De la dreptul roman la codul civil

De la dreptul roman la Codul civil

2. In dreptul roman. Jurisconsultul Gaius arata in manualul sau juridic (la sfar­situl secolului al II‑lea d.H), ca omnis enim obligatio vel ex contractu nas­citur vel ex delicto (orice obligatie se naste 343h77d fie dintr‑un contract, fie dintr‑un delict).

Cele doua izvoare ale obligatiilor, contractul si delictul, apar ca doua notiuni juridice bine cristalizate, abstracte si generale, si nu reduse ca in epoca veche, la un continut cu valoare de speta individuala.

Dezvoltarea relatiilor sociale a impus, sub influenta dreptului pretorian, o clasificare tripartita a izvoarelor obligatiilor. Tot Gaius imparte obligatiile in: obligatii care rezulta din contract; obligatii care rezulta din delict; obligatii care rezulta din diferite alte cauze (obligationes aut ex contractu nascitur aut ex maleficio aut proprio quodam modo ex variis causarum figuris). In categoria variae figurae causarum intrau acele fapte care, fara a fi contracte sau delicte, dadeau totusi nastere la obligatii.

Dar in dreptul postclasic roman, Iustinian a impartit izvoarele obligatiilor in patru parti: contracte, delicte, cvasicontracte si cvasidelicte - aut enim ex contractu sunt aut quasi ex contractu aut ex maleficio aut quasi ex maleficio. Cele doua categorii noi, cvasicontractul si cvasidelictul, cuprind actele si faptele juridice care anterior erau cuprinse in acele ,,diferite alte cauze" si care prezen­tand unele asemanari formale fie cu contractele, fie cu delictele, au fost numite cvasicontracte ori cvasidelicte

3. In sistemul Codului civil. Izvoarele stabilite de Iustinian (contractul, cvasicontractul, delictul si cvasidelictul) au fost preluate in legislatiile civile moderne, fiind consacrate in Codul civil francez si apoi in Codul civil roman, care defineste toate cele patru izvoare de drepturi si obligatii.

Astfel, potrivit art. 942 C.civ. contractul este acordul de vointa intre doua sau mai multe persoane spre a constitui sau stinge un raport juridic.

Potrivit art. 986, cvasicontractul este un fapt licit si voluntar din care se naste o obligatie catre o alta persoana sau obligatii reciproce intre parti. Sub aceasta denumire sunt reglementate gestiunea de afaceri (art. 987‑991 C.civ.) si plata nedatorata (art. 992‑997 C.civ.).

Potrivit art. 998, delictul este o fapta ilicita savarsita cu intentie, prin care se cauzeaza un prejudiciu altei persoane si care obliga pe autorul sau la reparatie, iar cvasidelictul este o fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu savarsita fara intentie, adica prin imprudenta sau neglijenta si care obliga pe autor la reparare (art. 999 C.civ.).