Regimul juridic si efectele nulitatii casatoriei

REGIMUL JURIDIC SI EFECTELE NULITATII CASATORIEI

Regimul juridic al nulitatilor absolute si relative

1. Regimul juridic al nulitatilor

Regimul juridic al nulitatilor casatoriei se refera la persoanele care pot invoca nevalabilitatea casatoriei, la imprescriptibilitatea sau prescriptibilitatea actiunii si la posibilitatile de confirmare a casatoriei nevalabile.

Urmeaza a analiza regimul juridic al nulitatilor casatoriei in functie de cele doua actiuni: actiunea in constatarea nulitatii casatoriei si actiunea in anularea casatoriei.

1. Actiunea in constatarea nulitatii casatoriei

a) Persoanele care pot invoca nulitatea

Nulitatea absoluta este sanctiunea nerespectarii unor prevederi legale cu caracter prohibitiv prin care se ocrotesc interese de ordin general. De aceea, pentru a asigura respectarea acestor interese legea acorda tuturor celor interesati dreptul de a intenta actiunea in nulitate. In consecinta, nulitatea absoluta a casatoriei poate fi invocata de oricare dintre soti, de rudele acestora pentru a inlatura de la mostenire pe sotul supravietuitor[1], de creditorii sotilor, de procuror dar numai in timpul vietii sotilor caci dupa moartea unuia dintre ei interesul pe care i 141g65b l are de aparat nu mai exista , sau incidental, in cadrul unui proces inceput, o poate invoca chiar instanta de judecata din oficiu.

In caz de bigamie, nulitatea poate fi invocata de catre sotul de buna-credinta din cea de-a doua casatorie care atrage starea de bigamie, precum si de sotul bigamului din prima casatorie. In literatura juridica s-a subliniat insa, pe buna dreptate, ca nulitatea casatoriei poate fi ceruta chiar de catre sotul vinovat de bigamie, deoarece nimeni nu poate fi silit sa staruie in continuarea unei casatorii nelegale[3].

De altfel, si in celelalte cazuri de nulitate, sotul de rea-credinta, care ar fi ascuns celuilalt cauza de nulitate ar putea invoca nulitatea fara sa i se poata opune maxima nemo auditur propriam turpitudinem allegans, caci nu e vorba pentru el de a reclama un folos, ci de a satisface un interes de ordine publica, si de a iesi dintr-o situatie nelegala[4]. Sotii nu trebuie sa fie siliti a ramane intr-o situatie imorala, condamnata de lege, astfel ca nulitatea casatoriei va putea fi ceruta si de sotul de rea-credinta, interesul care este in joc fiind prea insemnat pentru ca actiunea sa poata fi respinsa .

b)    Imprescriptibilitatea actiunii in nulitate

Imprescriptibilitatea actiunii in constatarea nulitatii absolute a casatoriei

rezulta din art. 2 al Decretului 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva care stabileste ca nulitatea unui act juridic poate fi invocata oricand, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie.

c)  Confirmarea casatoriei nule absolut

Spre deosebire de dreptul comun, unde un act juridic lovit de nulitate absoluta nu poate fi confirmat, in materia incheierii casatoriei exista posibilitatea acoperirii nulitatii casatoriei prin confirmare in urmatoarele situatii:

casatoria incheiata cu nerespectarea prevederilor referitoare la varsta
matrimoniala va fi mentinuta daca sotul care nu avea varsta ceruta pentru
casatorie a implinit-o intre timp sau daca sotia a dat nastere unui copil ori a
ramas insarcinata;

casatoria incheiata de o persoana care nu avea calitatea de a instrumenta va fi valabila daca aceasta a exercitat in mod public atributiile de delegat de stare civila creand astfel ceea ce se numeste "o eroare invincibila creatoare de drept";

casatoria persoanei care s-a recasatorit dupa ce primul ei sot a fost declarat mort printr-o hotarare judecatoreasca va fi mentinuta, nefiind lovita de nulitate pentru bigamie, chiar daca sotul declarat mort reapare si se anuleaza hotararea declarativa de moarte, legiuitorul intelegand in acest caz sa considere desfacuta prima casatorie de la data incheierii celei de-a doua;

- casatoria fictiva va fi mentinuta daca, dupa casatorie sotii au stabilit intre ei relatii conjugale firesti.

2. Actiunea in anularea casatoriei

a)      Persoanele care pot invoca nulitatea relativa

Actiunea in anularea casatoriei intereseaza numai pe sotul al carui consimtamant a fost viciat prin eroare, doi sau violenta, avand un caracter strict personal.

De aceea nulitatea relativa nu poate fi invocata decat de sotul al carui consimtamant a fost viciat, asa cum prevede art.21 alin.l C. fam. Celalalt sot nu are dreptul de a invoca nulitatea relativa deoarece protectia sanctiunii anularii nu priveste consimtamantul lui, care n-a fost viciat. Fiind o actiune cu caracter personal creditorii sotului titular al dreptului de anulare nu sunt indreptatiti de a intenta actiunea pe cale oblica, spre deosebire de cazul actiunii in nulitate absoluta pe care o pot porni in mod propriu. Tot astfel, nici mostenitorii sotului titular al dreptului la actiune, nu pot porni si nici continua[6] actiunea in anularea casatoriei, deoarece ori de cate ori legiuitorul a vrut ca o actiune sa fie continuata de mostenitori a prevazut aceasta in mod expres, cum este cazul actiunii in stabilirea filiatiei fata de mama, actiunii in stabilirea paternitatii, actiunii in tagada paternitatii.

b)      Prescriptibilitatea actiunii in anularea casatoriei

Caracterul prescriptibil al actiunii in anularea casatoriei este stabilit prin dispozitiile art. 21 alin. 2 C. fam. potrivit carora anularea casatoriei in cazul in care aceasta a fost incheiata prin vicierea consimtamantului unuia dintre soti, poate fi ceruta de catre acesta in termen de 6 luni de la incetarea violentei ori de la descoperirea erorii sau a vicleniei.

c) Confirmarea casatoriei nule relativ

Nulitatea relativa poate fi confirmata de sotul al carui consimtamant a fost viciat deoarece numai el este interesat in aplicarea acestei sanctiuni. Confirmarea poate fi expresa - facuta printr-o declaratie scrisa sau verbala, sau tacita - prin neutilizarea de catre sotul indreptatit a posibilitatii de a cere, in termen legal, declararea nulitatii casatoriei.

Deoarece dreptul de a cere anularea casatoriei pentru vicii de consimtamant este un drept personal al sotului al carui consimtamant a fost viciat, legiuitorul il face pe sotul respectiv "singurul judecator al validitatii casatoriei sale"[7], lasandu-i libertatea ca in loc sa pretinda nulitatea casatoriei, sa poata declara expres ca o socoteste valabila. Pentru ca aceasta declaratie de renuntare expresa la anularea casatoriei din cauza de viciu de consimtamant sa fie valabila ea trebuie data dupa descoperirea erorii sau vicleniei sau dupa incetarea violentei caci numai astfel declaratia emana de la o vointa libera a sotului, in cazul renuntarii tacite sotul al carui consimtamant a fost viciat, desi liber in consimtamantul lui continua sa convietuiasca cu sotul sau pe perioada in care era indreptatit sa ceara anularea casatoriei.

Efectele nulitatilor

Atat nulitatea absoluta cat si cea relativa, desi produse de cauze diferite si avand regim juridic diferit, genereaza aceleasi efecte si anume desfiintarea, atat pentru trecut, cat si pentru viitor, a casatoriei ca si cum ea n-ar fi existat. Desi sotii au convietuit in fapt pe plan juridic ei nu pot fi considerati casatoriti.[8]

Efectele nulitatii casatoriei cu privire la relatiile dintre soti

Ambele nulitati si anume absoluta si relativa genereaza acelasi efect; desfiintarea casatoriei atat pentru viitor cat si pentru trecut, considerandu-se ca acea casatorie nu a existat.

F   In ceea ce priveste relatiile personale dintre soti ca efect al casatoriei, se revine numele anterior casatoriei, iar toate obligatiile specifice acestei comuniuni, inceteaza putandu-se casatorii cu altcineva sau recasatorii, atunci cand motivele de nulitate inceteaza. In ceea ce priveste bigamia, sotii nu au avut niciodata calitatea de casatoriti, deci nu se poate discuta despre acest lucru.

F   Efectele casatoriei in cazul in care lipseste capacitatea de exercitiu, in situatia in care desfiintarea casatoriei are loc inainte ca unul din soti sa implineasca varsta de 18 ani, astfel persoana respectiva neavand capacitatea de exercitiu corespunzatoare pentru intemeierea unei familii, el se considera ca nu a fost casatorit si nu a avut aceasta capacitate nici in trecut.

F   In ceea ce priveste relatiile patrimoniale dintre soti, regimul comunitatii de bunuri,in acest caz, nu a putut avea loc intre soti, deoarece nulitatea opereaza retroactiv si astfel obligatia de intretinere nu a putut exista intre ei, iar dreptul la mostenire a sotului supravietuitor nu poate opera, pentru ca se considera ca aceasta calitate nu a existat niciodata. Potrivit regimului matrimonial din dreptul nostru sotii au doua categorii de bunuri:

- bunuri comune ambilor soti;

- bunuri proprii fiecaruia dintre ei.

F   Obligatiile reciproce dintre soti

- Obligatia de sprijin reciproc moral.

- Obligatia de fidelitate

- Obligatia de a locui impreuna.

- Indatoririle conjugale

F   Regimul comunitatii de bunuri este un regim matrimonial si obligatoriu

Comunitatea de bunuri este un regim matrimonial stabilit prin lege, nu prin conventie, adica este un regim matrimonial legal. Dupa ce alin. 1 art. 30 C.F. stabileste regula ca: "bunurile dobandite in timpul casatoriei, de oricare din soti, sunt, de la data dobandirii lor bunuri comune ale sotilor" alin.2 dispune ca "orice conventie contrara este nula".

F   Contributia sotilor la cheltuielile casatoriei,

In conformitate cu art. 29 C.F. sotii sunt obligati sa contribuie, in raport cu mijloacele fiecaruia, la cheltuielile casatoriei. In cazul in care unul dintre soti nu si-ar indeplini obligatia de a contribui la cheltuielile casatoriei, fie ca sotii duc o

viata in comun, fie - daca exista motive temeinice - nu duc o asemenea viata, atunci celalalt sot se poate adresa instantei de judecata.

F   Obligatia de sprijin material

Sotii au obligatia de a-si acorda, unul altuia, sprijin material (art.2 C.F.).

F   Obligatia de intretinere dintre soti si fostii soti

Casatoria fiind lovita de nulitate, din punct de vedere juridic sotii sunt considerati ca nu au fost niciodata casatoriti, drept pentru care:

a) daca numele sotilor s-a schimbat prin casatorie ei revin la numele avute anterior incheierii casatoriei. Sotul care a luat la incheierea casatoriei numele celuilalt nu-1 va putea mentine si pentru viitor asa cum este posibil, cu acordul celuilalt sot, ori daca exista motive temeinice in cazul divortului.

b) inceteaza toate obligatiile specifice casatoriei, fiecare sot putandu-se casatori cu altcineva sau chiar intre ei, daca motivul de nulitate a disparut. Daca pana la desfiintarea casatoriei se pusese in miscare actiunea penala privitoare la adulter aceasta se stinge. Casatoria incheiata pana la aceasta data de catre unul dintre soti ramane in fiinta nefiind caz de bigamie.

c) daca sotia s-a casatorit inainte de varsta majoratului, dobandind prin casatorie capacitate deplina de exercitiu, iar desfiintarea casatoriei are loc inainte ca aceasta sa fi implinit varsta de 18 ani, ea nu va avea capacitate de exercitiu deoarece se considera ca nu a fost casatorita si nu a avut aceasta capacitate nici in trecut.

b) Efectele nulitatii casatoriei cu privire la relatiile patrimoniale dintre soti.

In privinta raporturilor patrimoniale consecintele sunt:

- regimul comunitatii patrimoniale va fi retroactiv desfiintat, bunurile
dobandite in aceasta perioada fiind considerate coproprietatea celor a caror
casatorie a fost desfiintata;

- obligatia de intretinere se considera ca n-a existat;

- nu poate exista dreptul la mostenire al sotului supravietuitor, daca
nulitatea a fost pronuntata dupa decesul unuia dintre cei aparent casatoriti.

Efectele nulitatii casatoriri cu privire la relatiile dintre parinti si copii

Urmarind sa ocroteasca interesele copiilor rezultati din casatori lovite de nulitate, legiuitorul a prevazut in art. 23 alin. 2 C. fam. ca desfiintarea casatoriei nu are nici un efect in privinta copiilor care isi pastreaza situatia de copii din casatorie. Asadar soarta copilului dintr-o casatorie declarata nula sau anulata nu poate fi conditionata de buna sau reaua-credinta a parintilor la incheierea casatoriei.

In virtutea art.23 alin.2 C.fam. copiii dintr-o casatorie desfiintata nu mai sunt pusi in situatia de a-si stabili filiatia la fel ca aceia din afara casatoriei. De asemenea, aceste prevederi prezinta interes si din perspectiva art. 53 alin. 2 C. fam. potrivit carora copilul nascut dupa declararea nulitatii casatoriei are ca tata pe fostul sot al mamei, cu conditia sa fi fost conceput in timpul casatoriei, iar mama sa nu fi intrat intr-o noua casatorie.

Din dispozitiile art. 24 alin. 2 C. fam. in conformitate cu care in privinta relatiilor dintre parinti si copii se vor aplica dispozitiile privitoare la divort rezulta ca, instanta de judecata, pronuntand nulitatea casatoriei, va trebui sa dispuna incredintarea copilului unuia dintre parinti ascultand in aceasta privinta pe parinti, autoritatea tutelara si copilul daca a implinit varsta de 10 ani; totodata instanta va stabili si contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copilului.

Vocatia succesorala reciproca intre parinti si copii nu sufera nici o atingere.[9]

Efectele nulitatii casatoriei cu privire la relatiile dintre parinti si copii. In conformitate cu art. 23, alin. 2, Codul familiei, desfiintarea casatoriei nu are nici o urmare asupra copiilor, care isi pastreaza situatia de copii din casatorie. Dar acestia daca ar fi considerati din afara casatoriei, ar avea fata de parintii lor si rudele acestora aceeasi situatie legala ca a copiilor din casatorie (art.63, Codul familiei). "In consecinta , desi casatoria este desfiintata, filiatia copiilor nascuti si conceputi pana in momentul declansarii nulitatii casatoriei este reglementata astfel ca si aceea a copiilor rezultati dintr-o casatorie valabila ".