Exceptia incapacitatii de a incheia acte juridice civile

Exceptia incapacitatii de a incheia acte juridice civile

34. Prezentare. Se admite ca exceptia incapacitatii de a incheia acte juridice civile trebuie sa fie expres prevazuta de lege, iar textele care prevad o anumita incapacitate sunt de stricta interpretare. De altfel, o regula de interpretare logica a 737f53h normelor juridice stabileste ca exceptia este de stricta interpretare si aplicare (exceptio est strictissimae interpretationis).

Mai intai, potrivit art. 950 C.civ. sunt necapabili de a contracta minorii si interzisii . In ceea ce priveste incapacitatea minorilor de a incheia acte juridice civile trebuie sa avem in vedere si urmatoarele dispozitii legale de principiu:

a) art. 11 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954 ("pentru cei care nu au capacitate de exercitiu actele juridice se fac de reprezentantii lor legali");

b) art. 105 alin. (1) C.fam. ("parintii au dreptul si indatorirea de a administra bunurile copilului lor minor si de a‑l reprezenta in actele civile, pana la data la care el implineste varsta de paisprezece ani");

c) art. 124 alin. (1) C.fam. (,,tutorele are obligatia de a administra bunurile minorului si a‑l reprezenta in actele civile, insa numai pana la data cand acesta implineste varsta de paisprezece ani");

d) art. 9 din Decretul nr. 31/1954 (,,Minorul care a implinit varsta de paispre­zece ani are capacitate de exercitiu restransa. Actele juridice ale minorului cu capacitate de exercitiu se incheie de catre acesta cu incuviintarea prealabila a parintilor sau a tutorelui").

In ceea ce priveste incapacitatea interzisilor de a incheia acte juridice civile trebuie sa avem in vedere ca de la data ramanerii irevocabile a hotararii judeca­toresti, bolnavul psihic pus sub interdictie este lipsit de capacitatea de exercitiu si este prezumat a nu avea discernamant, cu caracter de continuitate. Potrivit art. 147 C.fam., regulile privitoare la tutela minorului care nu a implinit 14 ani se aplica si in cazul tutelei celui pus sub interdictie. Asadar, tutorele este obligat a‑l reprezenta pe interzis in actele civile. Fara a intra in detalii care nu intereseaza aici, se cuvine a se sublinia ca interdictia judecatoreasca nu se confunda cu masurile ce pot fi luate potrivit Legii nr. 487/2002 privind sanatatea mintala si pro­tectia persoanelor cu tulburari psihice

35. Clasificare. Pe de alta parte, in doctrina se arata ca ingradirile capa­citatii civile a persoanei fizice pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

a) dupa natura lor, distingem intre incapacitati de folosinta si incapacitati de exercitiu;

b) dupa gradul de generalitate exista incapacitati generale (cele de exercitiu) si incapacitati speciale (cele de folosinta, instituite pe specii de acte juridice);

c) dupa felul in care opereaza deosebim incapacitati care opereaza de plin drept (ope legis) si incapacitati care opereaza prin efectul unei hotarari judeca­toresti (cum este interdictia judecatoreasca ori incapacitatile cu caracter de sanctiune);

d) dupa gradul de opozabilitate exista incapacitati absolute (instituite intre incapabil si toate celelalte persoane), asa cum sunt cele prevazute in art. 806‑807 C.civ., si incapacitati relative (instituite intre incapabil si anumite persoane).

36. Delimitare. In alta ordine de idei, exceptia incapacitatii de a incheia acte juridice civile nu trebuie confundata cu interdictia de a incheia un act de dispo­zitie cu privire la un a anumit bun care este declarat de lege ca inalienabil si care, datorita acestui motiv, nu se afla in circuitul civil. Astfel, exempli gratia, bunurile din domeniul public sunt inalienabile (imprescriptibile si insesizabile), iar orice act juridic incheiat cu incalcarea acestui caracter este lovit de nulitate absoluta (art. 11 din Legea nr. 213/1998). Asadar, incapacitatea consta in imposibilitatea per­soa­nei fizice sau juridice de a incheia acte juridice civile, in timp ce conceptele "inalienabilitate" si "indisponibilizare" se refera la bunuri, in sensul ca numai bunul sau bunurile respective nu pot fi instrainate, chiar daca titularul dreptului de proprietate asupra lor este pe deplin capabil si poate incheia orice fel de acte juridice. Incheierea unui act juridic de catre un incapabil atrage sanc­tiunea nulitatii relative, in timp ce instrainarea unui bun inalienabil este sanc­tio­nata cu nulitatea absoluta^[4].