Capacitatea de folosinta a persoanei fizice (decretul nr.31/1954)

Capacitatea de folosinta a persoanei fizice (Decretul nr.31/1954)

Notiunea de capacitate civila - capacitate juridica

Omul privit ca persoana fizica, dobandeste calitatea de subiect al raportului juridic civil, de titular de drepturi si obligatii, pe baza capacitatii civile.

Capacitatea civila cuprinde doua elemente: capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu.

Capacitatea civila este o capacitate specifica ramurii de drept civil, aplicabila drepturilor subiective civile, in alte ramuri de drept operand capacitatea specifica ramurii respective. Capacitatea civila este deci parte a capacitatii juridice.

Notiunea de capacitate de folosinta

"Capacitatea de folosinta este capacitatea de a avea drepturi si obligatii" (art. 5 alin. 2 din Decret), adica aptitudinea generala a persoanei fizice de a fi titulara de drepturi si obligatii civile, de fi subiect de drept civil.

Caractere juridice

Din reglementarea capacitatii de folosinta desprindem urmatoarele caractere juridice: legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea, egalitatea si universalitatea.

Inceputul capacitatii de folosinta

Art.7 alin.2 din Decret inscrie principiul potrivit caruia cap 414i86e acitatea de folosinta incepe de la nasterea persoanei. Asadar, de la data nasterii, persoana fizica dobandeste capacitatea de folosinta, adica are aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si obligatii.

Art.7 alin.2 prevede si o exceptie, statornicind ca "Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, insa numai daca el se naste viu". Exceptia este cea potrivit careia infans conceptus pro nato habetur, quoties de eius commodis agitur (copilul conceput se socoteste nascut ori de cate ori aceasta este in interesul sau). Exceptia se aplica daca copilul se naste viu, nefiind necesar ca acesta sa fie viabil, si doar daca dobandeste numai drepturi.

Timpul legal al conceptiunii

Potrivit art.61 C. fam."timpul cuprins intre a 300-a si a 180-a zi dinaintea nasterii copilului" se considera a fi timpul legal de conceptiune.

Textul stabileste o prezumtie legala relativa a perioadei de conceptie, in sensul ca respectivul copil putea fi conceput in oricare zi din intervalul de 121 de zile.

Continutul capacitatii de folosinta

Continutul capacitatii de folosinta se exprima prin aptitudinea persoanei de a avea toate drepturile si obligatiile civile. Exceptie face capacitatea de folosinta anticipata, care are in continut numai drepturi.

Capacitatea de folosinta este inalienabila, astfel incat nu poate fi instrainata, nu se poate renunta la ea, in schimb, capacitatea poate fi ingradita in conditiile legii.

Ingradirile capacitatii de folosinta

Potrivit art.6 din Decretul nr.31/1954, nici o persoana nu poate fi ingradita in capacitatea de folosinta, decat in cazurile si conditiile expres stabilite de lege.

Ingradirile capacitatii de folosinta pot fi grupate in doua categorii: ingradiri (incapacitati) cu caracter de sanctiune penala (interzicerea drepturilor parintesti, interzicerea dreptului de a fi curator, tutore) sau de sanctiune civila (decaderea din drepturile parintesti).

Incetarea capacitatii de folosinta

Durata capacitatii de folosinta este reglementata de art.7 alin.1 din Decret care stabileste: "Capacitatea de folosinta incepe de la nasterea persoanei si inceteaza o data cu moartea acesteia".

Constatarea mortii unei persoane fizice se realizeaza prin doua moduri:

moartea constatata fizic, direct, prin examinarea cadavrului. In aceasta ipoteza se elibereaza un certificat medical constatator al decesului.

declararea judecatoreasca a mortii. In cazurile in care nu este posibila constatarea mortii fizic direct, si deci nu se poate intocmi certificatul de deces, se recurge la declararea judecatoreasca a mortii, ipoteza in care data mortii, care se inscrie in actul de deces, este data stabilita prin hotararea judecatoreasca declarativa de moarte definitiva si irevocabila.

Reglementarea institutiei declararii judecatoresti a mortii cunoaste doua modalitati juridice:

- declararea judecatoreasca a mortii, precedata de declararea judecatoreasca a disparitiei;

- declararea judecatoreasca a mortii, fara declararea judecatoreasca prealabila a disparitiei.

Regula o constituie declararea judecatoreasca a mortii precedata de declararea disparitiei,fiind necesare indeplinirea urmatoarelor conditii:

sa existe o hotarare declarativa a disparitiei irevocabila, care sa fi fost afisata 30 de zile la usa instantei si a primariei ultimului domiciliu al celui disparut (cel care lipseste de la domiciliu sau poate fi declarat disparut prin hotarare judecatoreasca, putandu-se institui curatela, daca a trecut un an de la data ultimelor stiri din care rezulta ca era in viata).

de la data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana disparuta era in viata sa fi trecut cel putin 4 ani;

sa fi trecut cel putin 6 luni de la data afisarii extrasului de pe hotararea prin care s-a declarat disparitia.

Situatia de exceptie o constituie declararea judecatoreasca a mortii fara declararea judecatoreasca prealabila a disparitiei. Cel disparut in cursul unor fapte de razboi, in accident de cale ferata, in naufragiu sau in alta imprejurare care indreptateste a se presupune decesul, poate fi declarat mort fara a se mai declara in prealabil disparitia sa, daca a trecut cel putin un an de la data imprejurarii incare a avut loc disparitia.

Stabilirea datei mortii in hotararea declarativa de moarte

Data mortii disparutului se stabileste potrivit cu imprejurarile, iar in lipsa de indici indestulatoare, se va stabili ca data a mortii ultima zi a termenului dupa care se poate cere declararea judecatoraesca a mortii (art.18 alin. 2 si 3 din Decret).

Anularea hotararii judecatoresti de declarare a mortii.

Conform art.20 alin.1 din Decret: "Daca cel declarat mort este in viata, se poate cere, oricand, anularea hotararii prin care s‑a declarat moartea". Efectul principal al anularii hotararii declarative de moarte consta in faptul ca incetarea capacitatii de folosinta este inlaturata.

Comorientii

Conform art.21 din Decret: "In cazul in care mai multe persoane au murit in aceeasi imprejurare, fara sa se poata stabili daca una a supravietuit alteia, ele sunt socotite ca au murit deodata" (aceste persoane sunt denumite comorienti).

Problema comorientilor se intalneste in practica judecatoreasca in materie succesorala, in cazul persoanelor intre care exista vocatie succesorala reciproca si ele decedeaza in aceeasi imprejurare (accident aviatic, feroviar, rutier, naufragiu, cutremur, inundatii, incendiu etc.)

Legea nu acopera si situatia codecedatilor, adica a persoanelor care au murit in imprejurari diferite, dar produse in acelasi timp, fara a se putea stabili care dintre ele a murit mai inainte. Pentru identitate de ratiune, art.21 urmeaza sa se aplice si in acest caz, cosiderandu-se ca persoanele in cauza au murit deodata.

Precizari

q           O problema controversata in doctrina a privit soarta hotararii judecatoresti de declarare a disparitiei unei persoane in cazul in care aceasta reapare.

Intr-o opinie se sustine ca oricine are interes, in primul rand disparutul, poate cere instantei sa anuleze hotararea prin care a declarat disparitia.

Intr-o alta opinie, pe care o impartasim, se precizeaza ca anularea hotararii de declarare a disparitiei nu prezinta nici un interes, deoarece aceasta nu are nici un efect asupra existentei si intinderii capacitatii de folosinta a persoanei fizice sau asupra calitatii de subiect de drept a disparutului.

q           Conform art.20 alin.2 din Decret, "cel care a fost declarat mort poate cere, dupa anularea hotararii declarative de moarte, inapoierea bunurilor sale. Cu toate acestea, dobanditorul cu titlu oneros nu este obligat sa le inapoize decat daca se va face dovada ca la data dobandirii stia ca persoana declarata moarta este in viata".Astfel, daca in intervalul de timp cuprins intre momentul ramanerii definitive si irevocabile a hotararii declarative de moarte si momentul ramanerii definitive si irevocabile a hotararii prin care s-a anulat hotararea declarativa de moarte, mostenitorul aparent a instrainat cu titlu oneros un imobil din succesiune unui tert de buna credinta, nu se va putea cere obligarea tertului la restituirea imobilului. Cel reaparut are deschisa calea unei actiuni in despagubiri impotriva mostenitorului care a contractat cu tertul.

Prezentare comparativa

Vocabular

infans conceptus pro nato habetur, quoties de commodis ejus agitur - expresie latina ce exprima principiul potrivit caruia copilul conceput se considera nascut ori de cate ori aceasta este in interesul sau.

Intrebari, exercitii, aplicatii

Ce intelegeti prin capacitate de folosinta a persoanei fizice?

Enumerati caractere juridice ale capacitatii de folosinta?

Ce conditii trebuie sa indeplineasca copilul conceput pentru a dobandi capacitatea de folosinta anticipata?

Declararea judecatoreasca a mortii este intotdeauna precedata de declararea judecatoreasca a disparitiei?

Care este diferenta sub aspectul conditiilor cerute dintre declararea mortii precedata de declararea disparitiei si declararea mortii neprecedata de declararea disparitiei?

Precizati modul de stabilire a datei decesului in cazul declararii judecatoresti a mortii.

Care sunt efectele hotararii declarative de moarte?

Caracterizati regimul juridic aplicabil comorientilor.

Enumerati cateva efecte importante pentru Dreptul civil legate de data mortii.

Ce sunt comorientii, respectiv codecedatii?

Spete

1. Instanta a fost sesizata in decembrie 1999 de numita A cu o cerere de chemare in judecata impotriva paratei B.

In cerere se solicita instantei sa se constate ca minorul C (in prezent decedat) a fost titularul unui testament deschis la moartea lui D (in august 1998).

Reclamanta sustine ca :

minorul este rodul concubinajului cu fratele paratei-D, care a lasat copilului, prin testament, garsoniera pe care a stapanit-o in timpul vietii.

la momentul decesului lui D, ea era insarcinata, copilul nascandu-se in martie 1999, depunand la dosar un certificat medical care atesta prezenta sarcinii.

In aparare parata declara ca minorul a murit la patru ore de la nastere deoarece s-a nascut cu o malformatie, astfel incat acesta nu a fost viabil. De asemenea, a solicitat respingerea actiunii intentate de A pe motiv ca la momentul decesului lui D, minorul nu era nascut si deci nu avea capacitate de folosinta pentru a accepta testamentul.

Cerinte :

a)      Ce acte de stare civila i s-au intocmit copilului?

b)      Analizati argumentele paratei. Considerati intemeiata cererea acesteia?

c)      Determinati inceputul capacitatii de folosinta a lui C. Considerati ca minorul avea capacitate de folosinta?

d)      Ce va hotari instanta?

. Reclamanta a chemat in judecata pe parat, solicitand instantei sa se constate ca paratul este tatal minorei X. nascuta de reclamanta la 7. 02.1991.

Din datele dosarului rezulta ca partile s-au cunoscut in iunie 1990, si ca perioada de conceptie a copilului se situeaza intre 29.04.- 23.05.1990.

Cerinte:

a)Care este timpul legal de conceptiune?

b)Ce va decide instanta?

Rezolvati urmatoarele teste grila

1. O persoana fizica :

a)      poate fi lipsita de capacitatea civila de folosinta;

b)      poate renunta in tot sau in parte la capacitatea de folosinta;

c)      poate avea o capacitate de folosinta ingradita.

2. Capacitatea de folosinta a persoanei fizice ia sfarsit:

a)      la data mortii persoanei;

b)      la data la care persoana implineste 18 ani;

c)      la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti declarative de moarte.

3. Nu constituie o conditie a capacitatii de folosinta anticipate a copilului conceput:

a)      copilul sa dobandeasca doar drepturi;

b)      copilul sa se nasca viu;

c)      copilul sa fie viabil.

4. In cazul declararii judecatoresti a mortii, data decesului este:

a)      data la care persoana a disparut;

b)      data la care hotararea declarativa de moarte a ramas definitiva si irevocabila;

c)      ultima zi a termenului dupa care se poate cere declararea judecatoreasca a mortii.

5. Persoanele care au decedat in aceiasi imprejurare, fara sa se poata stabili daca una a supravietuit

celeilalte sunt:

a)      comorienti;

b)      codecedati;

c)      codevalmasi.

Bibliografie

Ø      I.R.Urs,               - op.cit., p. 191-205;

S. Angheni

Ø       I.R.Urs, C.I.Todica - Teoria persoanelor. Subiecte de drept civil. Ed. Oscar Print, Bucuresti, 2003, p.20-54;

Ø      Gh. Beleiu          - op.cit., p. 275-301;

Ø      G. Boroi              - Drept civil. Persoanele, Ed. All Beck, 2001, p. 71- 87;

Ø      I. Dogaru            - op.cit., p. 377-392