Discutii privind alte inscrisuri

Discutii privind alte inscrisuri

193. Preliminarii. Mai intai, exista o categorie de acte private carora le lipseste elementul esential al inscrisului sub semnatura privata, adica semnatura (inscrisuri nesemnate), dar carora dreptul civil le acorda o anumita importanta, precum: registrele, cartile si hartiile casnice (art. 1185 C.civ.); mentiunile facute de creditor pe titlul de creanta (art. 1186 C.civ.); registrele comerciantilor (art. 1183, 1184 C.civ.).

Pe de alta parte, sunt reglementate (inca) raboajele (art. 1187), iar progresul stiintei si tehnicii a impus inscrisul in forma in forma electronica

194. Registrele, cartile si hartiile domestice. Potrivit art. 1185 C.civ. "regis­trele, cartile sau hartiile domestice nu fac credinta in favoarea aceluia care le‑a scris, dar au putere in contra lui:

1. cand cuprind 939h73j curat primirea unei plati;

2. cand cuprind mentiunea expresa ca nota sau scrierea din ele s‑a facut ca sa tina loc de titlu in favoarea creditorului".

Legea are in vedere orice insemnare, mentiune, semnata ori nesemnata, scrisa de o persoana, intr‑o condica (jurnal) sau pe o fila volanta, in legatura cu unele evenimente din viata sa, care pot sa priveasca si acte juridice curente (un impr­u­mut, plata unei datorii etc.).

Este important sa retinem ca aceste inscrisuri nu pot fi folosite pentru cel care le‑a scris, dar pot fi folosite impotriva sa in cele doua cazuri limitativ prevazute de art. 1185. Avand puterea doveditoare a unei marturisiri extrajudiciare, faptul la care se refera insemnarea casnica poate fi combatut cu orice mijloc de proba

195. Mentiunile facute de creditor pe titlul de creanta. Potrivit art. 1186 alin. (1) C.civ., orice mentiune (adnotatie) facuta de creditor "in josul, pe marginea, sau pe dosul unui titlu de creanta, este crezuta, cu toate ca nu este semnata nici datata de el, cand tinde a proba liberatiunea debitorului".

Aceeasi putere doveditoare o are si scrierea facuta de creditor pe duplicatul unui act sau chitanta, care se afla in mainile debitorului [art. 1186 alin. (2)].

De retinut ca aceasta dispozitie legala nu se aplica mentiunilor facute de creditor ce ar ingreuna situatia debitorului, ar mari ori ar agrava datoria. Pe de alta parte, impotriva acestor mentiuni este permisa dovada contrara prin orice mijloc de proba, fara aplicarea art. 1191 C.civ. (pentru ca nefiind semnate, nu sunt acte), creditorul fiind liber sa probeze ca aceste mentiuni sunt rezultatul unei erori sau inadvertente.

196. Registrele comerciantilor. Intre obligatiile profesionale ale comercian­ti­lor, legea prevede si pe aceea de a tine o evidenta a activitatii comerciale, prin in­ter­­mediul registrelor comerciale (de contabilitate): registrul‑jurnal, regis­trul‑inven­tar, registrul copier si registrul cartea mare (Legea contabilitatii nr. 82/1991

De la inceput trebuie sa observam ca art. 1183 si 1184 C.civ. reglementeaza forta probanta a registrelor comerciantilor in raporturile dintre comercianti si necomercianti, iar forta lor probanta in raporturile dintre comercianti este reglementata in art. 50‑52 C.com.

Registrele comerciale (legal tinute sau tinute fara respectarea legii) pot fi folo­site de catre necomercianti ca mijloc de proba impotriva comerciantului, fiind considerate adevarate marturisiri ale comerciantului care le tine, dar ele nu pot fi folosite impotriva necomerciantului.

De subliniat ca folosind registrele comerciantului ca mijloc de proba, neco­merciantul nu poate sa scindeze continutul lor, folosind numai partea care ii profita (art. 1184 C.civ.).

197. Raboajele. Potrivit art. 1187 C.civ., "raboajele, cand crestaturile dupa amandoua bucatile sunt egale si corelative, sunt un mijloc de probare intre persoanele care au obiceiul de a se servi cu un asemenea mijloc de probatiune".

Rabojul a fost un mijloc de proba utilizat in trecut (mai ales in mediul rural si de catre persoanele care nu stiau sa scrie), materializat intr‑o bucata de lemn (cilindrica sau prismatica), despicata longitudinal in doua subdiviziuni egale, prin care se marcau prin crestaturi transversale identice prestatiile partilor (constituie un semn material si simbolic al angajamentelor contractate) . Cand aceste linii transversale se potrivesc, dovada adusa de raboj este deplina, iar cand nu se potrivesc, va fi luat in considerare numarul cel mai mic de crestaturi.

Chiar daca intre semnele juridice populare, semnele de raboj constituie o cate­gorie importanta, nu exista (multe) cazuri practice consemnate in jurisprudenta in aceasta materie, iar in prezent este greu de crezut ca mai pot fi invocate asemenea mijloace de proba

198. Inscrisul electronic. Inscrisul in forma electronica este, potrivit art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001 privind semnatura electronica , "o colectie de date in forma electronica intre care exista relatii logice si functionale si care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificatie inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar".

La randul ei, semnatura electronica reprezinta date in forma electronica ce servesc ca "metoda de identificare", iar "semnatura electronica extinsa" asigura, in conditii specifice de siguranta, identificarea semnatarului.

Important este aici ca inscrisul in forma electronica, caruia i s‑a incorporat legal o semnatura electronica este asimilat, in ceea ce priveste conditiile si efec­tele sale, cu inscrisul sub semnatura privata (art. 5 din lege).

Sub aspectul fortei probante a inscrisului in forma electronica legea speciala contine o dispozitie asemanatoare celei inscrise in art. 1776 C.civ., in sensul ca prevede ca "Inscrisul in forma electronica, caruia i s‑a incorporat, atasat sau i s‑a asociat logic o semnatura electronica, recunoscut de catre cel caruia i se opune, are acelasi efect ca actul autentic intre cei care l‑au subscris si intre cei care le reprezinta drepturile".

Pentru situatia in care o parte nu recunoaste inscrisul sau semnatura, legea obliga instanta sa dispuna efectuarea unei expertize tehnice de specialitate [art. 8 alin. (1) din lege]