste obtinerea de profit. In consecinta, organizatiile cooperatiste au calitatea de comerciant, dobandita de la data infiintarii lor, calitate confirmata si de art. 1 alin (2) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata, care mentioneaza si organizatiile cooperatiste in categoria comerciantilor, care au obligatia de a se inmatricula in Registrul Comertului.

Sediul materiei: Legea nr.109/1996 privind organizarea si functionarea cooperatiei de consum si a cooperatiei de credit, M. Of. 252 din 18 octombrie 1996, Legea nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei M. Of. nr. 172 din 28 februarie 2005, OUG 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobata prin Legea nr. 227/2007, act normativ prin care a fost abrogata OUG nr. 97 din 29 iunie 2000, privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata prin Legea nr. 200 din 16 aprilie 2002, pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, cu modificarile si completarile ulterioare.

Grupurile de interes economic:

se constituie prin contract, incheiat in forma autentica, numit act constitutiv,

dobandesc personalitate juridica odata cu inmatricularea in Registrul Comertului,

- dobandesc si calitatea de comerciant daca obiectul de activitate are caracter comercial.

Sediul materiei: Lege nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, M. Of. nr. 279 din 21 aprilie 2003- titlul V- Grupurile de interes economic, incepand cu art. 118.

5. Dovada calitatii de comerciant:

5.1. Dovada calitatii de comerciant a unei persoane fizice

prin prezentarea de dovezi, mijloace de proba, din care sa rezulte faptele de comert cu caracter profesional savarsite de respectiva persoana fizica,

- existenta autorizatiei administrative de exercitare a comertului, inmatricularea la Registrul Comertului, titulatura de comerciant folosita in anumite inscrisuri, dobandirea unui fond de comert, plata impozitului pe profit, etc, constituie doar prezumtii, care pot fi utilizate impreuna cu alte mijloace de proba. Avand in vedere ca proba calitatii de comerciant este o chestiune de fapt, o hotarare judecatoreasca prin care se constata aceasta calitate are efect relativ, neputand fi invocata in alt litigiu.[6]

5.2. Dovada calitatii de comerciant a unei persoane juridice

dovada constituirii societatii comerciale- ex: copia certificata de pe inregistrarea in Registrul Comertului a societatilor comerciale (art. 4 din legea 26/1990 privind registrul comertului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare)

* in cazul regiei autonome si organizatiei cooperatiste dovada consta tot in copia certificata de pe inregistrarea in Registrul Comertului.

6. Incetarea calitatii de comerciant:

ca si in cazul dobandirii calitatii de comerciant, incetarea acestei calitati se realizeaza tot in conditii prevazute de lege analizand dinstinct persoana fizica si pentru persoana juridica.

* incetarea calitatii de comerciant pentru persoana fizica presupune incetarea savarsirii faptelor de comert si trebuie sa fie efectiva (sa rezulte intentia de a renunta la calitatea de comerciant) si definitiva. Pierderea calitatii de comerciant trebuie insotita de incetarea savarsirii faptelor de comert: ex: radirerea inmatricularii din Registrul Comertului; retragerea autorizatiei administrative urmata de incetarea efectuarii unor fapte de comert cu caracter profesional.

* incetarea calitatii de comerciant pentru persoana juridica presupune incetarea existentei societatii comerciale, ca persoana juridica. Simpla incetare a activitatii societatii comerciale nu duce la pierderea calitatii de comerciant. Incetarea existentei societatii comerciale se realizeaza prin dizolvare si lichidare.

Societatea se dizolva prin:

a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;

b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;

c) declararea nulitatii societatii;

d) hotararea adunarii generale;

e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii;

f) falimentul societatii;

g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

Lichidarea societatii comerciale se realizeaza conform reglementarilor Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, (art.260:

"Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.

In termen de 15 zile de la terminarea lichidarii, lichidatorii vor cere radierea societatii din registrul comertului, sub sanctiunea unei amenzi judiciare de 2.000.000 lei pentru fiecare zi de intarziere, care va fi aplicata de judecatorul delegat, in urma sesizarii oricarei parti interesate, prin incheiere. Incheierea judecatorului delegat este executorie si supusa recursului.

Radierea se poate face si din oficiu.

Lichidarea nu libereaza pe asociati si nu impiedica deschiderea procedurii de faliment a societatii.")

7. Rolul Camerelor de Comert si Industrie in desfasurarea activitatii comerciale si de afaceri- a se vedea cursul scris

8 Grupuri de interes economic

8.1. Notiune, sediul materiei

* Grupurile de interes economic (GIE) - notiune:

creatie a dreptului francez, aparute din nevoia de a face fata concurentei internationale[8]

se constituie prin contract, incheiat in forma autentica, numit act constitutiv,

dobandesc personalitate juridica odata cu inmatricularea in Registrul Comertului,

- dobandesc si calitatea de comerciant daca obiectul de activitate are caracter comercial.

* Sediul materiei in dreptul intern: Lege nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, M. Of. nr. 279 din 21 aprilie 2003- titlul V- Grupurile de interes economic, incepand cu art. 118.

* Sediul materiei in dreptul francez: Ordonanta 67-821/23 septembrie 1967, completata prin Decretul din 2 februarie 1968 privind masurile de publicitate.

* Definitie: "Grupul de interes economic - G.I.E. reprezinta o asociere intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituita pe o perioada determinata, in scopul inlesnirii sau dezvoltarii activitatii economice a membrilor sai, precum si al imbunatatirii rezultatelor activitatii respective.

8.2. Constituirea grupurilor de interes economic

Caracteristici:

* Grupul de interes economic este persoana juridica cu scop patrimonial, care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant.

* Numarul membrilor unui grup de interes economic nu poate fi mai mare de 20.

* Grupul nu poate avea drept scop obtinerea de profituri pentru sine.

* Activitatea grupului trebuie sa se raporteze la activitatea economica a membrilor sai si sa aiba doar un caracter accesoriu fata de aceasta.

* Grupul de interes economic se poate constitui cu sau fara capital.

* Grupul de interes economic dobandeste personalitate juridica de la data inmatricularii sale in registrul comertului.

* Inmatricularea se efectueaza in termen de 24 de ore de la data pronuntarii incheierii judecatorului-delegat prin care se autorizeaza inmatricularea grupului.

* Inmatricularea nu prezuma calitatea de comerciant a grupului.

* Grupul de interes economic avand calitatea de comerciant poate indeplini, in nume propriu, cu titlu principal si intr-o maniera obisnuita, toate faptele de comert necesare realizarii scopului sau.

* In termen de 15 zile de la data autentificarii actului constitutiv, fondatorii sau administratorii grupului ori un imputernicit al acestora vor cere inmatricularea grupului in registrul comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul grupul.

* Dreptul de a reprezenta grupul apartine fiecarui administrator, in afara de cazul in care exista stipulatie contrara in actul constitutiv.

* Grupului de interes economic ii sunt aplicabile, in mod corespunzator, prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata.

8.3. Functionarea grupurilor de interes economic

Functionarea grupurilor de interes economic este reglementata de art.l48-173 astfel: drepturi si obligatii administratori si raspunderea administratorilor. Pentru detalii a se vedea cursul scris.

8.4. Incetarea calitatii de membru. Excluderea si retragerea membrilor grupului de interes economic este reglementata de art. 177 din legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei. Detaliile sunt dezvoltate in cursul scris.

8.5. Dizolvarea si lichidarea grupurilor de interes economic

* Dizolvarea, fuziunea si divizarea grupului de interes economic este reglementata incepand cu art. 184- Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.

Grupurile europene de interes economic- reglementate de Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, M. Of. nr. 279 din 21 aprilie 2003- titlul V- Grupurile de interes economic, incepand cu art. 232-237, cap. 2.

*Grupurile europene de interes economic - G.E.I.E., constituite cu respectarea prevederilor legale, sunt recunoscute si pot functiona, in conditiile legii, in Romania.

Grupul european de interes economic este acea asociere dintre doua sau mai multe persoane fizice ori juridice, constituita pentru o perioada determinata sau nedeterminata, in scopul inlesnirii ori dezvoltarii activitatii economice a membrilor sai, precum si al imbunatatirii rezultatelor activitatii respective.

* Pot fi membrii unui grup european de interes economic doar:

a) companii sau firme, (in sensul art. 165 alin. 2) din versiunea consolidata a Tratatului instituind Comunitatea Europeana, precum si alte persoane juridice de drept public sau privat, care au fost infiintate in conformitate cu legislatia unui stat membru al Uniunii Europene si care isi au sediul social, precum si centrul principal de conducere si de gestiune a activitatii statutare pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeana; daca, conform legislatiei unui stat membru, o companie, firma sau alta persoana juridica nu este obligata sa aiba un sediu social, este suficient ca centrul principal de conducere si de gestiune a activitatii statutare a acestei companii, firme sau a altei persoane juridice sa fie situat pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeana;

b) persoanele fizice care desfasoara activitati industriale, comerciale, mestesugaresti sau agricole ori care furnizeaza servicii profesionale sau de alta natura pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeana.

* Grupurile europene de interes economic pot infiinta in Romania filiale, precum si sucursale, reprezentante si alte unitati fara personalitate juridica.

* Infiintarea de sucursale sau filiale in Romania va fi supusa tuturor dispozitiilor referitoare la inmatricularea, mentionarea si publicarea actelor si faptelor cerute pentru grupurile de interes economic romane.

* Grupurile europene de interes economic nu sunt supuse autorizarii prevazute de Decretul-lege nr. 122/1990 privind autorizarea si functionarea in Romania a reprezentantelor societatilor comerciale si organizatiilor economice straine, cu modificarile si completarile ulterioare.

* Vor fi supuse inregistrarii si mentiunile referitoare la:

a) deschiderea unei proceduri judiciare sau extrajudiciare de insolventa asupra grupului european de interes economic;

b) dizolvarea grupului european de interes economic, numele/denumirea si puterile lichidatorilor acestuia;

c) inchiderea sucursalei/filialei.

Toate aceste formalitati se vor face la oficiul registrului comertului de la sediul sucursalei sau filialei.

9. Paradisurile fiscale-

* In sens strict, fiecare tara poate fi considerata paradis fiscal, deoarece, intr-o forma sau alta, companiilor sau persoanelor fizice si se ofera stimulente pentru a incuraja investitiile lor si ale promova cresterea economica. Inclusiv Statele Unite ale Americii poate fi considerat paradis fiscal pentru persoanele care investesc in economia americana.

* pot aparea confuzii in utilizarea termenului, prin asocierea secretului operatiunilor financiar-bancare si comerciale, desfasurate pe teritoriului statului, care poate fi astfel asociat unui "paradis fiscal", desi toate statele impun un anumit nivel de protectie pentru informatiile bancare si comerciale.

* paradisurile fiscale cunoscute:

Antigua,Andora,Insulele Bahamas (The Commonwealth of the Bahamas), Bermude,Insulele Canalului (The Channel Islands),Insula Omului ( The Isle of Man), Insulele Cayman (The Cayman Isle), Cipru, Liechtenstein, Gibraltar, Monaco, Montserrat, Antilele Olandeze (The Netherlands Antilles), Panama, Alte "nise europene": Elvetia,Londra- Marea Britanie, Marele Ducat al Luxemburgului

* principalele caracteristicile ale paradisului fiscal:

- impozite reduse, secretul operatiunilor desfasurate pe teritoriul si sub jurisdictia statului respectiv, activitatea bancara cu regim juridic distinct intre cetatenii nationali si cetatenii straini, incurajeaza activitatile bancare externe, sisteme excelente de comunicare- cablu telefonic, telex, internet, servicii aeriene cu linii directe, non stop, intre diverse state si unele din aceste paradise fiscale (ex: cursa directa Miami- Insulele Cayman), publicitate promotionala, printr-o publicitate agresiva, in care sunt prezentate avantajele oferite de statul respectiv, considerat paradis fiscal, utilizarea limbii engleze ca limba principala in jurisdictiile caraibiene, apropierea geografica de continentul american fac ca aceste paradise fiscale sa fie foarte atractive pentru locuitorii Statelor Unite ale Americii si Canada.

10. Criminalitatea "gulerelor albe"

Notiunea de "criminalitate a gulerelor albe" a fost prima data utilizata de Edwin H Sutherland pentru a descrie ansamblul comportamentelor ilicite si ilegale ale unor persoane care au de obicei, o situatie si o pozitie sociala si economica ridicata sau se bucura de un prestigiu social in cadrul institutiilor sau organizatiilor in care lucreaza.

De regula retele crimei organizate functioneaza cu ajutorului persoanelor cu functii oficiale, care astfel devin partasi la actiunile de criminalitate economica, financiara, bancara care sunt din ce in ce mai prezente in lume si care, din pacate se diversifica odata cu explozia de tehnologie care ne marcheaza existenta cotidiana!

Specialistii in drept penal, criminologie si sociologia criminalitatii au clasificat fenomenul de coruptie in trei forme:

1. coruptie profesionala- include delicte de serviciu sau comise in timpul serviciului de catre functionari publici sau alte persoane din sectorul public (administratie, sanatate, invatamant, politie, cultura, justitie),

- acestia incalca normele deontologiei profesionale, prin indeplinirea conditionata si preferentiala a atributiilor de serviciu legale (luare/dare de mita, abuz in functie, trafic de influenta, abuz de incredere profesionala, etc.)

2. coruptia economica - numita si criminalitatea economico-financiara sau criminalitate de afaceri

- include acte si fapte ilicite, ilegale, comise de persoane fizice, juridice, asociatii, societati comerciale, organizatii non-guvernamentale, in legatura cu derularea unor afaceri, tranzactii comerciale, financiare, bancare, vamale, prin utilizarea inselaciunii, fraudei, abuzului de incredere, etc,

- actele si faptele ilicite, ilegale aduc prejudicii intereselor economice colective si individuale, publice si private: ex: delicte de frauda bancara, escrocherie, falsificarea cifrei de afaceri, evaziune fiscala, obtinerea ilegala de subventii, bancruta frauduloasa, polite de asigurare nerambursabile, concurenta si reclama neloiala, etc.)

- sunt greu de identificat de evaluat si de dovedit,

3. coruptia politica- ansamblul de acte, fapte si comportamente care deviaza moral si legal de la indatoririle oficiale ale exercitarii unui rol public de catre anumite persoane, sau care incalca normele privind interdictia exercitarii anumitor forma de influenta politica cu scopul obtinerii unor avantaje personale.

Fenomenul coruptiei include multiple definitii, forma dimensiuni de manifestare, iar cele mai periculoase pentru societate sunt cele referitoare la coruptie si delictele din sfera economico-financiara si bancara, asociate de multe ori cu criminalitatea "cartelelor" si a "gulerelor albe", precum si din sfera politiclului, administratiei si justitiei.

Sociologii au extins aria subiectilor criminalitatii "gulerelor albe" si in arii de competente, care nu mai apartineau numai puterii oficiale, ci si altor categorii de functionari ai unor companii industriale, comerciale, bancare, alaturi de functionari ai guvernului, politicieni, lideri sindicali, medici, juristi, etc, in legatura directa cu ocupatiile lor profesionale"

11. Societatea Comerciala:

11.1. Notiuni generale:

notiunea de societate provine din latina- "societas" care inseamna intovarasire, asociatie, comunitate, tovarasie, unire

* a aparut ca institutie urmare unor cauze sociale si economice, si implica asocierea a doua sau mai multor persoane, cu punerea in comun a unor resurse, in vederea desfasurarii unei activitati economice si impartirii beneficiilor rezultate.

* conceputa ca organism autonom, caruia legea i-a conferit personalitate juridica, pentru a indeplini rolul sau economic[12]

* gruparile de persoane si capitaluri, functionand juridic sub forma societatilor comerciale, au contribuit la indeplinirea si finalizarea unor mari realizari ale secolului al XIX-lea. De exemplu realizarea Canalului de Suez, Canalului Panama, dar si exploatarea minelor si zacamintelor, retelelor de cai ferate, etc.

au permis dezvoltarea tehnicii, comunicatiilor, care au permis extinderea pietelor contribuind la desavarsirea societatii moderne in ansamblul ei.

11.2.Sediul materiei, definitie:

* sediul materiei in legislatia nationala il constituie Codul Comercial, Cartea 1, Titlul VIII, Despre Societati si despre asociatiuni comerciale, capitolul 1, Despre societati,

* ulterior, art. 77 - 220, din sectiunea I-VI au fost abrogate prin Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale.

* definitia din Codul civil, Titlul VIII, Despre contractul de societate, art 1491 defineste societatea astfel:

"Societatea este un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun, cu scop de a imparti foloasele ce ar putea deriva."

* nu exista o definitie in Legea 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care reglementeaza regimul juridic al societatilor comerciale;

* definitia contractului de societate[13]:

"societatea este un contract in temeiul caruia doua sau mai multe persoane (asociati- notiune generica, utilizata alaturi de termenul de actionari la diversele forme de societati comerciale) se inteleg sa puna in comun anumite bunuri, pentru a desfasura impreuna o anumita activitate, in vederea realizarii si impartirii beneficiilor care rezulta"

* elementele esentiale ale contractului de societate, care deosebesc aceste contract de alte contracte:

- aportul la capitalul societatii (fiecare asociat se obliga "sa puna in comun" o valoare patrimoniala)

- desfasurarea unei activitati comune care definesc obiectul de activitate al respectivei societati

- participarea asociatilor la realizarea si impartirea beneficiilor (si in mod corelativ si a pierderilor)

* caracterele juridice ale contractului de societate:

- plurilateral- in incheierea lui participa doua sau mai multe persoane, cu asumarea de catre fiecare parte a obligatiilor ce-i revin

- cu titlu oneros- fiecare asociat urmareste realizarea unui folos patrimonial- obtinerea de beneficii

- comutativ- intinderea obligatiei fiecarui asociat este cunoscuta din momentul incheierii contractului

- consensual- se incheie prin acordul de vointa al partilor, in forma scrisa ceruta "ad probationem"

11.3. Formele societatii comerciale-

constituirea unei societati are la baza o relatie "intuitu personae", generata de increderea intre asociati.

- art. 2 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare reglementeaza imperativ si limitativ formele societatilor comerciale, dupa cum urmeaza:

" Societatile comerciale se vor constitui in una dintre urmatoarele forme:

a) societate in nume colectiv;

b) societate in comandita simpla;

c) societate pe actiuni;

d) societate in comandita pe actiuni si

e) societate cu raspundere limitata."

- aceste forme asociative pentru activitatea comerciala si de afaceri sunt aceleasi atat in Romania cat si in alte state europene, ca o dovada a faptului ca aceste forme nu sunt o inventie a specialistilor ci rezultatul practicii indelungate in domeniul comercial si al afacerilor din statele cu economie de piata.[14]

- caracteristici esentiale ale fiecarei forme de societate:

-criteriul de deosebire a formelor asociative il constituie intinderea raspunderii asociatilor fata de terti pentru obligatiile societatii. [15]

a) societatea in nume colectiv- obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor.

b) societatea in comandita simpla- obligatile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati; iar asociatii comanditari raspund numai pana la concurenta aportului lor.

c) societatea pe actiuni- obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social (capitalul social fiind impartit in actiuni); actionarii raspund numai in limita aportului lor.

d) societatea in comandita pe actiuni- obligatiie sociale sunt garantate cu patrimoniul social (capitalul social fiind impartit in actiuni) si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati, iar asociatii comanditari raspund numai pana la concurenta aportului lor.

e) societatea cu raspundere limitata- obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social; asociatii raspund numai in limita aportului lor.

* alte criterii de clasificare a societatilor comerciale in doctrina:

A: o prima clasificare conform autorilor Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica

- 1. in functie de raspunderea asociatilor:

*societati comerciale cu raspundere limitata

*societati comerciale cu raspundere nelimitata

- 2. in functie de structura capitalului:

* societati comerciale cu capital social impartit in actiuni

* societati comerciale cu capital social impartit in parti de interese

- 3. in functie de titlurile de valoare:

* societati comerciale care emit titluri de valoare

* societati comerciale care nu pot emite astfel de titluri

- 4. in functie de modul de reglementare:

*societati comerciale reglementate de legea generala (Lg. 31/1990 privind societatile comerciale republicata)

*societati comerciale reglementate de legi speciale:

*societati bancare- Legea nr. 58/1998, privind activitatea bancara, republicata

* societati de microfinantare reglementate de Legea nr. 240/2005 privind societatile de microfinantare ,

*societati agricole- Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura

*societati de asigurari- Legea nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor

*societati de intermediere, investitii- Legea                             nr.297/2004 privind piata de capital

B. o a doua clasificare conform Ion Turcu :

- 1. in functie de numarul persoanelor asociate:

*societati comerciale unipersonale (societati comerciale cu raspundere limitata- persoana fizica sau persoana juridica)

* societati comerciale pluripersonale (societati comerciale constituite din mai multe persoane fizice sau persoane juridice)

- 2. in functie de factorul predominant (subiectiv/obiectiv)- factorul subiectiv prevaleaza asupra factorului obiectiv si genereaza distinctia dintre:

* societati de persoane, (societatea comerciala in nume colectiv)

* societati de capitaluri, (societatea comerciala pe actiuni)

* societati intermediare, (societatea comerciala in comandita simpla, societatea comerciala in comandita pe actiuni, societatea comerciala cu raspundere limitata)

Societatile de persoane au numar redus de asociati, societati de capital pot avea numar de actionari nelimitat de lege.

Aportul de capital social al unei societati de persoane consta in prestatii in munca, in creante. Societatii de capital nu-i poate fi adus unei societati de capital.

Societatile de persoane se dizolva si pentru motive legate de situatia personala a asociatiilor (retragere, excludere, incapacitate, faliment, decese) in vreme ce pentru societatile de capital aceste situatii nu influenteaza existenta lor.

- 3. in functie de intinderea raspunderii persoanelor asociate

* datoriile sociale deosebesc societatile comerciale cu raspundere limitata, (societatile comerciale pe actiuni si societatile comerciale cu raspundere limitata) de societatile comerciale cu raspundere nelimitata. (societatea comerciala in nume colectiv)

* societatea comerciala in comandita simpla si societatea comerciala pe actiuni. Comanditatii raspund nemarginit (si solidar, daca sunt mai multi) pentru datoriile sociale, la fel ca asociatii intr-o societate in nume colectiv.

- 4. in functie de structura capitalului social

societati pe actiuni (societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni)

* societati cu parti de interes (celelalte trei forme de societati comerciale). Asemanarile intre actiuni si parti de interes (parti sociale in cazul societatilor cu raspundere limitata) sunt:

* confera aceleasi drepturi corporative

* ambele aduc dividende

* actiunile si partile de interes pot fi instrainate

* in cazul retragerii ori excluderii, ca si in cazul dizolvarii si lichidarii societatii asociatii primesc echivalentul pecuniar al partii de interes sau pretul actiunii.

Deosebiri intre actiuni si parti de interes consta in regimul juricic al instrainarii lor. Partile de interes se transmit prin mijloace de drept civil, in conditii mai restrictive decat actiunile care, daca sunt nominative, au un regim de transfer specific dreptului comercial.

- 5. in functie de emiterea titlurilor de valoare

* societatile pe actiuni si societatile in comandita pe actiuni emit actiuni

* societatile cu raspundere limitata emit certificate de parti sociale, dar numai actiunile sunt titluri de valoare negociabile.

* celelalte societati (in nume colectiv si in comandita simpla) nu emit nici un fel de titluri

- 6. in functie de sursa aportului la constituirea capitalului social

* societati cu capital integral romanesc

* societati cu participare de capital strain (mixt)

* societati cu capital integral strain

11.4. Personalitatea juridica a societatilor comerciale

societatea comerciala se contituie din intiativa asociatilor, prin indeplinirea conditiilor prevazute de lege,

din momentul constituirii in conditiile prevazute de lege, societatea comerciala dobandeste personalitate juridica,

- sediu materiei: art. 1 din Legea nr. 31/19901990 privind societatile comerciale republicata, cu modificarile si completarile ulterioare:

"In vederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si pot constitui societati comerciale, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi. Societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane."

- elementele constitutive ale societatii comerciale- persoana juridica- sunt reglementate de DL nr. 31/1954, privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, cu modificarile si completarile ulteriorare, care la art 26 defineste aceste elemente constitutive astfel:

*persoana juridica are: "o organizare de sine statatoare si un patrimoniu propriu afectat realizarii unui anume scop in acord cu interesul obstesc."

*alte elemente definitorii pentru societatea comerciala ca persoana juridica sunt: existenta unui statul care cuprinde anumite elemente de identificare a subiectului de drept, respectiv firma, sediul si nationalitatea, vointa proprie care exprima vointele individuale ale asociatilor, capacitate juridica de folosinta (aptitudinea de a avea drepturi si obligatii), de exercitiu (aptitudinea de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatiile, savarsind acte juridice), patrimoniu autonom.

11.5. Functionarea societatii comerciale

sediul materiei: TITLUL III- Functionarea societatilor comerciale, capitolul I- Dispozitii generale din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, incepand cu art. 65., si capitolele II-VI- Dispozitii specifice pentru formele de societate comerciala reglementate.

- Dispozitiile generale se refera la: regimul juridic al bunurilor aduse ca aport in societatea comerciala, dreptul asociatilor la dividende; administratorii societatii, obligatii referitoare la actele societatii comerciale, desi Legea 31/1990 retine in sfera dispozitiilor comune functionarii tuturor societatilor comerciale doar pe cele referitoare la administratorii societatii comerciale. Aceasta reglementare se explica prin faptul ca statutul administratorilor este comun tuturor formelor juridice ale societatilor comerciale.

- Legea reglementeaza, pentru fiecare forma juridica a societatii comerciale, organele societatii, conditiile de organizare si functionare, atributiile acestora.

11.6. Dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale-

Orice societate comerciala urmeaza destinul implacabil, ca orice persoana fizica:" se naste, traieste si moare"[20]

societatea comerciala se constituie pentru desfasurarea activitatii prevazute in actul constitutiv, pe durata prevazuta in actul constitutiv.

- sediul materiei: Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Titlul VI, Dizolvarea, fuziunea si divizarea societatilor comerciale, art. 227.

Caile dizolvarii societatii comerciale:

* Dizolvarea de drept (ope legis)- nu necesita indeplinirea vreunei formalitati, nu este necesara nici o manifestare de vointa a asociatilor, nici o manifestare de publicitate.

* Dizolvarea prin vointa asociatilor- manifestata in cadrul adunarii generale,

* Dizolvarea pe cale jurdecatoreasca- prin hotararea tribunalului care trebuie inscrisa in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial, formalitati care trebuie indeplinite in termen de 15 zile de la data la care hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila.

* Art. 233- "Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Dizolvarea are loc fara lichidare, in cazul fuziunii ori divizarii totale a societatii sau in alte cazuri prevazute de lege.

Din momentul dizolvarii, administratorii nu mai pot intreprinde noi operatiuni; in caz contrar, ei sunt personal si solidar raspunzatori pentru operatiunile pe care le-au intreprins."

* Lichidarea societatilor comerciale

* definitia conform doctrinei juridice: toate operatiunile care au drept scop terminarea afacerilor in curs in momentul declararii dizolvarii, astfel incat sa se poata obtine realizarea activului, plata pasivului si repartizarea activului patrimonial net intre asociati. (in sens restrans: operatiile efectuate intre momentul declararii dizolvarii si momentul repartizarii activului patrimonial net intre asociati) [21]

* este reglementata distinct in Titlul VII, art. 252-270, care stabileste anumite reguli, astfel:

* Principii care guverneaza procedura lichidarii:

1. lichidarea este prevazuta in favoarea asociatilor (nu poate interveni la solicitarea creditorilor)

2. lichidarea este obligatorie, (este o consecinta logica si necesara declararii dizolvarii- o societate comerciala nu poate ramane in faza de dizolvare)

. efectul lichidarii este ancetarea calitatii de subiect de drept a societatii comerciale (data radierii societatii din registrul comertului face ca personalitatea juridica a societatii respective sa inceteze)

4. lichidatorii trebuie sa intocmeasca bilantul contabil de lichidare si sa propuna repartizarea activului net intre asociati. (asociatul nemultumit poate face "opozitie" in termen de 15 zile de la notificarea bilantului contabil de lichidare si a proiectului de repartizarea activului net intre asociati. Dupa expirarea acestui termen, sau dupa sentinta irevocabila asupra opozitiei, bilantul contabil de lichidare se considera aprobat si elibereaza pe lichidatori.)

11.7. Elemente de drept comparat privind falimentul (lichidarea judiciara)

reglementari diversificate in dreptul francez, german, englez, italian, etc.

* distinctii in privinta:

1. domeniului de aplicare a procedurilor colective

2. finalitatea procedurilor colective

3. organismul care se ocupa cu intreprinderea in dificultate ( organ al administratiei sau tribunal) si momentul interventiei acestui organism

4.importanta acordata privilegiilor si garantilor

* reglementari privind redresarea si lichidarea judiciara in dreptul francez- definitii si aspecte terminologice.

11.8. Societati transnationale (multinationale)-

nu exista o definitie unanim acceptata a societatilor transnationale (multinationale), datorita multitudinii de situatii practice, oferite de viata concreta si relatiile de afaceri, care de multe ori exced cadrului de reglementare stabilit de catre legiuitor (national sau international) si chiar de catre doctrinari.

* in doctrina romana de specialitate: societati care se fondeaza, chiar de la constituirea lor pe elemente fara caracter national (capital provenind de la asociati din state diferite, stabilirea de sedii principale pe teritoriul mai multor state), lipsite de o legatura juridica cu un anumit stat, iar litigiile izvorate din interpretarea si aplicare actelor lor constitutive nu se afla (total sau partial) sub competenta instantelor nationale, fiind date spre solutionare unor instante speciale.

* societatile transnationale desfasoara activitati multiple, diversificate, dispersate din punct de vedere geografic, pot fi cu greutate localizate prin fuziunile si achizitiile constante, prin schimbarile repetate de denumire, etc.

* societatile transnationale au o concreta si puternica influenta asupra vietii sociale, economice, de afaceri si politice a statelor pe teritoriul carora isi desfasoara activitatea.

delegarea de competente, delegarea activitatii de productie efectiva catre terti, know-how-ul, marca si metodele de marketing sunt frecvent utilizate in societatile transnationale,

* indiferent de forma de organizare, deciziile importante se iau centralizat in societatile transnationale pe baza unei strategii globale.

* exemplificari: - societati cu capitaluri mari, foarte mari, care provin de la asociati din mai multe state,

- societati cu sedii in mai multe state,

- societati cu structuri organizatorice internationale (cu existenta juridica concomitenta in mai multe state) dar cu un centru unic de control si comanda si o gestiune globala,

- societati care desfasoara activitati de productie, comercializare si prestari de servicii concomitent pe mai multe piete, dar pe baza unei strategii economice si financiare comune. Tendinta lor economica este expansionista, urmarind permanent patrunderea pe noi piete si consolidarea celor existente.

-litigii dintre asociati sau entitati juridice diferite, care sunt solutionate de instante arbitrale sau tribunale internationale, fiind astfel scoase de sub jurisdictia unui anumit state.

* terminologie[22]: "transnational" si "multinational" sunt sinonime, utilizate alternativ in literatura de specialitate si documente internationale (Rapoarte ONU privind starea economiei mondiale)

* exista si opinii care considera ca termenul de multinational contine si conotatia "supranationala", in vreme ce termenul transnational include doar faptul ca sediile societatilor se afla in mai multe state, deci societatile desfasoara o activitate in afara sediului principal.

* pentru a fi in concordanta cu opiniile majoritare din doctrina este preferat termenul de transnational.

11.8.1. Societati transnationale (multinationale)- elemente definitorii sub aspect economic

sub aspect economic rolul acestor societati s-a dezvoltat treptat:

+dupa anii 1980, cand a inceput procesul globalizarii (mondializarii) si liberalizarii pietelor de produse, servicii si pietelor de capital, si ulterior,

+cand s-au lansat programele de privatizare si atragere de investitii directe straine in statele in curs de dezvoltare (in tranzitie) si in statele care au schimbat regimul politic totalitar cu unul democratic, in care economiile "invata" sa devina treptat, economii de piata functionale,

+influenteaza politica statelor in curs de dezvoltare unde isi desfasoara activitatea, dar si politica stateor puternice si a organizatiilor internationale cu roluri determinante in activitatea comerciala si de afaceri internationala. (FMI , Banca Mondiala, OMC)

+conform statisticilor UNCTAD exista peste 65.000.societati transnationale, cu mai mult de 870.000 filiale, care controleaza practic economia mondiala.

+ primele 200 societati transnationale se gasesc in SUA, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franta, Elvetia, Coreea de Sud, Italia, si Olanda, in sectoare cheie precum: industria comunicatiilor si aerospatiala, echipamente si componente electronice, comertul de cereale si cafea, dar si ramurile petroliere, de automobile, chimica si farmaceutica, alimentara, vestimentatie, etc.

+ societati transnationale cunoscute: Vodafone, General Electrics, British Petroleum, Deutsche Telecom, Coca Cola, Mc Donald's, Bayer, Nike, Royal Dutch Schell, Avensis, Fiat, Novartis, Levi Strauss, Adidas, C&A, Walt Disney, Shell, IBM, Parmalat, Unilevel, Du Pont, Nestle, etc.

11.8.2. Societati transnationale (multinationale)- elemente definitorii sub aspect juridic

societate mama+ filiale (fiecare, cu nationalitate proprie)+ sucursale sau participanti in alte societati, pot constitui un grup intr-un domeniu de activitate, sau conglomerate, coalitii, cu activitati variate, care se pot unifica prin fuziuni sau absorbtii, pot constitui grupari financiare (holding-uri financiare)

* societatilor transnationale li se aplica dreptul national al statului in care isi desfasoara activitatea. Acestea nu au o nationalitate proprie, in adevaratul sens al cuvantului, dar au un sediu legal in statul in care se afla sediul societatii- mama, fie in statul in care isi desfasoara activitatea in principal, fie in statul in carea fost inregistrata. Nationalitatea "de fapt" se poate determina in functie de nationalitatea statului care sprijina interesele acesteia. (in cadrul organizatiilor FMI, Banca Mondiala, OMC, etc)

11.8.3. Jurisdictia aplicata societatilor transnationale.

in actele constitutive ale societatilor transnationale se prevad clauze de jurisdictie si compromisorii in favoarea unor instante arbitrale internationale (institutionale, CIRDI, ori constituite ad-hoc) sau a tribunalelor internationale [Curtea Internationala de Justitie de la Haga], mai ales in litigiile cu statele pe teritoriul carora isi desfasoara activitatea.)