Izvoarele obligatiilor - fapta ilicita

Fapta ilicita

Sectiunea 1

Dispozitii generale

Raspunderea delictuala

Art.1095 - (1) Orice persoana are indatorirea sa respecte regulile de conduita pe care legea sau obiceiurile i le impun si sa nu prejudicieze, prin actiunile sau inactiunile sale, drepturile sau interesele legitime ale altor persoane.

(2) Cel care, avand discernamant, incalca aceasta indatorire raspunde de toate prejudiciile materiale, corporale sau morale aduse altuia prin culpa sa si este tinut, in conditiile legii, la despagubire.

(3) In cazurile anume prevazute de lege, suntem obligati sa reparam prejudiciul adus prin fapta ori din culpa unei alte persoane sau prin fapta lucrurilor aflate sub paza noastra.

Exercitiul drepturilor

Art.1096 - (1) Cel care aduce altuia un prejudiciu prin chiar exercitarea drepturilor sale nu este tinut sa il repare.

(2) Daca, insa, acesta a depasit, cu intentie, limitele dreptului sau ori scopul in vederea caruia acesta i-a fost recunoscut este dator la reparatie.

Sectiunea a 2-a

Raspunderea pentru fapta proprie

Conditiile raspunderii

Art.1097 - Oricine cauzeaza altuia o paguba printr-o fapta savarsita cu intentie sau din culpa este obligat sa repare prejudiciul astfel cauzat.

Forma vinovatiei

Art.1098 - Cel care a cauzat 949e43j un prejudiciu prin fapta sa ilicita raspunde pentru cea mai usoara culpa.

Criterii particulare de apreciere a vinovatiei

Art.1099 - Pentru aprecierea vinovatiei, se va tine seama de imprejurarile in care s-a cauzat prejudiciul, straine de persoana autorului faptei prejudiciabile, precum si, daca va fi cazul, de imprejurarea ca paguba a fost cauzata in exercitiul unei activitati profesionale.

Legitima aparare

Art.1100 - (1) Nu datoreaza despagubire, cel care a cauzat agresorului un prejudiciu fiind in legitima aparare, sau, dupa caz, aparand in mod legitim pe un al treilea.

(2) Cu toate acestea, cel care sub stapanirea unei tulburari sau temeri insuflate de agresiune a depasit limitele unei aparari necesare, va putea fi obligat de catre instanta, potrivit cu imprejurarile, la o despagubire adecvata si echitabila.

Starea de necesitate

Art.1101 - Cel care, aflat in stare de necesitate, a distrus sau deteriorat bunurile altuia, pentru a se apara pe sine ori pe altul de un prejudiciu sau pericol iminent, este tinut sa repare prejudiciul cauzat.

Obligatia la reparatie a tertilor

Art.1102 - Cu toate acestea, in cazurile prevazute de art.1100 alin.(2) si art.1101, daca fapta pagubitoare a fost savarsita in interesul unui terte persoane, instanta va putea pune obligatia de a repara prejudiciul in sarcina acesteia, insa numai in limita folosului realizat, dispozitiile privitoare la imbogatirea fara justa cauza fiind aplicabile.

Divulgarea secretului comercial

Art.1103 - O persoana se poate exonera de raspundere pentru prejudiciul cauzat prin divulgarea secretului comercial dovedind ca divulgarea a fost impusa de imprejurari grave ce priveau sanatatea sau siguranta publica.

Corelatia dintre dreptul civil si dreptul penal

Art.1104 - Instanta civila nu este legata de dispozitiile dreptului penal si nici de hotararea definitiva de achitare pronuntata de instanta penala pentru a decide asupra existentei prejudiciului, a culpei ori a discernamantului autorului faptei ilicite.

Raspunderea in cazul minorului si a celui pus sub interdictie

Art.1105 - (1) Minorul care nu a implinit varsta de 14 ani sau persoana pusa sub interdictie nu raspunde de paguba ce pricinuieste, in afara de cazul cand se dovedeste ca a pricinuit-o cu discernamant.

(2) Minorul care a implinit varsta de 14 ani raspunde de prejudiciul cauzat, in afara de cazul cand se dovedeste ca a actionat fara discernamant.

Raspunderea in cazul persoanelor lipsite de discernamant

Art.1106 - (1) Cel care a cauzat un prejudiciu nu este raspunzator daca in momentul in care a savarsit fapta pagubitoare era intr-o stare, chiar vremelnica, de tulburare a mintii care l-a pus in neputinta de a-si da seama de urmarile faptei sale.

(2) Cu toate acestea, cel care a cauzat prejudiciul este raspunzator, daca starea vremelnica de tulburare a mintii a fost provocata de acesta, cu intentie sau din culpa, prin betia produsa de alcool, de stupefiante sau de alte substante.

Raspunderea subsidiara

Art.1107 - Daca prejudiciul a fost cauzat de o persoana care, fiind lipsita de discernamant, nu este raspunzatoare, iar nimeni nu avea indatorirea de a-l supraveghea sau despagubirea nu a putut fi obtinuta de la cel obligat sa-l supravegheze, instanta judecatoreasca, tinand seama de starea patrimoniala a partilor, poate obliga pe autorul prejudiciului la o despagubire echitabila.

Raspunderea instigatorului, complicelui si a altor persoane

Art.1108 - Cel care a indemnat sau a determinat pe altul sa cauzeze un prejudiciu, l-a ajutat in orice fel sa-l pricinuiasca sau, cu buna stiinta a tainuit bunuri ce proveneau dintr-o fapta ilicita ori a tras foloase din pagubirea altuia, raspunde solidar cu autorul.

Raspunderea in cazul imposibilitatii autorului de individualizare a faptasului

Art.1109 - Daca prejudiciul a fost cauzat prin actiune simultana sau succesiva a mai multor persoane fara sa se poata stabili ca el a fost cauzat sau, dupa caz, ca el nu putea fi cauzat prin fapta vreuneia dintre ele, toate acele persoane vor raspunde solidar fata de cel pagubit.

Culpa comuna.

Concursul cu forta majora

Art.1110 - (1) In cazul in care cel pagubit a contribuit cu intentie sau din culpa la cauzarea ori la marirea prejudiciului sau nu a evitat-o, in tot sau in parte, desi putea sa o faca, cel chemat a raspunde va fi tinut numai pentru partea de paguba pe care a pricinuit-o.

(2) Dispozitiile alin 1) se aplica si in cazul in care la cauzarea prejudiciului a contribuit atat fapta savarsita cu intentie sau din culpa a celui chemat a raspunde, cat si un caz de forta majora.

Sectiunea a 3-a

Raspunderea pentru fapta altuia

Raspunderea pentru fapta minorului sau a celui pus sub interdictie

Art.1111 - (1) Cel care, in temeiul legii sau al contractului, este obligat sa supravegheze un minor sau o persoana pusa sub interdictie, raspunde de prejudiciul cauzat altuia de aceste din urma persoane.

(2) Raspunderea subzista chiar in cazul cand faptuitorul, fiind lipsit de discernamant, nu raspunde pentru fapta proprie.

(3) Cel obligat la supraveghere este exonerat de raspundere numai daca dovedeste ca nu a putut impiedica fapta prejudiciabila. In cazul parintilor, dovada se considera a fi facuta numai daca ei probeaza fapta copilului nu se datoreaza modului necorespunzator in care si-au indeplinit obligatiile de a asigura cresterea, educarea, invatatura si pregatirea sa profesionala.

Raspunderea comitentilor pentru prepusi

Art.1112 - (1) Comitentul este tinut sa repare prejudiciul cauzat din culpa prepusilor sai in exercitarea functiilor incredintate.

(2) Este comitent cel care, in baza legii sau a unui contract, exercita directia, supravegherea si controlul asupra celui care indeplineste anumite functii sau insarcinari in interesul sau.

(3) Comitentul nu raspunde daca dovedeste ca victima cunostea sau, dupa imprejurari, putea sa cunoasca, la data savarsirii faptei prejudiciabile, ca prepusul a actionat cu depasirea limitelor functiilor incredintate.

Sectiunea a 4-a

Raspunderea pentru paguba pricinuita de animale sau bunuri

§.1 Cazuri de raspundere

Raspunderea pentru animale

Art.1113 - Proprietarul unui animal sau cel care se serveste de el, raspunde, in timpul cat il are in folosinta sa, de prejudiciul cauzat de animal, chiar si in cazul cand acesta s-ar fi ratacit, ar fi scapat de sub paza sau ar fi fost parasit.

Raspunderea pentru lucruri. Regula

Art.1114 - Proprietarul raspunde de prejudiciul cauzat de lucrul sau, chiar daca face dovada ca nu a avut nici o culpa.

(2) Dispozitiile alin 1) sunt aplicabile si in vederea repararii fiecareia dintre pagubele pe care doua sau mai multe persoane si le-au cauzat reciproc, de exemplu prin coliziunea unor mijloace de transport. Cu toate acestea, sarcina repararii tuturor prejudiciilor astfel ocazionate va reveni celor a caror culpa ar putea fi dovedita.

Raspunderea pentru lucruri. Exceptia.

Art.1115 - Daca proprietarul a incredintat un lucru unei alte persoane, spre a-l folosi pe socoteala si riscul ei, sau daca a fost lipsit de el prin faptul ilicit al unei terte persoane, cel care, in felul acesta, dispunea in momentul pagubirii de acel lucru este raspunzator, in locul proprietarului, pentru prejudiciul cauzat.

Raspunderea pentru produse defectuoase

Art.1116 - Fabricantul, distribuitorul sau furnizorul unui bun mobil, chiar daca acest bun este incorporat intr-un alt bun mobil sau imobil, ori este afectat in vederea deservirii sau exploatarii lui, raspund de prejudiciul cauzat unui tert prin defectul sau lipsa de securitate a acelui bun.

Notiunea de produs defectuos

Art.1117 - Este defectuos orice produs care, tinand seama de toate circumstantele, nu ofera siguranta la care persoana este indreptatita sa se astepte, mai ales cat priveste existenta vreunui viciu de conceptie sau de fabricatie, a relei conservari a bunului, a modului de prezentare a acestuia, sau, in sfarsit, a absentei indicatiilor suficiente privitoare la riscurile sau pericolele pe care le comporta folosirea bunului si la mijloacele de prevenire a lor.

Raspunderea pentru ruina constructiei

Art.1118 - Proprietarul unui edificiu sau a oricarei constructii este raspunzator pentru paguba pricinuita prin ruinarea edificiului ori prin desprinderea unei parti din acesta, afara numai daca dovedeste ca ruina sau desprinderea nu a fost cauzata din lipsa de intretinere sau dintr-un viciu de constructie.

Alte cazuri de raspundere

Art.1119 - Cel care ocupa o locuinta sau orice alta constructie raspunde pentru prejudiciul cauzat prin caderea, aruncarea unui lucru sau varsarea unui vas provenind din acea locuinta sau constructie.

§.2 Cauze de inlaturare a raspunderii

Cauze de exonerare comune

Art.1120 - (1) In cazurile prevazute de art.1113-1116, cel chemat sa raspunda este exonerat de obligatia de a repara prejudiciul, numai daca aceasta se datoreaza exclusiv culpei celui pagubit, faptei de neinlaturat a unei a treia persoane pentru care nu este tinut sa raspunda sau, dupa caz, unui caz de forta majora.

(2) Forta majora este orice eveniment extern, extraordinar si invincibil.

Alte cauze de exonerare

Art.1121 - (1) Raspunderea prevazuta la art.1113-1116 este inlaturata, de asemenea, daca la data cand prejudiciul a fost cauzat, pagubitul, cunoscand primejdia, folosea in mod gratuit animalul, lucrul, edificiul sau orice alta constructie, cu invoirea celui chemat sa raspunda pentru fapta acestor lucruri.

(2) Fabricantul, distribuitorul sau furnizorul unui bun mobil nu este tinut sa repare prejudiciul cauzat de un defect de securitate al bunului, daca dovedeste ca pagubitul cunostea sau putea sa cunoasca defectul bunului, sau putea sa prevada prejudiciul.

(3) De asemenea, fabricantul, distribuitorul sau furnizorul unui bun mobil nu este tinut sa raspunda daca face dovada ca defectul bunului nu putea fi cunoscut tinand cont de nivelul cunostintelor stiintifice si tehnice.

Sectiunea a 5-a

Modalitatile de reparare a prejudiciului

Obiectul reparatiei Art.1122 - (1) Reparatia este datorata pentru orice prejudiciu material, corporal sau moral, pricinuit printr-un fapt ilicit.

(2) Dreptul la reparatie se naste din ziua cauzarii prejudiciului, chiar daca nu poate fi valorificat imediat.

Solidaritatea fata de pagubit

Art.1123 - Cei care raspund de acelasi fapt pagubitor sunt tinuti solidar la reparatie fata de cel pagubit. Ei nu se bucura de solidaritate in raporturile dintre ei.

Contributia la repararea pagubei

Art.1124 - (1) Intre cei care raspund impreuna pentru acelasi prejudiciu, sarcina reparatiei se imparte proportional cu masura in care fiecare a participat la pricinuirea pagubei, iar, daca aceasta participare nu poate fi stabilita, potrivit cu intentia sau cu gravitatea culpei fiecaruia. Daca nici astfel nu se poate imparti sarcina reparatiei, fiecare va contribui in mod egal la repararea pagubei.

(2) Cel care raspunde pentru fapta altuia, contribuie, in raporturile cu celelalte persoane raspunzatoare, la repararea pagubei, numai daca se face dovada ca urmeaza sa raspunda si el pentru propria fapta savarsita cu intentie sau din culpa.

Dreptul la regres

Art.1125 - (1) Cel care raspunde pentru fapta altuia se poate intoarce impotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, afara numai daca acesta din urma nu este raspunzator pentru paguba pricinuita.

(2) Daca prejudiciul a fost cauzat de mai multe persoane, iar despagubirea a fost platita in tot sau in parte, de cel care raspunde pentru fapta uneia dintre ele, cel care a platit se poate intoarce si impotriva celorlalte persoane care au contribuit la pricinuirea pagubei sau, daca va fi cazul, impotriva celor care raspund pentru acestea. In toate cazurile, cel care a platit va avea dreptul sa pretinda numai ceea ce depaseste partea din sarcina reparatiei ce revine, potrivit art.1136, persoanei pentru care raspunde si numai in limita partii din despagubire care, tot astfel, revine fiecareia dintre aceste persoane.

Intinderea reparatiei

Art.1126 - (1) Prejudiciul se repara integral, afara numai daca prin lege nu se prevede altfel.

(2) Se vor putea acorda despagubiri si pentru un prejudiciu viitor daca producerea si intinderea acesteia, cel putin in parte, sunt neindoielnice.

(3) Cand victima a contribuit prin faptul sau la prejudiciul pe care l-a suferit, obligatia de a o repara va fi micsorata in masura in care aceasta a contribuit.

Formele reparatiei

Art.1127 - (1) Repararea prejudiciului se face in natura, prin restabilirea situatiei anterioare, iar daca aceasta nu este cu putinta, prin plata unei despagubiri.

(2) Despagubirea trebuie sa cuprinda pierderea suferita de cel prejudiciat, castigul pe care in conditii obisnuite el ar fi putut sa-l realizeze si de care a fost lipsit, precum si cheltuielile pe care le-a facut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.

(3) Daca prejudiciul are un caracter de continuitate, despagubirea se va putea acorda sub forma de prestatii banesti periodice.

(4) In cazul prejudiciului viitor, despagubirea, indiferent de forma, va putea fi sporita, redusa sau suprimata, daca, dupa stabilirea lui, prejudiciul s-a marit, s-a micsorat ori a incetat.

Vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii

Art.1128 - (1) In caz de vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii unei persoane, despagubirea trebuie sa cuprinda, in conditiile art.1129 si art.1130, dupa caz, echivalentul castigului din munca de care cel pagubit a fost lipsit sau pe care este impiedicat sa-l dobandeasca, prin efectul pierderii sau reducerii capacitatii sale de munca. In afara de aceasta, despagubirea trebuie sa acopere cheltuielile de ingrijire medicala si, de va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viata ale celui pagubit, precum si orice alte prejudicii materiale.

(2) Despagubirea pentru pierderea sau nerealizarea castigului din munca, tinandu-se seama si de sporirea nevoilor de viata ale celui pagubit, se acorda sub forma de prestatii banesti periodice. La cererea persoanei pagubite, instanta, pentru motive temeinice va putea acorda despagubirea sub forma unei sume globale.

(3) In toate cazurile, instanta va putea acorda celui pagubit o despagubire provizorie pentru acoperirea nevoilor urgente.

Stabilirea pierderii si a nerealizarii castigului din munca

Art.1129 - (1) Despagubirea pentru pierderea sau nerealizarea castigului din munca se va stabili pe baza venitului mediu lunar net din munca al celui pagubit, din ultimul an inainte de pierderea sau reducerea capacitatii sale de munca ori, in lipsa, pe baza venitului lunar net pe care l-ar fi putut realiza, tinandu-se seama de calificarea profesionala pe care o avea sau ar fi avut-o la terminarea pregatirii pe care era in curs sa o primeasca.

(2) Daca cel pagubit nu avea o calificare profesionala si nici nu era in curs sa o primeasca, despagubirea se va stabili pe baza salariului minim net pe economie.

Vatamarea minorului

Art.1130 - (1) Daca cel care a suferit vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii este un minor, despagubirea stabilita potrivit prevederilor art.1129 alin.(1) va fi datorata de la data cand, in mod normal, minorul si-ar fi terminat pregatirea profesionala ce primea.

(2) Pana la acea data, daca minorul avea un castig la momentul vatamarii, despagubirea se va stabili pe baza castigului de care a fost lipsit, iar daca nu avea un castig, potrivit dispozitiilor art.1129 alin.(2). Aceasta din urma despagubire va fi datorata de la data cand minorul a implinit varsta prevazuta de lege pentru a putea fi parte intr-un raport de munca.

Pricinuirea mortii. Persoana indreptatita la despagubire.

Art.1131 - (1) Despagubirea pentru pagubele suferite prin moartea cuiva se cuvine numai persoanelor care erau indreptatite sa fie intretinute de victima, in temeiul unei obligatii legale.

(2) Cu toate acestea, instanta, tinand seama de imprejurari, poate acorda despagubire si celui caruia victima, fara a fi obligata de lege, ii presta intretinere in mod curent.

(3) La stabilirea despagubirii se va tine seama de nevoile celui pagubit, precum si de veniturile pe care, in mod normal, cel a carui moarte a fost pricinuita le-ar fi avut pe timpul pentru care s-a acordat despagubirea. Dispozitiile art.1128-1130 se  aplica in mod corespunzator.

Cazuri si limite ale repararii prejudiciului moral

Art.1132 - (1) In caz de vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii, poate fi acordata si o despagubire pentru restrangerea posibilitatilor de viata familiala si sociala.

(2) Instanta judecatoreasca va putea, de asemenea, sa acorde despagubiri ascendentilor, descendentilor, fratilor, surorilor si sotului, pentru durerea incercata prin moartea victimei.

(3) Dreptul la despagubire pentru atingerile aduse drepturilor inerente personalitatii oricarui subiect de drept va putea fi cedat numai in cazul cand a fost stabilit printr-o tranzactie sau printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila.

(4) Dreptul la actiunea in despagubire nu trece la mostenitori; acestia il pot, insa, exercita, daca actiunea a fost pornita de defunct.

Cheltuieli de ingrijire a sanatatii. Cheltuieli de inmormantare.

Art.1133 - Cel care a facut cheltuieli pentru ingrijirea sanatatii victimei sau, in caz de moarte a acesteia, pentru inmormantare, are dreptul la inapoierea lor de la cel care raspunde pentru fapta ce a prilejuit aceste cheltuieli.

Despagubirea in raport cu ajutorul si pensia

Art.1134 - (1) Daca persoanei a carei integritate corporala sau sanatate a fost vatamata sau, in caz de moarte a acesteia, mostenitorilor li s-a recunoscut, in cadrul asigurarilor sociale, dreptul la un ajutor sau la o pensie, reparatia este datorata numai in masura in care paguba suferita prin vatamare sau moarte depaseste ajutorul ori pensia.

(2) Cat timp ajutorul sau pensia nu a fost efectiv acordata sau refuzata celui pagubit, instanta nu poate obliga pe cel chemat sa raspunda decat la o despagubire provizorie, potrivit prevederilor art.1130 alin 3).

Prorogarea termenului prescriptiei

Art.1135 - In toate cazurile in care despagubirea deriva dintr-un fapt supus de legea penala unei prescriptii mai lungi decat cea civila, termenul de prescriptie a raspunderii penale se aplica si dreptului la actiunea in raspundere civila.

Suspendarea prescriptiei

Art.1136 - Prescriptia dreptului la actiune cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii ori prin moartea unei persoane, este suspendata pana la stabilirea pensiei sau a ajutoarelor ce s-ar cuveni, in cadrul asigurarilor sociale, celui indreptatit la reparatie.

Sectiunea a 6-a

Clauzele de neraspundere

Inlaturarea sau restrangerea raspunderii prin act juridic

Art.1137 - (1) Orice clauza stipulata inainte de pricinuirea pagubei, prin care se suprima sau se micsoreaza raspunderea prevazuta in prezentul capitol, este lovita de nulitate relativa.

(2) Cu toate acestea, clauzele care micsoreaza raspunderea pentru pagubele pricinuite bunurilor printr-o simpla imprudenta sau neglijenta sunt valabile.

Alte limite de inlaturare a raspunderii civile

Art.1138 - (1) Nici o persoana nu poate sa excluda sau sa limiteze raspunderea sa pentru prejudiciul corporal sau moral cauzat altora.

(2) Victima care a acceptat riscul suportarii prejudiciului nu renunta prin aceasta la dreptul sau de a obtine de la autor plata despagubirilor.