Obiectul, cauza si forma actului juridic civil

Obiectul, cauza si forma actului juridic civil

Obiectul actului juridic

a)      Notiune

Potrivit art. 962 C. civ. "Obiectul conventiilor este acela la care partile sau numai una din parti se obliga".

Obiectul si continutul actului juridic civil se afla in aceeasi corelatie ca si obiectul si continutul raportului juridic civil adica, in timp ce obiectul actului juridic civil (si al raportului juridic) indica actiunile sau inactiunile la care sunt indreptatite sau obligate partile, continutul actului juridic civil (si al raportului juridic) se refera la drepturile civile subiective si la obligatiile carora le dau nastere actul juridic si raportul juridic.

Conduita partilor poate sa se refere la un lucru (un bun) si atunci acesta este privit ca fiind obiectul derivat (exterior) al actului juridic civil.

b)      Conditiile obiectului

Obiectul trebuie sa existe la incheierea actului juridic.(art. 1311 C. civ).

Obiectul trebuie sa fie in circuitul civil. Art.963 C. civ. prevede "Numai lucrurile care sunt in comert pot fi obiectul unui contract".

Obiectul trebuie sa fie determinat sau determinabil. Obiectul este determinat cand se precizeaza in actul juridic elementele care il individualizeaza si este determinabil cand in actul juridic se inscriu elementele necesare pentru individualizarea sa in viitor.

Obiectul trebuie sa fie posibil (ad impossibilium nulla este obligatio).

Obiectul trebuie sa fie licit si moral; este lovit de nulitate orice act juridic care afecteaza normele juridice care intereseaza ordinea publica sau bunele moravuri.

Obiectul trebuie sa fie un fapt personal al celui ce se obliga.

In actele constitutive 525j95f sau translative de drepturi reale, cel care se obliga trebuie sa fie titularul dreptului, sub sanctiunea nulitatii actului.

Cauza actului juridic

a)      Notiune

Motivul este chiar cauza ce raspunde la intrebarile "pentru ce?", "de ce?" s‑a incheiat actul juridic. Exprimarea consimtamantului este precedata de existenta clara a cauzei, adica de scopul concret al actului juridic.

b)      Elementele cauzei

Scopul imediat (causa proxima) numit si scopul obligatiei este invariabil de la un act la altul:

in contractele sinalagmatice - prefigurarea contraprestatiei celeilalte parti;

in actele cu titlu gratuit - intentia liberala;

in actele juridice reale - prefigurarea predarii bunului;

in contractele aleatorii - sansa de a castiga si riscul unei pierderi.

Scopul mediat (causa remota) numit si scopul actului juridic, motivul principal ce a determinat incheierea actului juridic are in vedere insusirile, calitatile prestatiei sau persoane si este variabil de la un act la altul .

c)      Conditiile cauzei (raportate la scopul mediat)

Potrivit art. 966 C. civ.: "Obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa, sau nelicita, nu poate avea nici un efect".

Ca urmare, pentru a fi valabila, cauza actului juridic trebuie: sa existe; sa fie reala si sa fie licita sau morala.

d)      Proba cauzei

Art. 967 C. civ. prevede: "Conventia este valabila cu toate ca, cauza nu este expresa. Cauza este prezumata pana la dovada contrarie". Prin urmare, cine invoca lipsa ori nevalabilitatea cauzei trebuie sa dovedeasca acest lucru prin mijloacele de proba admise de lege.

Forma actului juridic. Principiul consensualismului

a) Notiune

Orice act juridic are o forma. Forma actului juridic este modalitatea de exteriorizare a vointei, facuta cu intentia de a produce efecte juridice. Uneori forma este ceruta de lege pentru validitatea actului juridic, alteori este ceruta pentru probatiunea actului juridic.

b)Principiul consensualismului

Principiul care guverneaza forma este cel al libertatii formei sau al consensualismului (solus consensus obligat). Vointa juridica, independent de forma in care se manifesta in exterior, produce efecte juridice.

In consecinta, actele juridice sunt consensuale in sensul ca ele nu reclama necesitatea observarii unor forme pentru validitatea lor, producand efecte prin simpla manifestare de vointa a celor de la care emana.

c)Exceptii de la principiul consensualismului

Forma ceruta pentru validitatea actului juridic

Actele juridice pentru validitatea carora trebuie respectate, sub sanctiunea nulitatii absolute, anumite conditii de forma se numesc acte solemne sau formale, cum sunt: testa­mentul (art. 858 C. civ.); donatia (art. 813 C. civ.); ipoteca conventionala, (art. 1772 C. civ.); subrogarea in drepturile creditorului, consimtita de debitor (art.1107 alin. 1 pct.2 C. civ.); actele juridice intre vii, avand ca obiect terenuri; contractul de societate comerciala; casatoria (art. 3 si 16 din Codul familiei); recunoasterea unui copil (art.48 alin. 2 si art. 57 alin. 2 din Codul familiei).

Actele solemne nu trebuie confundate cu actele autentificate de notar, relatia fiind de la intreg la parte, actele solemne cuprinzand printre altele si actele notariale.

Forma ceruta pentru probatiunea actului juridic.

Pentru unele acte juridice legea cere forma scrisa, ca exceptie de la principiul consensualismului, cu scopul de a putea fi dovedita operatia juridica (negotium). Neindeplinirea formei nu afecteaza existenta actului (negotium), dar face imposibila dovedirea lui. Asadar, conditia formei este ceruta in acest caz ad probationem.

Codul civil cuprinde o serie de reglementari referitoare la anumite categorii de acte juridice, precum: (contractul de locatiune, art. 1416 alin. 1); (contractul de depozit, art.1597); (tranzactiile, art. 1705) etc..

Forma ceruta pentru opozabilitatea actului juridic

Pentru a putea opune tertilor anumite acte juridice, legea a instituit unele formalitati de publicitate, ca masura de protejare a intereselor tertilor, in lipsa carora actul nu le este opozabil.

Formalitatile se refera in principal la sistemul de publicitate al actelor juridice imobiliare. Publicitatea imobiliara face actul juridic opozabil erga omnes.

In afara de publicitatea imobiliara, reglementata prin cartile funciare in art. 21 din Legea nr.7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare, mai amintim publicitatea constituirii gajului (art. 1686 C. civ. si Legea nr. 99/1999), notificarea cesiunii de creanta (art. 1393 C.civ.), darea de data certa (art. 1182 C.civ.), inregistrarea in materia inventiilor, desenelor si modelelor industriale (Legea nr. 64/1991 si Legea nr. 129/1992), inregistrarea contractelor de arendare la Consiliul local (Legea nr.16/1994), inregistrarea contractelor de societate comerciala (Legea nr.31/1990), inregistrarea in materia dreptului de autor si a drepturilor conexe (Legea nr.8/1996).

Precizari

q           Prin exceptie de la regula conform careia un act juridic civil e valabil daca are ca obiect un bun viitor, exista o categorie de acte juridice in cazul carora obiectul nu poate fi viitor: succesiunile nedeschise nu pot forma obiectul unui contract civil. Motivul pentru care un asemenea act juridic este nul, nu il constituie faptul ca obiectul este viitor, ci caracterul imoral al cauzei. Se considera ca este imorala incheierea unui astfel de act juridic prin dorinta pe care o creeaza cu privire la moartea persoanei despre a carei mostenire este vorba (votum mortis captandae).

q           Avand in vedere ca o conditie a obiectului actului juridic civil este ca cel care se obliga sa fie titularul dreptului, se pune intrebarea ce se intampla daca vanzatorul instraineaza un bun individual determinat care apartine altuia?

Daca cumparatorul a fost in eroare socotind cu buna credinta ca lucrul vandut apartine vanzatorului, se admite ca vanzarea e anulabila pentru eroare asupra calitatilor esentiale ale vanzatorului.

In situatia in care partile au incheiat contractul in cunostinta de cauza stiind ca lucrul vandut este proprietatea unei alte persoane, solutia este controversata.

Intr-o opinie se considera ca vanzarea este valabila deoarece partile nu au urmarit imediat stramutarea proprietatii, ci vanzatorul s-a obligat sa-l procure mai tarziu cumparatorului, in caz de neexecutare fiind pasibil de plata daunelor interese.

Intr-o alta opinie, careia ne raliem, contractul de vanzare-cumparare a lucrului altuia, in cunostinta de cauza, are un scop ilicit si deci este nul absolut. Iar daca contractul s-a incheiat de catre vanzator cu intentia de a frauda dreptul proprietarului si cu complicitatea cumparatorului, actul este nul absolut in virtutea adagiului fraus omnia corrumpit.

q           De regula, forma ad validitatem este forma autentica ce se realizeaza de un notar public, dar notiunea de forma solemna este mai larga decat notiunea de forma autentica. Astfel, testamentul, act solemn, poate imbraca nu numai forma autentica, ci poate fi olograf (scris, datat, semnat de catre testator) sau mistic (semnat de testator, inchis, sigilat si prezentat unei judecatorii)

Cu alte cuvinte orice act autentic este un act solemn, insa nu orice act solemn este un act autentic. Actele autentice nu sunt decat o specie (cea mai importanta) a actelor solemne, existand si acte solemne pentru care forma autentica nu e necesara.

Actul solemn este genul proxim, iar actul autentic este diferenta specifica.

Reprezentare grafica

Vocabular

ad impossibilum nulla est obligatio - expresie latina insemnand " nu exista nici o obligatie cu privire la lucruri imposibile".

cauza - conditie esentiala, de fond a oricarui act juridic civil; ca element al vointei juridice, cauza constituie motivul determinant al consimtamantului si consta in reprezentarea scopului concret in vederea realizarii caruia s-a exteriorizat consimtamantul, s-a asumat obligatia. Cauza cuprinde scopul imediat al consimtamantul care in contractele bilaterale este considerarea contraprestatiei celeilalte parti, in contractele gratuite sau unilaterale este intentia de liberalitate iar in contractele reale, remiterea lucrului, precum si scopul imediat al consimtamantul care este motivul subiectiv, concret, variabil al asumarii obligatiei.

forma actului juridic civil - modalitatea in care se exprima consimtamantul pentru a da nastere unui act   juridic valabil si care sa produca efecte juridice. De regula actele juridice sunt consensuale, in sensul ca nu reclama necesitatea observarii unor forme pentru validitatea lor. Prin exceptie, anumite acte juridice se pot incheia valabil numai cu respectarea formelor cerute de lege, ad validitatem. Nerespectarea formei, ad validitatem, se sanctioneaza cu nulitatea absoluta. Uneori legea cere ori partile convin sa intocmeasca un act juridic cu respectarea unor forme in scopul probarii actului respectiv, ad probationem. Lipsa formei nu atrage valabilitatea actului ci numai imposibilitatea dovedirii lui cu un alt mijloc de proba.

nemo dat quod non habet - expresie latina insemnand 2 nimeni nu da ceea ce nu are".

nemo plus juris ad alium transferre potest, quam ipse habet - expresie latina insemnand " nimeni nu poate transmite altuia mai multe drepturi decat are el insusi".

opozabilitatea actului juridic - calitatea actului juridic civil de a produce efecte fata de partile acestuia si de a fi impus respectului si altor persoane care nu au calitatea de parti, respectiv tertilor. Opozabilitatea fata de terti inseamna dreptul partilor de a se prevala de existenta actului si de efectele sale fata de tertii care ar invoca pretentii in privinta drepturilor dobandite de parti, dar si dreptul tertilor de a se prevala de existenta actului juridic si de a-l invoca in favoarea lor si impotriva partilor. Pentru a fi opozabil actul juridic trebuie sa indeplineasca cerintele de formalitate prevazute de lege (publicitatea imobiliara - art. 21 din Legea nr.7/1996; publicitatea cesiunii de creanta- art. 1393 C. civ.; data certa a inscrisului sub semnatura privata - art. 1182 C. civ., etc)

Intrebari, exercitii, aplicatii

Ce inseamna: obiect al unui act juridic, obiect al unei obligatii, obiect al unei prestatii?

Care este corelatia dintre obiectul si continutul actului juridic civil pe de o parte si obiectul si continutul raportului juridic civil pe de alta parte?

Bunurile din domeniul public se afla in circuitul civil? Dar cele din domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ teritoriale?

Este valabil un contract de vanzare cumparare prin care un coproprietar instraineaza bunul in materialitatea sa?

Care este momentul in care vanzarea este perfecta intre parti si proprietatea este de drept stramutata la cumparator?

Care este modalitatea de probatiune a cauzei unui act juridic? Cine are sarcina probei?

Ce forma trebuie sa respecte partile pentru incheierea valabila a unui contract de vanzare-cumparare avand ca obiect o constructie? Dar pentru incheierea unui contract de vanzare -cumparare avand ca obiect un teren?

Care sunt consecintele nerespectarii conditiilor de forma ale actelor juridice?

Ce forma trebuie respectata pentru ca un contract de donatie sa fie valabil incheiat?

Plecand de la afirmatia ca un contract se considera incheiat in momentul in care oferta se intalneste cu acceptarea, considerati ca :

a)      atat oferta cat si acceptarea trebuie facute in forma autentica;

b)      numai oferta;

c)      numai acceptarea;

d)      oricare dintre ele, deoarece forma autentica a uneia se va aplica de drept si asupra celeilalte;

A, unicul fiu al lui B, ii vinde lui C un teren aflat in proprietatea exclusiva a tatalui sau, cu mentiunea ca dreptul de proprietate urmeaza sa i se transmita lui C la data mortii lui B.

Contractul este:

a)      valabil;

b)      nul absolut pentru obiect inexistent;

c)      nul absolut pentru ca obiectul nu este prezent ci viitor;

d)      nul absolut pentru cauza imorala.

Intre X si Y se incheie un contract de vanzare-cumparare a unei recolte neculese inca. Precizati care e soarta contractului daca:

a) recolta pierise la data incheierii contractului, dar nici una dintre parti nu avea cunostinta despre aceasta;

b) recolta pierise la data incheierii contractului iar vanzatorul cunostea aceasta imprejurare;

c)      recolta piere dupa incheierea contractului, dar pana in momentul achitarii de catre Y a pretului;

d)      recolta pierise partial la data incheierii contractului.

Cunoscand conditiile obiectului actului juridic civil, explicati daca este valabil un contract de vanzare-cumparare a unei suprafete de teren situate pe Luna.

Spete

1. Cumparatorul l-a chemat in judecata pe vanzator, solicitand instantei sa se pronunte in litigiul existent fie prin restituirea catre reclamant (cumparator) a sumei de 100.000.000 lei, reprezentand pretul platit pentru un teren in suprafata de 500 mp care a facut obiectul unui contract incheiat in doua exemplare, semnat de parti, fie prin pronuntarea unei hotarari care sa constate ca intre parti a intervenit un contract de vanzare cumparare.

Dupa incheierea actului juridic in forma mai sus amintita, partile s-au inteles sa se prezinte la notar in vederea autentificarii contractului. Ulterior, vanzatorul a refuzat, motivand ca, din punctul lui de vedere, dreptul de proprietate al terenului s-a transmis, vanzarea fiind valabila si ca nu are nici o pretentie asupra terenului.

Cerinte:

a)      Ce forma trebuie sa imbrace actul de vanzare - cumparare pentru a fi valabil?

b)      Care este sanctiunea aplicabila acestui contract pentru nerespectarea formei prevazute de lege?

c)      Ce solutie vi se pare mai potrivita: admiterea actiunii si desfiintarea actului sau pronuntarea unei hotarari judecatoresti care sa inlocuiasca conventia partilor in forma autentica?

2. Domnul A a dat doamnei B mai multe bijuterii. In anul urmator el cere restituirea lor pretinzand ca el le-a dat doamnei B pentru a-i rasplati amabilitatea acesteia fata de el prin acceptarea si apoi continuarea unor relatii de concubinaj. In urma refuzului doamnei B de a-i restitui bijuteriile, A o actioneaza in judecata.

Cerinte:

a)      Care conditie de valabilitate a actului juridic a fost nesocotita in speta?

b)      Admitand ca afirmatiile facute de domnul A sunt exacte, stabiliti care sunt argumentele pentru care cererea sa a fost admisa sau a fost respinsa de catre instanta de judecata?

Rezolvati urmatoarele teste grila

Obiectul actului juridic civil consta in:

a)      actiunile sau inactiunile partilor;

b)      drepturile si obligatiile partilor;

c)      clauzele stipulate de parti in actul juridic.

Nu constituie o conditie a cauzei actului juridic:

a)      sa fie reala;

b)      sa fie posibila;

c)      sa existe.

Motivul principal ce a determina incheierea actului juridic constituie:

a)      scopul imediat;

b)      scopul mediat;

c)      consimtamantul.

Forma actului juridic civil este guvernata de principiul:

a)      pacta sunt servanda;

b)      consensualismului;

c)      vointei interne.

Actul juridic civil nu este valabil cand nu s-a respectat forma ceruta:

a)      ad solemnitatem;

b)      ad probationem;

c)      pentru opozabilitate fata de terti.

Nerespectarea, la incheierea actului juridic civil, a formei ad probationem atrage:

a)      nulitatea actului juridic;

b)      imposibilitatea de probare a actului juridic;

c)      inopozabilitatea fata de terti a actului juridic.

Bibliografie

Ø      I.R. Urs                   - op.cit., p. 232-255;

Ø      I.R.Urs                    - op.cit., p. 133-142;

S. Angheni

Ø      Gh. Beleiu              - op.cit., p. 152-165;

Ø      G. Boroi                  - op.cit., p. 178-193;

Ø      V.D. Zlatescu          - op.cit., p. 112-123;

Ø      I. Dogaru                - op.cit., p. 232-254

Ø      Speta nr. 2 a fost preluata din Recuiel Periodique Dalloz in R.T.Popescu - op. cit. p. 280