EFECTELE INCHEIERII CASATORIEI CU PRIVIRE LA RELATIILE PATRIMONIALE INTRE SOTI

Capitolul III, Sectiunea a II-a, art. 29-36 C. fam;

Regimul juridic al bunurilor sotilor

Categoriile de bunuri ale sotilor

Regimul juridic al bunurilor sotilor, adica regimul matrimonial, reuneste normele care guverneaza raporturile dintre soti privitoare la bunurile lor, precum si raporturile patrimoniale ale acestora cu terte persoane. Stricto sensu, ideea de regim matrimonial evoca setul de reguli referitoare la raporturile patrimoniale dintre soti, adica la constituirea patrimoniului comun, modul de gestionare si de lichidare a acestuia, precum si la configurarea patrimoniului propriu al fiecaruia, in virtutea calitatii de sot al titularului. Lato sensu, sunt de asemenea vizate regulile ce tin de relatiile pecuniare dintre soti si terte persoane, fie ele complet straine de casatorie sau avand unele legaturi juridice cu aceasta (cum ar fi descendentii sau parintii sotilor).

Asa cum este consacrat prin dispozitiile Codului familiei, regimul matrimonial al comunitatii bunurilor dobandite in timpul casatoriei este legal, in sensul ca s-a fixat prin norme legale, preponderent imperative; este unic, fiind exclusa concurenta oricarui alt regim, legal sau conventional; este imperativ, sotii neavand dreptul sau posibilitatea de a se sustrage de sub incidenta sa; este imutabil, neputand fi modificat pe durata 424i82e casatoriei. Exista doua categorii de bunuri in patrimoniul sotilor: bunuri comune ambilor soti (art. 30 C.fam.); bunuri proprii fiecaruia dintre soti (art. 31 C.fam.).

1. BUNURILE COMUNE ALE SOTILOR

Drepturile si obligatiile sotilor cu privire la bunurile dobandite in timpul casatoriei sunt instituite conform art. 30 C. fam "bunurile dobandite in timpul casatoriei, de oricare dintre soti, sunt, la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor".

NOTIUNEA DE BUNURI. DEFINITIE:

Comunitatea de bunuri a sotilor se infatiseaza ca o universalitate juridica toate drepturile si obligatiile patrimoniale ale acestora.

l     CUPRINDE:

dreptul de proprietate comuna in devalmasie al celor doi soti;

- alte drepturi reale: dreptul de uzufruct, uz, abitatie, servitute, superficie;

- drepturile de creanta si obligatiile patrimoniale ale sotilor.

l     Prezumtia de comunitate instituita de art. 30 alin. 1 C. fam. constituie o componenta a regimului matrimonial actual.

Traditionalism sau modernism din perspectiva instituirii unui regim matrimonial alternativ este dilema relevata de autorii contemporani de dreptul familiei. Proiectul Codului civil instituie principiul libertatii conventiilor matrimoniale.

Interdictia incheierii unei conventii contrare regimului juridic al bunurilor  instituit de art. 30 alin. 2 C. fam este regelementata prin instituirea sanctiunii nulitatii absolute.

Nulitatea se aplica conventiei incheiate intre viitorii soti, cat si conventiei incheiate intre soti in timpul casatoriei. Sunt interzise atat conventiile prin care s-ar suprima sau micsora comunitatea de bunuri, cat si conventiile prin care s-ar mari aceasta comunitate.

Sub rezerva respectarii dispozitiilor art. 30 alin. 2 C. fam. , sotii au facultatea

de a incheia  acte juridice cu privire la bunurile comune

Exemplu: Contractul de donatie incheiat intre soti in timpul casatoriei poate

avea ca obiect numai bunurile proprii ale sotului donator

Calificarea unui bun ca fiind comun ambilor soti:

a) Bunul sa fi fost dobandit de oricare dintre soti in timpul casatoriei

Analiza acestei prime conditii presupune cateva precizari referitoare la elementele sale constitutive:

1. Notiunea de dobandire

Prin acte juridice oneroase ≠ bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie (bunuri proprii, afara numai daca dispunatorul nu a prevazut ca vor fi comune)

Prin subrogatia reala.

2. Calitatea dobanditorului;

Singura cerinta este aceea a statutului de sot in raport cu momentul

Dobandirii. Daca sotii dobandesc impreuna cu o alta persoana dreptul de proprietate asupra unui bun, dreptul lor de proprietate comuna in devalmasie va coexista cu dreptul de proprietate comuna pe cote-parti al tertului.

Convietuirea faptica, concubinajul, nu este o varianta a casatoriei. Regimul juridic al bunurilor dobandite in timpl concubinajului este guvernat de dreptul comun. 

3. Momentul dobandirii bunului ;

Bunurile trebuie sa fi fost dobandite in timpul casatoriei (de la incheierea valabila a casatoriei pana la desfacerea, desfiintarea sau incetarea casatoriei).

EXEMPLE:

l     Desfiintarea casatoriei - casatoria putativa - ramanerea definitiva a hotararii de desfiintare a casatoriei.

l     Casatoria inceteaza prin moartea fizic constatata sau prin declararea judecatoreasca a mortii prezumate a unuia dintre soti (data stabilita prin hotarare aceea fiind cea a mortii).

b) Bunul sa nu faca parte din categoria bunurilor proprii

2. BUNURILE PROPRII FIECARUIA DINTRE SOTI (Art. 31 C. fam.):

A). Bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei; (ca si bunurile dobandite ulterior desfacerii sau incetarii casatoriei).

Aceasta categorie de bunuri nu constituie o exceptie veritabila de la regula statornicita prin art. 30 alin. (1) C.fam. deoarece, potrivit textului de principiu, bunurile nu devin comune decat atunci cand sunt dobandite in timpul casatoriei, fiind de la sine inteles ca cele acumulate anterior casatoriei raman proprii ale dobanditorului. Din aceleasi ratiuni, bunurile dobandite ulterior desfacerii sau incetarii casatoriei sunt proprii, cu toate ca art. 31 C.fam. nu se refera la ele.

B). Bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, cu exceptia ca dispunatorul nu a prevazut ca vor fi comune;

Trebuie precizat ca legiuitorul, referindu-se la bunurile dobandite prin mostenire, are in vedere mostenirea legala (nu si cea testamentara), cand transmisiunea drepturilor succesorale se realizeaza in temeiul legii, in considerarea legaturii de rudenie sau a calitatii de sot supravietuitor in raport cu de cuius, iar nu in baza vointei celui care lasa mostenirea, manifestata prin testament. Aceasta inseamna ca bunurile dobandite prin mostenire legala vor fi in toate cazurile proprii ale sotului mostenitor pentru ca dispunatorul, nelasand testament (sau testamentul nu cuprinde dispozitii referitoare la transmisiunea patrimoniului succesoral ori nu este producator de efecte, in totul sau in parte) nu a determinat, prin vointa sa, o alta calificare juridica, iar in ceea ce priveste devolutiunea succesorala stabilita de lege, este exclusa orice interventie exterioara.

l     Legiuitorul are in vedere mostenirea legala, pentru ca in ceea ce priveste devolutiunea succesorala stabilita de lege, este exclusa orice interventie exterioara.

l     Liberalitatile, adica legatele (universale, cu titlu universal sau cu titlu particular) si donatiile vor urma dorinta dispunatorului.

C). Bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti;

Bunurile de uz personal = bunurile care sunt afectate uzului fizic sau intelectual, personal, exclusiv si efectiv al unuia dintre soti.

Bunurile destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti cuprinde acele bunuri care, potrivit naturii si afectatiunii lor, servesc in mod efectiv uzului profesional al unuia dintre soti.

Grupa bunurilor destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti cuprinde acele bunuri care, potrivit naturii si afectatiunii lor, servesc in mod efectiv uzului profesional al unuia dintre soti, de pilda uneltele necesare practicarii unei meserii, biblioteca de specialitate etc. Pentru a deveni propriu al unuia dintre soti, nu este suficienta destinatia economica concordanta cu profesia exercitata de unul din soti, ci, de asemenea, intrebuintarea concreta, efectiva a bunului in acest scop, in cadrul unei indeletniciri cu titlu profesional (in niciun caz in cadrul unei activitati vremelnice si intamplatoare).

Sub aspectul dobandirii, bunurile destinate exercitarii profesiei vor fi proprii indiferent daca au fost achizitionate cu mijloace comune ale acestui sot sau cu mijloace comune, iar daca celalalt sot a contribuit si el, fie prin munca sa, fie intrebuintand resurse din patrimoniul propriu, acesta din urma, neproprietar al bunului, va avea un drept de creanta fondat pe imbogatirea fara justa cauza.

Odata dobandit, caracterul propriu al bunului se pastreaza chiar daca intervin schimbari in profesia sotului prin inlocuirea unei profesii cu alta sau prin abandonarea definitiva a profesiei, pentru ca cerinta legala privind exercitarea profesiei de catre unul dintre soti se refera numai la dobandirea caracterului de bun propriu, nu si la pastrarea acestei calitati.

Cand unul dintre soti exercita concomitent doua sau mai multe profesii, bunurile destinate exercitarii fiecareia sunt proprii, chiar daca una din indeletnicirile cu caracter profesional este principala si alta (sau altele) secundara ori una este permanenta iar alta temporara, exceptand doar bunurile care servesc unor activitati vremelnice.

D). Bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa

Aceste bunuri sunt proprii unuia dintre soti, fiindca prin ele isi gasesc exprimare aportul de exceptie sau calitatile intelectuale deosebite ale celui care le-a obtinut ori creat.

manuscrisele stiintifice sau literare,

schitele si proiectele artistice,

proiecte de inventii si inovatii

- premiul reprezinta rasplata ocazionala pentru eforturi remarcabile (fara a fi un derivat din contractul de munca).

- recompensa obtinuta este un bun propriu daca s-a acordat in mod exceptional, pentru merite deosebite.

Daca veniturile sub forma premiilor sau recompenselor au caracter periodic,

fiind incluse in salariu, vor urma regimul juridic al salariului, adica vor fi considerate comune ambilor soti.

Bunurile enumerate exemplificativ in cadrul celei de-a doua grupe - manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si inovatii - au ca trasatura comuna faptul ca reprezinta materializarea capacitatii creatoare artistice, literare sau stiintifice a unuia dintre soti. Dupa cum s-a precizat, legiuitorul nu are in vedere insasi opera de creatie intelectuala sau drepturile cu caracter personal nepatrimonial, nici drepturile patrimoniale de autor, ci exclusiv obiectul material care incorporeaza opera de creatie intelectuala si asupra caruia autorul are un drept real de proprietate, distinct de dreptul de autor. Sumele dobandite cu titlu de remuneratie cuvenita autorului si incasate in timpul casatoriei constituie, potrivit practicii judiciare, bun comun iar nu bun propriu al sotului autor, chiar daca opera de creatie intelectuala a fost realizata inainte de incheierea casatoriei.

E) Indemnizatia de asigurare sau despagubirea pentru pagube pricinuite persoanei [art. 31 lit. e) C.fam.].

l     Aceste sume servesc repararii unor prejudicii intim legate de persoana sotului.

l     Indemnizatia de asigurare devine bunul propriu al sotului in persoana caruia s-a realizat riscul asigurat, chiar daca plata primelor de asigurare s-a facut de catre o alta persoana, si fara sa intereseze sursa sumelor care au servit la achitarea primelor.

F) Valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare [art. 31 lit. f) C.fam.

l     S-a facut astfel aplicarea subrogatiei reale cu titlu universal.

l     Exemplificare:

bunul dobandit prin valorificarea unui bun sau bunuri proprii;

pretul obtinut din vanzarea unor bunuri proprii ori creanta pretului de vanzare-cumparare a acestora;

bunul cumparat din sumele obtinute ca pret din vanzarea bunurilor proprii;

bunul dobandit, precum si eventuala sulta obtinuta in temeiul unui contract de schimb avand ca obiect un bun propriu;

Indemnizatia de asigurare si despagubirile datorate pentru cauze datorate unor bunuri proprii.

l     Subrogatia reala poate produce si efecte partiale.

Daca bunul este dobandit in parte cu fonduri proprii, in parte cu fonduri comune, in masura corespunzatoare valorii incorporate bunul va fi propriu, iar ceea ce excede contributiei din mijloace proprii intra in comunitatea de bunuri.