Nulitatea actului juridic civil

Nulitatea actului juridic civil.

Notiune

·     929d36j     Nulitatea este sanctiunea care intervine ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale cu privire la conditiile de validitate, lipsind actul juridic de efectele in vederea carora a fost incheiat.

·     929d36j     Cauzele nulitatii sunt anterioare sau concomitente incheierii actului juridic.

·     929d36j     Finalitatea nulitatii este ca, inlaturandu-se nesocotirea legii, actul juridic sa nu fie desfiintat, ci salvat.

·     929d36j     Prin nulitate se  suprima efectele care ar contrazice dispozitia legala incalcata, lasand neatinse celelalte efecte in concordanta cu legea. Functia nulitatii este de a se opune unor efecte in contradictie cu scopul dispozitiilor legale.

·     929d36j     Considerand nulitatea o stare organica sau o calitate a actului juridic in conceptia clasica, de influenta romana, nulitatea era in principiu totala si iremediabila dupa regula "quod nullum est ab initio nullum producit effectum". In conceptia dreptului nostru, nulitatii totale i se substituie nulitatea partiala, iar celei iremediabile, nulitatea remediabila.

Functiile, clasificarea si cauzele nulitatii.

·     929d36j     Ca institutie de drept civil nulitatea indeplineste atat o functie preventiva, cat si una  sanctionatorie.

·     929d36j     Clasificarea nulitatii - criterii.

in raport de natura interesului ocrotit de lege si de regimul juridic, nulitatea este de doua feluri: nulitate absoluta (in caz de nerespectare a unei norme juridice ce ocroteste un interes general) si nulitate relativa (in caz de nerespectare a unei norme juridice ce ocroteste un interes particular).

-     929d36j      929d36j   in raport de intinderea efectelor, nulitatea poate fi totala (desfiinteaza actul in intregime) sau partiala (desfiinteaza efectele actului ce nesocotesc legea).

-     929d36j      929d36j   in raport de modul de reglementare,  nulitatea este expresa (este prevazuta anume in dispozitia legii) sau virtuala (rezulta din felul de exprimare a normei).

-     929d36j      929d36j   in raport de conditia de validitate nerespectata, nulitatea este de fond (in caz de nerespectare a unei conditii de fond), si de forma (in cazul nerespectarii formei advaliditatem).

-     929d36j      929d36j   in raport de modul de valorificare, nulitatea poate fi amiabila (cand partile se inteleg cu privire la considerarea actului ca fiind nul), juridica ( cand instanta este chemata sa pronunte nulitatea) si nulitate de drept (intervine prin efectul legii):

·     929d36j     Cauze de nulitate absoluta.

-     929d36j      929d36j cand se incalca dispozitiile legale referitoare la capacitatea de folosinta a partilor prin nerespectarea unor interdictii ce ocrotesc interese generale;

-     929d36j      929d36j cand actul juridic este lipsit de o conditie esentiala pentru validitatea lui (consimtamant, obiect, cauza);

-     929d36j      929d36j lipsa totala a consimtamantului (in cazul erorii obstacol)

-     929d36j      929d36j cand obiectul actului juridic este ilicit sau imoral;

-     929d36j      929d36j cand cauza actului juridic este ilicita sau imorala;

-     929d36j      929d36j cand forma ceruta de lege in mod obligatoriu, ad validitatem, nu a fost respectata de parti;

-     929d36j      929d36j cand au fost nesocotite dispozitiile imperative ale legii, ordinea publica si bunele moravuri;

-     929d36j      929d36j cand prin actul juridic incheiat s-a fraudat legea (frauda la lege) etc.

-     929d36j      929d36j nerespectarea dreptului de premptiune al statului la instrainarea unei suprafete de padure proprietate privata.

·     929d36j     Cauze de nulitate relativa

-     929d36j      929d36j   cand consimtamantul exprimat in actul juridic a fost viciat prin eroare, dol, violenta sau leziune;

-     929d36j      929d36j   cand a lipsit discernamantul uneia din parti in momentul incheierii actului juridic;

-     929d36j      929d36j   cand actul juridic a fost incheiat de persoane lipsite de capacitatea de exercitiu sau de persoane cu capacitatea de exercitiu restransa, fara incuviintarile legale.

-     929d36j      929d36j   cand actul juridic a fost incheiat cu nesocotirea unor incapacitati de folosinta prevazute in scopul ocrotirii unor interese particulare.

-     929d36j      929d36j   nerespectarea dreptului de premptiune la instrainarea unui tren agricol situat in extravilan.

Regimul juridic aplicabil nulitatilor.

·     929d36j     Regimul juridic al nulitatilor se refera la regulile care guverneaza nulitatea absoluta si nulitatea relativa

q     929d36j    Regulile care carmuiesc regimul juridic al nulitatii absolute sunt:

-     929d36j      929d36j   nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata (parti, avanzii causa, procuror, instanta din oficiu);

-     929d36j      929d36j   actiunea in nulitate absoluta este imprescriptibila;

-     929d36j      929d36j   nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmarea actului.

Confirmarea este un act juridic unilateral prin care partea indreptatita renunta la a invoca nulitatea actului juridic.

Prin exceptie, nulitatea absoluta poate fi acoperita prin confirmare:

-     929d36j     potrivit art.1167 alin.3, dupa moarte donatorului, nulitatea unei donatii pentru vicii de forma, poate fi acoperita prin confirmare, ratificare, executare voluntara a donatiei de catre mostenitorii donatorului.

-     929d36j     conform art. 20 C. fam., "casatoria incheiata impotriva dispozitiilor privitoare la varsta legala nu va fi declarata nula daca intre timpacela dintre soti care nu avea varsta ceruta pentru casatorie a implinit-o, ori daca sotia a dat nastere la un copil sau a ramas insarcinata."

-     929d36j      929d36j   actiunea in nulitate absoluta este o actiune in constatarea nulitatii care opereaza in puterea legii chiar din momentul incheierii actului.

q     929d36j    Regulile care carmuiesc regimul juridic al nulitatii relative sunt:

-     929d36j      929d36j   nulitatea relativa poate fi invocata numai de persoana ocrotita de dispozitia legala ce prevede nulitatea (parti, succesorii partilor, creditorii chirografari, procuror, autoritate tutelara).

-     929d36j      929d36j   actiunea in nulitate relativa (in anulabilitate) este supusa prescriptiei extinctive.

-     929d36j      929d36j   nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare (executarea voluntara a unui act nul relativ, neinvocarea nulitatii in termenul de prescriptie).

-     929d36j      929d36j   actiunea in nulitate relativa este o actiune in pronuntare, deci pe care instanta o apreciaza si o pronunta.

Prezentare comparativa

Precizari

q     929d36j      929d36j      929d36j      929d36j    Teoria nulitatii actului juridic este, actualmente, una dintre cele mai controversate teorii deoarece atat doctrina cat si jurisprudenta recunosc mai multe tipuri de nulitate.

In Dreptul roman, fizionomia nulitatii era simpla, un act nul se socotea ca fiind inexistent - nullum est negotium nihil actum est. Aceasta nulitate, numita civila, provenea din incalcarea legii sau din lipsa unei conditii necesare pentru formarea actului si isi producea efectele in mod automat, fara sa fie pronuntata de catre justitie.

In timpul Imperiului, problema nulitatii se complica la initiativa Pretorului care, pentru a lipsi de efecte un act juridic valabil, a creat asa numita "restitutio in integrum". In virtutea acestei institutii, actele prejudiciabile pentru autorul lor, cele facute sub imperiul violentei, sau de un minor de 25 ani, nu-si mai produceau efectele, partile fiind readuse la starea de dinainte de incheierea actului. Astfel, restitutio in integrum echivala cu anularea actului. In acest context, apare alaturi de nulitatea civila si o nulitate pretoriana, diferita prin faptul ca putea fi pronuntata de magistrat in urma unei actiuni in justitie.

In prezent, teoria nulitatii s-a complicat mai mult deoarece la cele doua grade de nulitate existente in dreptul roman, autorii moderni au adaugat un al 3-lea si anume inexistenta. O mare parte din doctrina moderna critica clasificarea la bipartita a nulitatilor, propunand o impartire tripartita care cuprinde pe langa actele afectate de nulitate absoluta si nulitate relativa, o a treia categorie - aceea a actelor inexistente. In viziunea acestei teorii, spre deosebire de actul nul care are o existenta propriu - zisa, intrunind elementele necesare constituirii sale, actul inexistent este lipsit de unul sau mai multe elemente indispensabile formarii lui (consimtamant, obiect, cauza, forma ad solemnitatem). Mai mult, actul inexistent nu ar putea fi anulat, deoarece nu se poate anula ceea ce nu exista, judecatorul trebuind sa pronunte inexistenta lui.

Teoria a fost cladita la inceput in materia casatoriei, fiind extinsa ulterior la toate actele juridice civile. S-a pornit de la ideea inexistentei casatoriei in 3 cazuri: cand lipseste consimtamantul, cand exista identitate de sex intre soti si cand casatoria nu a fost instrumentata de ofiterul de stare civila competent.

Din punct de vedere practic, teoria este inutila deoarece functia inexistentei actului este perfect indeplinita de nulitatea absoluta. Astfel, in cazul actelor juridice carora le lipseste o conditie esentiala de valabilitate se aplica, nulitatea absoluta; la fel ca nulitatea absoluta, inexistenta actului juridic trebuie constatata prin hotarare judecatoreasca; regimul juridic al inexistentei actului juridic este identic cu cel al nulitatii absolute.

q     929d36j      929d36j      929d36j      929d36j    Nulitatea absoluta opereaza de drept si este constatata de instanta printr-o actiune in constatare, iar nulitatea relativa este supusa aprecierii instantei, care o pronunta. Nulitatea relativa poate fi ceruta printr-o actiune inrealizare. Chiar daca admitem ca nulitatea absoluta opereaza de drept, in final, orice nulitate, absoluta sau relativa, are la baza o hotarare a instantei judecatoresti, astfel incat in toate cazurile nulitatea este judiciara.

Vocabular

·     929d36j     ab initio - de la inceput.

·     929d36j     frauda la lege - incalcarea intentionata prin utilizarea unor mijloace viclene, a dispozitiilor imperative in vigoare, cu ocazia incheierii sau executarii unui act juridic.

·     929d36j     fraus omnia corrumpit - locutiune latina ce semnifica faptul ca o frauda corupe totul.

·     929d36j     quod nullum est nullum producit effectum - ceea ce este nul nu produce nici un efect.

Intrebari, exercitii, aplicatii.

1)     929d36j     Ce este nulitatea unui act juridic civil? Clasificati nulitatea in functie de criteriile cunoscute.

2)     929d36j     Aratati care sunt asemanarile si deosebirile intre nulitatea absoluta si nulitatea relativa.

3)     929d36j     Comparati, din punct de vedere al sanctiunii ce poate interveni, frauda si dolul in contracte.

4)     929d36j     Cunoscand faptul ca nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana care are un interes, explicati sintagma "persoana interesata".

5)     929d36j     Ce intelegeti prin "act de confirmare a nulitatii"?

6)     929d36j     Avand in vedere posibilitatea instantei de a invoca "din oficiu" nulitatea absoluta, considerati ca in lipsa unei cereri expres formulate intr-un litigiu, judecatorul s-ar putea pronunta asupra nulitatii unui act juridic?

7)     929d36j     Din punct de vedere al naturii juridice, cum calificati actiunea in nulitate absoluta comparativ cu actiunea in nulitate relativa? Care este rolul judecatorului in solutionarea celor doua actiuni?

8)     929d36j     X incheie cu Y un contract de donatie, avand ca obiect un teren, sub forma inscrisului sub semnatura privata. Este valabil contractul de donatie incheiat in aceasta modalitate? Argumentati.

9)     929d36j     Considerati valabila conventia prin care un barbat casatorit se obliga a despagubi pe concubina sa in cazul in care nu divorteaza de sotia sa?

Care este diferenta intre nulitatea si inopozabilitatea unui act juridic?

Spete:

1. X a incheiat cu Y un contract de vanzare prin care primul i-a vandut lui Y (cetatean strain) printr-un act sub semnatura privata un teren in extravilan situat de o parte a unui drum judetean.

In momentul contractarii, cetateanul strain i-a dezvaluit vanzatorului ca motivul cumpararii terenului este posibilitatea de a percepe taxe de la automobilisti in urma dobandirii dreptului de folosinta asupra drumului judetean.

In aceasta situatie, odata cu vanzarea terenului initial, X i-a instrainat lui Y o portiune din drumul judetean asigurandu-l ca dupa obtinerea aprobarilor va putea solicita taxa dorita. Mai mult, i-a intarit convingerea afirmand ca fratele sau este primarul acelei localitati.

Ulterior, Y constatand ca a fost victima unei inselaciuni l-­a chemat in judecata pe X cerand desfiintarea contractului de vanzare - cumparare.

Cerinte:

a)     929d36j   Ce viciu de consimtamant identificati in speta?

b)     929d36j   Ce dispozitii legale nu au fost respectate de X la incheierea contractului?

c)     929d36j   Care este sanctiunea aplicabila contractului de vanzare-cumparare astfel incheiat?

d)     929d36j   Care va fi solutia instantei? Argumentati.

2. Un abate, dorind sa construiasca o scoala in comuna C, se adreseaza unui arhitect, consultandu-l in alegerea unui teren. Arhitectul il determina sa cumpere un teren al sau, in suprafata de 208 m², sustinand ca acest loc intruneste toate conditiile o pentru o scoala.

Abatele cumpara acest loc, dar afla ulterior ca terenul era impropriu pentru a cladi o scoala atat din cauza terenului defavorabil, cat si din cauza dispozitiilor administrative care impuneau pentru construirea unei scoli o suprafata minima de 500 m².

In aceasta situatie, abatele vrea sa se adreseze justitiei spre a renunta la terenul cumparat si a i se restitui pretul platit.

Cerinte:

a)     929d36j   Ce mijloc juridic are la dispozitie abatele pentru a renunta la teren si a primi in schimb pretul platit?

b)     929d36j   Ce viciu de consimtamant este incident in speta?

c)     929d36j   Ce va decide instanta?

3. Conform Legii 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor, proprietatea funciara a dobanditorului si a familiei sale nu poate depasi 200 ha teren agricol.

In cazul in care o familie acea in proprietate 150 ha teren arabil si incheie un contract de vanzare - cumparare prin care achizitioneaza inca 100 ha, considerati contractul ca fiind valabil?

Cerinte:

a)     929d36j   Care este sanctiunea aplicabila in speta si care sunt efectele ei?

b)     929d36j   Care va fi solutia in situatia in care o familie detinand in proprietate 200 ha teren arabil achizitioneaza inca 50 ha?

Rezolvati urmatoarele teste grila

1.     929d36j   In functie de intinderea efectelor, nulitatea se clasifica:

a)     929d36j    nulitate absoluta si relativa;

b)     929d36j    nulitate de fond si de forma;

c)     929d36j    nulitate partiala si totala.

2.     929d36j   Sanctiunea nulitatii absolute intervine in cazul:

a)     929d36j    erorii obstacol;

b)     929d36j    erorii viciu de consimtamant;

c)     929d36j    dolului incident.

3.     929d36j   Nulitatea relativa a unui act juridic:

a)     929d36j    nu poate fi acoperita prin confirmare;

b)     929d36j    poate fi invocata de orice persoana interesata;

c)     929d36j    este prescriptibila.

4.     929d36j   Nulitatea absoluta a unui act juridic:

a)     929d36j    poate fi acoperita prin confirmare;

b)     929d36j    este imprescriptibila;

c)     929d36j    intervine in cazul nerespectarii unei dispozitii ce ocroteste un interes particular.

5.     929d36j   Sanctiunea nulitatii relative intervine in cazul:

a)     929d36j    nerespectarii formei ad validitatem;

b)     929d36j    lipsei discernamantului;

c)     929d36j    nerespectarii formei ad probationem.

6.     929d36j   Dupa modul de consacrare legislativa, nulitatea se clasifica in:

a)     929d36j    nulitate absoluta si nulitate relativa;

b)     929d36j    nulitate de forma si nulitate de fond;

c)     929d36j    nulitate expresa si nulitate virtuala.

7.     929d36j   Este absoluta acea nulitate care sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului juridic civil:

a)     929d36j    a unei conditii de fond;

b)     929d36j    a unei conditii de forma;

c)     929d36j    a unei norme ce ocroteste un interes general.

Bibliografie:

Ø     929d36j   I. R. Urs                      - op. cit., p. 303 - 319;

Ø     929d36j   I. R. Urs                      - op. cit., p. 158 - 164;

S. Angheni

Ø     929d36j   Gh. Beleiu                  - op. cit., p. 192 - 202;

Ø     929d36j   G. Boroi                      - op. cit., p. 227 - 246;

Ø     929d36j   V. D. Zlatescu            - op. cit., p. 175 - 183;

Ø     929d36j   I. Dogaru                    - op. cit., p. 292 - 307;

Ø     929d36j   Speta nr. 1 a fost prelucrata din G. Raducan si G.T. Maravela - op. cit., p. 70

Ø     929d36j   Speta nr. 2 a fost reprodusa din Recuéil Periodique Dalloz 2.417/1985 in T. R. Popescu - op. cit., p. 276