Dreptului
la ocrotirea sanatatii ii corespunde obligatia statului sa ia masuri pentru asigurarea igienei si sanatatii publice. Organizarea asistentei
medicale si a sistemului de asigurari sociale pentru boala, accidente sau
mate 252b11c rnitate, controlul exercitarii profesiilor medicale si a
activitatii paramedicale, precum si alte masuri de protectie a
sanatatii fizice ori mentale a
persoanei se stabilesc potrivit legii, fiind o obligatie impusa de Constitutie,
legiuitorului si celorlalte organe ale statului.
Dreptul la ocrotirea sanatatii reglementat in Constitutia Romaniei la
art. 33, nu este reglementat distinct in Declaratia Universala, in cele
doua Pacte Internationale sau in Conventia Europeana. El rezulta insa
din alte reglementari ale documentelor juridice internationale,
aratate, precum si din unele documente fara forta juridica. In
Constitutia Organizatiei Mondiale a Sanatatii se arata 'O stare de perfecta sanatate pe care poate sa o
atinga un om constituie un drept
fundamental al oricarei fiinte umane indiferent de rasa, vederi politice,
situatie economica sau sociala.'
Din
reglementarea nationala si internationala rezulta, credem,
cateva concluzii:
a)Dreptul la ocrotirea
sanatatii poate fi evaluat atat ca drept individual, cat si
ca drept colectiv.
b)Corespunzator acestui drept, statului, autoritatilor sale si persoanelor private le revin atat obligatii negative, de abtinere
cat si obligatii pozitive,
de actiune.
c)Unele obligatii ale autoritatilor publice sunt
de rezultat1), altele
sunt de mijloace2).
d)Dreptul la ocrotirea sanatatii se
afla in interconexiune cu alte drepturi fundamentale.
e)Dreptul la sanatate imbraca noi aspecte
in conditiile extinderii toxicomaniei
si a traficului de stupefiante.1)
