Prescriptia extinctiva si drepturile de creanta

Prescriptia extinctiva si drepturile de creanta

249. Regula in materia drepturilor de creanta. Drepturile de creanta, indi­ferent de izvorul lor concret, fac parte, prin excelenta, din domeniul prescriptiei extinctive.

In principiu, drepturile la actiune privitoare la drepturile de creanta sunt prescriptibile extinctiv. Aceasta importanta regula rezulta, mai intai, din art. 1 alin. (1) al Decretului 167/1958: "Dreptul la actiune avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege". Pentru ca art. 21 din Decret prevede ca dispozitiile sale "nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitatie, servitute si superficie", rezulta ca drepturile la actiune vizate de art. 1 sunt, in primul rand, drepturile de creanta (de vreme ce drepturilor patrimoniale se impart in drepturi reale si drepturi de creanta).

Caracteristica drepturilor de creanta de a fi prescriptibile rezulta si din celelalte dispozitii ale Decretului nr. 167/1958, referitoare la inceputul prescrip­tiei (art. 7, art. 8, art. 11 indeosebi) dar si din reglementarile cuprinse in alte acte normative (art. 1903 si 1904 C.civ., art. 12 din Legea nr. 11/1991 etc.). In acest cadru, regula prescriptibilitatii drepturilor de creanta este unanim admisa in doc­trina si jurisprudenta.

250. Exceptii. Constituie exceptii de la principiul potrivit caruia actiunile perso­nale sunt prescriptibile extinctiv acele situatii in care drepturile la actiune privi­toare la drepturile de creanta sunt imprescriptibile:

- actiunea in restituirea depunerilor la Casa de Economii si Consemnatiuni [art. 4 alin. (1) din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnatiuni din Romania in societate bancara pe actiuni ] si, in general, actiunile privind restituirea depozitelor bancare;

- actiunea avand ca obiect partea cuvenita din rezerva de prime in asigurarile facultative de persoane, deci drepturile asiguratilor asupra sumelor rezultand din rezerva de prime ce se constituie la asigurarile de persoane pentru obligatii de plata scadente in viitor, adica dreptul la suma de rascumparare, la suma asigurata redusa ori alte sume prevazute a se plati ca urmare a expirarii sau la implinirea unui anumit termen (art. 40 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasi­gu­rarile in Romania: "Drepturile asiguratilor asupra sumelor rezultand din rezerva de prime ce se constituie la asigurarea de persoane pentru obligatii de plata in viitor nu sunt supuse prescriptiei")