Consideratii generale asupra judecatii in prima instanta

CONSIDERATII GENERALE ASUPRA JUDECATII IN PRIMA INSTANTA

Procesul civil parcurge doua faze importante : judecata si executarea silita . La randul sau judecata se poate realiza in fata instantei de fond si in fata instantelor de control judiciar .

Judecata in fata instantei de fond se subdivide,la randul sau , in unele etape procedurale importante : etapa scrisa pregatitoare,etapa dezbaterii cauzei in sedinta publica, etapa deliberarii si pronuntarii hotararii judecatoresti .

Prima etapa a dezbaterilor judiciare in fata instantei debuteaza o data cu inregistrarea actului de sesizare . Etapa scrisa cuprinde , alaturi de cererea de chemare 737d36h in judecata, intampinarea , cererea reconventionala si citarea partilor .

Citarea partilor este o masura luata in cursul primei etape si ea este de natura a pregati infatisarea partilor in fata instantei cu scopul de a se trece la etapa dezbaterilor in sedinta publica .

A.     Cererea de chemare in judecata

Procesul civil parcurge un drum indelungat, si inevitabil dialectic se ajunge de la expunerea tezei ( pretentie ), la antiteza ( apararea formulata de parat ) si in final la sinteza, adica la adevarul determinat judecatoreste.

In materie civila fara initiativa partii nu exista cerere si pe cale de consecinta nici proces .

Odata declansata activitatea judiciara aceasta se va realiza in continuare sub controlul instantei de judecata . Rolul partilor si a judecatorului trebuie sa fie activ in tot cursul procedurii .

Cererea de chemare in judecata este actul procedural prin evidenta . Cererea de chemare in judecata este actul procedural prin care reclamantul investeste instanta de judecata cu o pretentie civila .Intreaga activitate de solutionare a litigiului se va derula in limitele pretentiilor determinate de reclamant prin cererea de chemare 737d36h in judecata .

Cererea de chemare in judecata prezinta unele note distinctive care trebuie sa fie mentionate in mod deosebit .In primul rand, cererea de chemare 737d36h in judecata se infatiseaza ca un act de investire a instantei competente . De asemenea , cererea de chemare 737d36h in judecata are ca obiect o pretentie civila concreta ; obiectul cererii constituie insasi ratiunea de existenta a cererii de chemare in judecata .In fine, cererea de chemare in judecata este un act declarativ care poate fi indeplinit , in principiu , numai de catre persoanele ce pot dobandi calitatea de parte in procesul civil .

1. Continutul cererii de chemare in judecata

In continuare vom analiza elementele pe care trebuie sa le cuprinda orice cerere de chemare in judecata .

a). Numele, domiciliul sau resedinta partilor

Dispozitiile C.proc.civ. vizeaza identificarea tuturor partilor din proces, respectiv atat a reclamantului cat si a paratului . Adeseori procesul civil poate fi constituit, chiar de la initierea sa , dintr-o pluralitate de parti . Este cazul coparticiparii procesuale active, pasive sau mixte .

Indicarea domiciliului partilor reprezinta de asemenea un element necesar pentru corecta individualizare a partilor, precum si pentru citarea lor in fata instantei de judecata . De asemenea, mentionarea domiciliului sau a resedintei partilor este importanta si pentru determinarea competentei teritoriale generale a instantelor judecatoresti .

b). Calitatea juridica in care partile stau in judecata, atunci cand nu stau in numele lor propriu

Conceptul de calitate este folosit in dreptul procesual civil in doua acceptiuni importante, respectiv spre a desemna o conditie de exercitare a actiunii civile si spre a determina modul in care partile participa in procesul civil .

Indicarea calitatii in cuprinsul cererii de chemare in judecata este necesara numai atunci cand persoana in cauza nu participa in nume propriu la activitatea judiciara .

Cerinta enuntata este necesara ; asadar, ori de cate ori actiunea este introdusa de o alta persoana decat cea care pretinde un drept subiectiv .

c). Obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea este cu putinta .

Obiectul cererii de chemare in judecata este un element esential de individualizare al actiunii .

Prin obiect al cererii, se intelege tocmai ceea ce se solicita de reclamant prin actul de investire al instantei, adica plata unei sume de bani, revendicarea unui bun mobil sau imobil, recunoasterea unei stari de fapt , constatarea inexistentei unui drept, anularea casatoriei sau desfiintarea altui act juridic etc.

In doctrina noastra procesuala se mai remarca ca obiectul cererii de chemare in judecata trebuie sa indeplineasca si urmatoarele conditii : sa fie licit, adica sa nu contravina legii ; sa fie posibil, adica sa se refere la o prestatie ce se poate realiza in mod efectiv ; sa fie determinat sau determinabil .

In fine, C. proc. civ. impune si o evaluare a obiectului cererii ori de cate ori acest lucru este posibil .Legiuitorul are in vedere ,in mod firesc, actiunile patrimoniale si orice alte cereri care ar putea fi evaluate pecuniar .

d). Aratarea mo0tivelor de fapt si de drept pe care se sprijina fiecare capat de cerere .

Aratarea motivelor de fapt si de drept in cuprinsul cererii de chemare in judecata contribuie la determinarea cadrului in care se va desfasura intreaga activitate de solutionare a litigiului .

Indicarea motivelor de fapt consta intr-o prezentare sintetica, clara si precisa a acelor imprejurari faptice care constituie izvorul material al pretentiilor deduse in justitie . Motivele de drept trebuie sa se concretizeze in temeiul juridic pe care se sprijina cererea reclamantului . Reclamantul trebuie sa indice acele elemente din care sa se poata desprinde care este fundamentul juridic al pretentiilor deduse in justitie .

e). Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere

Indicarea dovezilor pe care se sprijina cererea de chemare 737d36h in judecata urmareste un dublu scop : sa confere instantei posibilitatea de a proceda la administrarea probelor fara a se taragana judecarea procesului si sa puna partile intr-o pozitie de egalitate juridica . Intr-adevar , nu este suficient ca paratul sa cunoasca pretentiile si motivele ce fundamenteaza cererea reclamantului, ci este imperios necesar ca acesta sa cunoasca si mijloacele de aparare ale adversarului .

Legiuitorul impune, pentru reclamant si unele exigente in materie de probatiune. Astfel, cand dovada se face prin inscrisuri , se vor alatura la cererea de chemare 737d36h in judecata atatea copii cati parati sunt, plus cate o copie dupa fiecare inscris , pentru instanta ; copiile vor fi comunicate de reclamant pentru conformitate cu originalul .

In ipoteza in care reclamantul intelege sa se serveasca de interogatoriu el va trebui sa solicite infatisarea in persoana a paratului . Cand se invoca probele testimoniale, reclamantul trebuie sa indice numele si adresa martorilor, spre a putea fi citati in fata instantei .

f). Semnatura

Semnatura este o formalitate esentiala, intrucat ea atesta in mod neechivoc nu numai vointa partii de a se judeca, ci si exactitatea continutului cererii de chemare in judecata . De aceea , pe buna dreptate , unii autori afirma transant ca fara cererea de chemare 737d36h in judecata este ca si inexistenta .

Cererea de chemare in judecata trebuie sa fie semnata personal de catre reclamant, cu exceptia cazului cand acesta a dat mandat de reprezentare unei alte persoane .

Semnatura trebuie situata la sfarsitul redactarii .

In unele cazuri , legea prevede unele mentiuni suplimentare pentru cererea de sesizare a instantei de judecata, cum este cazul cererii de divort , cererii de partaj, etc. Dimpotriva, in alte situatii numarul elementelor pe care trebuie sa le cuprinda cererea este mai redus, cum este cazul sesizarii in cadrul procedurii necontencioase.

Nerespectarea dispozitiilor privitoare la continutul cererii de chemare in judecata atrage consecintele diferite, in functie de natura si importanta mentiunilor impuse de lege . In aceasta privinta se face distinctie intre elementele esentiale si neesentiale ale cererii de chemare in judecata .

Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratului, obiectul ei si semnatura va fi declarata nula .

Legea permite remedierea lipsei de semnatura in tot cursul instantei, dar numai tarziu de prima zi de infatisare ce urmeaza dupa invocarea neregularitatii procedurale .

Lipsa numelui partilor si a obiectului cererii , desi este sanctionata cu nulitatea, nu poate fi invocata in tot cursul judecatii , ci doar pana la prima zi de infatisare .

Nulitatea intervine si in cazul unor neregularitati procedurale care privesc elementele neesentiale ale cererii de chemare in judecata . Lipsa acestor mentiuni poate fi acoperita numai pana la prima zi de infatisare . Legea confera insa reclamantului si posibilitatea de a solicita un termen, la prima zi de infatisare,pentru inregistrarea sau modificarea cererii de chemare in judecata .Daca la acest din urma termen reclamantul nu-si completeaza lipsurile cererii se vor aplica sanctiunile specifice , in functie de natura neregularitatii procedurale savarsite .

2. Efectele cererii de chemare in judecata

a). Cererea de chemare in judecata "creaza instanta" in sensul ca investeste organul de jurisdictie cu solutionarea unei pretentii civile concrete .

De la data promovarii cererii de chemare in judecata se vor produce si efectele hotararii judecatoresti, intrucat actiunea civila are, in principiu, un caracter constatator .

b). Cererea de chemare in judecata determina cadrul procesului civil cu privire la parti si cu privire la obiectul litigiului .

In aceste limite, determinate prin cererea de chemare 737d36h in judecata, va trebui sa se pronunte si instanta de judecata .

c). Cererea de chemare in judecata creaza starea de litispendenta .

Prin promovarea cererii de chemare in judecata se fixeaza, in principiu, in mo9d definitiv si competenta instantei de judecata .Daca se exercita o noua cerere de chemare in judecata, in fata aceleiasi instante sau a unor instante diferite , avand acelasi obiect, intre aceleasi parti si intemeiata pe o cauza identica , se creaza starea de litispendenta . Litispendenta are ca efect desesizarea instantei mai in urma sesizata cu aceiasi cauza .

d). Cererea de chemare in judecata intrerupe prescriptia .

Intreruperea reprezinta acea modificare a cursului prescriptiei ceare ca efect stergerea termenului inceput inainte de aparitia imprejurarilor prevazute de lege si inceperea unei noi prescriptii .

Prescriptia nu se considera intrerupta in acele cazuri in care cererea a fost respinsa, anulata, daca s-a perimat ori daca cel care a formulat-o a renuntat la ea .

e). Promovarea cererii de chemare in judecata face sa inceteze buna credinta a posesorului.

Drept urmare, posesorul va trebui sa restituie fructele bunului . " posesorul nu castiga proprietatea fructelor decat cand poseda cu buna credinta ; la cazul contrar, el este dator de a inapoia productele, impreuna cu lucrul , proprietarului care-l revendica ."

f). Cererea de chemare in judecata face sa curga dobanzile pentru creantele care anterior nu erau producatoare de dobanzi .

Cererea introductiva de instanta are valoarea unei puneri in intarziere .

g). Cererea de chemare in judecata produce efectul transmiterii anumitor actiuni cu caracter strict personal asupra mostenitorilor .

Actiunile cu caracter strict personal se particularizeaza de alte actiuni civile prin faptul ca ele nu pot fi transmise asupra mostenitorilor .

3. Procedura privind primirea cererii de chemare in

judecata la instanta

Cererea de chemare in judecata se depune la instanta personal de catre reclamant sau printr-un reprezentant al acestuia . De asemenea, cererea de chemare 737d36h in judecata poate fi expediata si prin posta .

La cererea de chemare 737d36h in judecata se vor alatura atatea copii cati parati . Daca mai multi parati au un singur reprezentant sau daca paratul are mai multe calitati juridice se va comunica o singura copie de pe actiune si de pe inscrisurile folosite ca mijloc de proba .

Una din primele obligatii ale presedintelui sau judecatorului de serviciu este aceea de a verifica plata taxelor de timbru .

Cererea de chemare in judecata primeste data certa din ziua inregistrarii sale la instanta . Dupa inregistrarea cererii de chemare in judecata presedintele instantei are obligatia de a stabili termenul de judecata . Termenul se stabileste astfel incat de la data primirii citatiei, paratul sa aiba cel putin 30 de zile , iar in pricinile urgente , cel putin 5 zile .

Daca reclamantul este de fata la stabilirea termenului el va lua termenul in cunostinta .

Cererea de chemare in judecata se comunica paratului impreuna cu inscrisurile doveditoare invocate de catre reclamant in sprijinul cererii sale .

O data cu citatia i se va pune in vedere paratului sa depuna la dosar intampinare cu cel putin 5 zile inainte de termenul sorocit pentru judecata . De asemenea, o data cu stabilirea termenului de judecata se poate dispune, la cererea reclamantului , citarea paratului la interogator .

B. Intampinarea

Intampinarea este actul procedural prin intermediul caruia paratul raspunde la pretentiile formulate de reclamant impotriva sa, aratand totodata si apararile sale . Ea face parte , alaturi de cererea de chemare 737d36h in judecata si actiunea reconventionala, din categoria actelor procedurale ce se intocmesc in faza scrisa premergatoare a procesului civil.

Intampinarea trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni :

a). Exceptiile de procedura pe care paratul le ridica fata de pretentiile reclamantului ;

b). Raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii de chemare in judecata;

c). Dovezile cu care paratul se apara impotriva fiecarui capat de cerere ;

d). Semnatura.

Intampinarea se depune in atatea exemplare cati reclamanti sunt in plus un exemplar pentru instanta . Daca mai multi reclamanti au un reprezentant comun intampinarea poate fi depusa pentru acestia intr-un singur exemplar .

Depunerea intampinarii este deosebit de utila, intrucat face posibila cunoasterea reciproca a pozitiei partilor inca din faza pregatitoare a judecatii . Or, in atare conditii se creaza premisele unei judecati optime si rapide , ceea ce corespunde atat interesul partilor, cat si interesul general de consolidare a prestigiului justitiei intr-o societate democratica .

Daca paratul nu depune intampinarea el isi va putea arata pozitia sa pe cale orala in fata instantei de judecata . In acest sens art.118 C. proc. civ. precizeaza ca

" In cazul in care nu s-a depus intampinare, presedintele va pune in vedere paratului, la prima zi de infatisare, sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele de aparare , despre care se va face vorbire in incheierea de sedinta"

Nedepunerea intampinarii il expune pe parat la anumite consecinte defavorabile . Principala consecinta a nedepunerii intampinarii este decaderea paratului din dreptul de a mai invoca anumite imprejurari de fapt si de drept in sprijinul apararii sale .

C. Cererea reconventionala

Paratul nu este tinut sa se limiteze la o simpla aparare orala sau prin intampinare in cadrul procesului civil . El are posibilitatea de a parasi aceasta stare defensiva, spre a formula pretentii proprii fata de reclamant . Aceasta posibilitate ii este oferita de lege paratului de art.119 C. proc. civ. . Potrivit primului aliniat al textului mentionat : " Daca paratul are pretentii in legatura cu cererea sau cu mijloacele de aparare ale reclamantului, el poate sa faca cerere reconventionala"

In considerarea dispozitiilor legale invocate putem defini cererea reconventionala ca actul procedural prin intermediul caruia paratul urmareste valorificarea unui drept propriu fata de reclamant . Cererea reconventionala se infatiseaza ca o facultate procesuala pentru parat, acesta avand dreptul de a alege intre valorificarea pretentiilor sale pe cale incidenta sau printr-o actiune civila separata .

Cererea reconventionala are o fizionomie proprie determinata atat de caracterul sau de actiune civila , ea nu trebuie confundata, in primul rand, cu apararea pe care paratul si-o face prin intampinare sau oral in fata instantei de judecata, ea este o contra-actiune, un " contra atac" sau o " contra - ofensiva" intrucat prin intermediul acesteia isi poate valorifica un drept propriu fata de reclamant .

Din punct de vedere al conditiilor de exercitiu cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca toate cerintele unei actiuni civile obisnuite . Observam insa ca si din punct de vedere al formei cererea reconventionala este asimilata cu o cerere de chemare in judecata .

In afara conditiilor generale C. proc. civ. mai impune o conditie suplimentara, anume ca actiunea reconventionala sa aiba legatura cu " cererea sau cu mijloacele de aparare ale reclamantului ",

Adeseori, prin cererea reconventionala paratul urmareste paralizarea actiunii reclamantului, spre a evita astfel condamnarea sa.

Cererea reconventionala este admisibila, numai daca este in legatura cu cererea principala .

Cererea reconventionala se judeca, in principiu, de instanta sesizata cu cererea principala .

Potrivit art.119 alin. 3 C. proc. civ. cererea reconventionala se depune odata cu intampinarea sau cel mai tarziu la prima zi de infatisare . Daca reclamantul isi modifica cererea de chemare 737d36h in judecata reconventionala va putea fi depusa pana la termenul ce se va acorda paratului in acest scop .

Nerespectare termenului mentionat mai sus atrage dupa sine solutionarea separata a cererii paratului de actiunea principala .

Cererea reconventionala se redacteaza ,in mod obisnuit, intr-un inscris separat, procedeu care este recomandabil . Ea poate fi inserata insa si in cuprinsul intampinarii , situatie in care din cuprinsul acestui act procedural trebuie sa rezulte cu claritate elementele esentiale ale actiunii reconventionale si se judeca o data cu cererea principala .