Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti

Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti

97. Notiune. Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti a actului juridic civil desemneaza acele formalitati care sunt necesare potrivit legii, pentru a face actul juridic opozabil si persoanelor care nu au participat la incheierea lui, in scopul ocrotirii d 141e45b repturilor sau intereselor acestora.

Aceasta conditie de forma a actului juridic civil se justifica prin ideea de protectie a tertilor fata de eventualele efecte prejudiciabile ale unor acte juridice civile.

98. Caractere juridice. Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti pre­zinta urmatoarele trasaturi^[1]:

a) este obligatorie, iar nu facultativa; nerespectarea ei atrage inopozabilitatea actu­­lui;

b) constituie o exceptie de la principiul consensualismului, deoarece actul tre­buie sa indeplineasca anumite masuri de publicitate.

99. Sanctiune. In cazul nerespectarii acestei cerinte de forma sanctiunea consta in inopozabilitatea actului juridic, adica in posibilitatea tertului interesat de a ignora juridic actul invocat de parti impotriva sa. In astfel de situatii, actul juridic exista si poate fi probat, asa incat produce intre parti efecte juridice, dar este ineficace fata de terti.

Fara a intra in detalii care nu intereseaza aici, trebuie amintit ca actul juridic, privit ca realitate sociala, ca fapt social, este opozabil fata de oricine, chiar si fata de aceia care nu au participat la incheierea lui. Actul "ocupa un spatiu juridic, cum un corp ocupa un spatiu fizic" , asa incat nu poate fi ignorat, pentru ca este opozabil. In anumite situatii, legea conditioneaza opozabilitatea de o anumita "publicitate": este tocmai cazul cerintei de forma analizate aici.

100. Aplicatii. Dintre aplicatiile formei cerute pentru opozabilitate fata de terti prevazute de normele dreptului civil, mentionam:

a) publicitatea imobiliara prin cartile funciare (art. 19 din Legea nr. 7/1996);

b) notificarea cesiunii de creanta (art. 1393 C.civ.: Cesionarul nu poate opune dreptul sau la o a treia persoana decat dupa ce a notificat debitorului cesiunea. Acelasi efect va avea acceptarea cesiunii facuta de debitor intr‑un act autentic");

c) publicitatea constituirii gajului. Potrivit. art. 1686 alin. (2) C.civ.: "Ca sa rezulte preferinta se cere un act inregistrat in regula, ce sa enunte suma datorata, specia si natura lucrurilor amanetate sau o descriptie de calitatea, greutatea si masura lor". Inscrisul si inregistrarea nu constituie conditii de validitate a gajului, ci urmaresc sa asigure opozabilitatea fata de terti a constituirii gajului, adica sa asi­gure dreptul de preferinta a creditorului gajist fata de ceilalti creditori [art. 1686 alin. (1) C.civ.].

d) data certa a inscrisului sub semnatura privata (art. 1182 C.civ.);

e) mentiunile cu caracter de protectie, precum si inregistrarile in materia dreptului de autor si a drepturilor conexe (art. 126, art. 148 din Legea nr. 8/1996).