Revocarea pentru ingratitudine

Revocarea pentru ingratitudine

Revocarea pentru ingratitudine opereaza in cazul donatiilor si in cazul legatelor. Cele doua cazuri au multe puncte comune, dar si cateva care le departajeaza.

395. Revocarea donatiei pentru ingratitudine. Codul civil de la 1864 dispune prin art. 829 C.civ. ca donatia este revocabila pentru ingratitudine fata de donator. Majoritatea doctrinei a vazut in ingratitudine opusul recunostintei. Fundamentul revocarii donatiei pentru ingratitudine nu este decat pedeapsa cuvenita ingratitudinii, motiv pentru care dispozitiile legale care reglementeaza aceasta materie sunt de stricta interpretare si nu pot fi extinse prin analogie si la alte cazuri.

Exista o mare asemanare intre institutia ingratitudinii care face donatia revocabila si institutia nedemnitatii succesorale care inlatura de la mostenire pe succesorul nedemn. Legiuitorul este insa mult mai sever fata de donatar decat fata de succesorul ab intestat si aceasta deoarece donatarul a dobandit dreptul sau prin vointa si intentia liberala a donatorului, pe cand dreptul la mostenirea ab intestat al succesorului este conferit de lege

Toate donatiile sunt supuse revocarii pentru ingratitudine cu o singura exceptie: donatiile facute viitorilor soti in vederea casatoriei, potrivit art. 835 C.civ. Astfel cum s-a precizat in literatura juridica , aceste donatii profita nu numai sotilor dar si copiilor acestora, i 424h78e ar revocarea s-ar rasfrange si asupra intereselor lor, fara ca acestia sa fie culpabili de fapta parintilor lor.

Articolul 832 C.civ. arata ca donatiile sunt revocabile pentru ingratitudine in urmatoarele cazuri prevazute limitativ:

a) daca donatarul a atentat la viata donatorului;

b) daca donatarul este culpabil fata de donator de delicte, cruzimi sau injurii grave;

c) refuzul de alimente.

a) Atentatul la viata donatorului savarsit de donatar. Acest caz de revocare, cel mai grav dintre toate, presupune intentia donatarului de a-l ucide pe donator; este astfel irelevant daca fapta donatarului a avut sau nu drept urmare moartea donatorului, dupa cum este lipsit de importanta daca, pentru fapta sa, donatarul a fost sau nu condamnat penal.

Intrucat legea civila sanctioneaza prin acest caz de revocare intentia criminala asupra donatorului, donatia nu va fi revocata pentru ingratitudine in cazul uciderii din culpa a donatorului, in cazul in care donatarul pune in pericol viata donatorului din neglijenta sau imprudenta sau in cazul in care fapta de omor a fost savarsita de donatarul lipsit de discernamant

Loviturile cauzatoare de moarte, nefiind savarsite cu intentia de a ucide, nu constituie un caz de ingratitudine in intelesul art. 831 pct. 1 C.civ., dar pot constitui o cauza legala de revocare pentru ingratitudine conform art. 831 pct. 2 C.civ.

Cat priveste intentia donatarului de a atenta la viata donatorului manifestata prin acte exterioare urmate de un inceput de executare, nu constituie o cauza de revocare pentru ingratitudine daca actele exterioare au fost sistate prin propria vointa a donatarului

b) Revocarea donatiei pentru delicte, cruzimi sau injurii grave. Legea nu precizeaza ce se intelege prin delicte sau cruzimi.

Prin delicte se inteleg faptele infractionale prevazute de Codul penal si celelalte legi speciale; prin cruzimi se inteleg actele de lovire, de vatamare fizica a donatorului.

Injuriile presupun faptele de insulta, de ofensa, jignirile aduse persoanei donatorului, onoarei, demnitatii sau reputatiei acestuia (nu si memoriei donatorului) etc. Pentru ca injuriile sa duca la revocarea donatiei, trebuie sa fie grave, gravitate lasata la aprecierea suverana a instantei de judecata

c) Refuzul de alimente. Donatia este revocabila pentru ingratitudine si in cazul in care donatorul, fiind in nevoie, donatarul refuza "fara cuvant" sa-i serveasca alimente.

Acest caz de revocare are in vedere imprejurarea ca donatorul se afla in stare de nevoie, fara ca alte rude sau persoane sa fie legal obligate la intretinerea lui, iar donatarul, avand posibilitatea, refuza nejustificat sa-i acorde ajutorul alimentar impus de obligatia de recunostinta.

Instanta de judecata este cea care va aprecia daca refuzul donatarului de a acorda ajutor alimentar donatorului a fost sau nu justificata, tinand cont de faptul ca legea pedepseste numai acel refuz al donatarului cu caracter de ingratitudine.

Donatia nu va fi, asadar, revocata pentru ingratitudine daca donatorul are rude sau alte persoane obligate legal sa-i acorde intretinere.

In toate cazurile, valoarea alimentelor nu poate depasi valoarea bunului donat, iar in cazul in care bunul donat piere fortuit, donatarul poate refuza ajutorul alimentar

Sin­gurul instrument juridic al donatorului aflat in nevoie, in cazul refuzului nejustificat al donatarului de a-l ajuta, este revocarea donatiei, acesta neavand actiune in justitie pentru a solicita intretinere de la donatar.

Astfel cum a precizat practica judiciara, obligatia donatarului de a-i acorda cele necesare donatorului aflat in nevoie, inceteaza atunci cand acesta a dobandit mijloacele necesare pentru a se intretine singur sau, in caz contrar, la moartea acestuia.

Revocarea pentru acest caz de ingratitudine nu poate opera daca donatorul este cel care refuza ajutorul alimentar oferit de donatar

d) Efectele revocarii intre partile contractante. Articolul 834 alin. (2) C.civ. arata care sunt efectele admiterii actiunii in revocare: "donatarul se condamna a intoarce valoarea obiectelor instrainate, dupa estimatia ce li s-ar face in timpul cererii; se condamna asemenea a intoarce veniturile din ziua cererii".

Astfel, revocarea pentru ingratitudine nu are efect retroactiv, ci se realizeaza ex nunc: daca bunul donat se afla in stapanirea donatarului, acesta este obligat sa-l restituie in­tegral cu toate accesoriile sale donatorului; donatorul va restitui donatarului contra­va­loarea imbunatatirilor aduse bunului donat de catre donatar. La randul sau, donatarul este obligat sa-l despagubeasca pe donator pentru degradarile sau deteriorarile aduse bunului prin faptele sale.

Daca bunul donat nu se mai afla in posesia donatarului, acesta este obligat sa restituie donatorului contravaloarea acestuia si nu pretul obtinut din instrainarea bunului. Dona­tarul este obligat sa despagubeasca pe donator atat pentru instrainarile totale cat si pentru cele partiale ale bunului donat precum si pentru eventualele sarcini ce ar fi constituit asupra bunului (ipoteca, servitute etc.).

Valoarea pe care o va restitui donatarul va fi cea din momentul introducerii cererii de revocare.

Pe langa bun sau valoarea acestuia, donatarul, fata de care a fost admisa actiunea in revocare, va fi obligat si la restituirea fructelor sau veniturilor produse de bunul donat din ziua cererii de chemare in judecata. Donatarul dobandeste fructele pe care le-a per­ceput sau putea sa le perceapa pana la aceasta data in virtutea calitatii sale de proprietar.

Consideram ca solutia legala nu este cea corecta intrucat, asa cum s-a precizat in doctrina , donatarul ingrat ar trebui sa restituie si fructele percepute anterior cererii de revocare, intocmai ca si mostenitorul nedemn obligat la restituire de la data deschiderii succesiunii, astfel ca dispozitiile legale favorizeaza in aceasta privinta pe donatar care, desi vinovat, pastreaza fructele pana la revocare cand, de fapt, el ar trebui considerat pose­sor de rea-credinta de la data comiterii ingratitudinii.

Daca bunul donat se afla in stapanirea donatarului, el va fi restituit donatorului in starea in care se gasea la data introducerii cererii. Donatarul nu va raspunde de pieirea fortuita a bunului produsa anterior cererii de revocare.

e) Efectele revocarii donatiei pentru ingratitudine fata de terti. Revocarea donatiei pentru ingratitudine nu produce nici un efect fata de tertii ce au contractat cu donatarul: "revocarea pentru ingratitudine nu poate infirma nici instrainarile facute de donatar, nici ipotecile sau alte sarcini reale, cu care el ar fi putut greva obiectul daruit".

Solutia legiuitorului se justifica prin aceea ca revocarea este o pedeapsa civila pentru donatarul vinovat de ingratitudine, astfel ca ea nu trebuie sa se rasfranga asupra tertilor nevinovati.

Prin urmare, instrainarile oneroase sau cu titlu gratuit sau drepturile reale constituite in favoarea tertilor anterior cererii de revocare si, in cazul imobilelor, anterior indepli­nirii publicitatii cererii de revocare, raman valabile.

Lipsind conditia rezolutorie (ca in cazul revocarii donatiei pentru neindeplinirea sarcinilor), revocarea pentru ingratitudine este o "actiune in restituire, esentialmente personala" , care produce efecte numai pentru viitor ex nunc, lasand pe donatar proprie­tar pana in momentul revocarii, astfel ca si actele realizate de el vor fi respectate, ca emanand de la un proprietar.

396. Revocarea judecatoreasca a legatelor pentru ingratitudine. Cazurile in care poate interveni revocarea judecatoreasca sunt, in principiu, cele prevazute drept cauza de revocare a donatiilor In ceea ce priveste revocarea judecatoreasca pentru ingra­titudinea legatarului, legea nu a retinut si "refuzul de alimente" care figureaza printre cauzele care atrag revocarea judecatoreasca a donatiilor pentru ingra­titudinea donatorului. In schimb, Codul civil a adaugat o alta cauza de revocare judecatoreasca pentru ingratitudine (in materia legatelor) si anume injuria grava adusa de legatar memoriei testatorului (art. 931). De altfel, dintre cauzele care atrag revocarea judecatoreasca in materia dona­tii­lor, Codul civil nu a pastrat, in cazul legatelor, nici survenienta de copil (art. 836). Legiuitorul nu a mai pastrat, in materia legatelor, cazul de revocare judecato­reasca pentru ingratitudine pentru refuz de alimente deoarece legatele isi produc efectele dupa moartea testatorului astfel, ca legatele, daca cuprind anumite sarcini sau obligatii, acestea vor trebui executate numai dupa deschiderea succe­siunii, daca legatul a fost acceptat. Pana la acest moment testatorul poate revoca oricand legatul, in cazul in care nu este multumit de ingrijirea pe care o acorda legatarul (daca acesta are aceasta obligatie potrivit prevederilor Codului familiei).

In conformitate cu dispozitiile art. 830, 831 pct. 1 si 2 si art. 931 C.civ., revocarea judecatoreasca a legatelor pentru ingratitudine poate fi pronuntata in cazul savarsirii de catre legatar a urmatoarelor fapte: atentat la viata testatorului, delicte, cruzimi sau injurii grave la adresa lui, injurie grava facuta memoriei testatorului.

Se poate observa ca numai injuria grava adusa memoriei testatorului reprezinta un caz propriu‑zis de ingratitudine, pentru ca aceasta are loc dupa moartea testatorului, cand legatul isi produce efectele, motiv pentru care, savarsind aceasta fapta, legatarul se arata nerecunoscator fata de defunct.

Celelalte doua cauze de revocare pentru ingratitudine (atentat la viata testato­rului si delicte, cruzimile sau injuriile grave la adresa testatorului) sunt fapte pe­tre­cute in timpul vietii testatorului cand legatarul nu stia de faptul ca va fi gratificat prin testament sau, chiar daca stia, dat fiind caracterul revocabil al testamentului, aceasta calitate era doar eventuala. De aceea, aceste cauze de revocare a legatelor pentru ingratitudine se aseamana cu nedemnitatea succesorala (dar regimul judiciar aplicabil revocarii judecatoresti pentru ingratitudine este distinct de cel al nedemnitatii succesorale, aplicandu‑se regulile care guverneaza mate­ria revocarii donatiilor

In cazul atentatului la viata testatorului, pentru a opera revocarea judeca­to­reasca nu se cere o condamnare penala, fiind suficient sa se stabileasca intentia de a ucide. De asemenea, uciderea din culpa nu este o cauza de revocare.

In ceea ce priveste delictele, cruzimile sau injuriile grave, se cere ca faptele sa fi fost savarsite cu intentie, iar instanta va aprecia de la caz la caz gravitatea faptei si daca se impune sau nu revocarea judecatoreasca a legatului pentru ingratitudine.