Contracte de intermediere

Contracte de intermediere

O grupa importanta de contracte o constituie "contractele de intermediere": contractul de mandat, civil si comercial; contractul de comision; contractul de consignatie, contractul de agentie comerciala.

Contractul de mandat

Mandatul civil

Notiune

Contractul de mandat este un contract prin care o persoana, numita mandatar, se obliga sa indeplineasca anumite acte juridice, in numele si pe seama persoanei care ii da imputernicire si pe care o reprezinta, numita mandant. Mandatul poate fi gratuit sau oneros.

In mod obisnuit, mandatarul lucreaza ca un reprezentant, in contul si in numele mandantului. Rezultatul este ca toate drepturile si obligatiile ce decurg din actiunile mandatarului se rasfrang direct asupra mandantului.

Caractere juridice

Contractul de mandat are un caracter strict personal, intrucat la baza incheierii lui sta increderea reciproca dintre parti. De asemenea, mandatul este un contract bilateral si consensual. In practica, pentru a se asigura dovada existentei mandatului si pentru ca mandatarul sa poata incunostinta pe tert asupra imputernicirii ce i-a fost conferita, partile consemneaza acordui lor de vointa intr-un inscris, numit procura (imputernicire). Prin exceptie, mandatul trebuie sa fie facut in forma autentica, atunci cand actul juridic pentru care s-a dat mandatul este cerut de lege in forma autentica. De exemplu, mandatul dat pentru cumpararea unui imobil trebuie sa fie in forma autentica, intrucat si contractul de vanzare-cumparare imobiliara se face in forma autentica.

Dupa intinderea sa, mandatul poate fi: general, in care mandatarul are insarcinarea asupra tuturor afacerilor mandantului (de exemplu, toate actele de administrare ale unui imobil) si special, ce cuprinde insarcinarea data mandatarului pentru efectuarea unui anumit act juridic. 858c28i

Consimtamantul

Dupa felul in care s-a manifestat consimtamantul partilor, mandatul poate fi expres sau tacit. Existenta mandatului tacit rezulta din fapte sau imprejurari care implica realizarea mandatului (inceputul realizarii mandatului).

Obligatiile mandatarului

Mandatarul are urmatoarele obligatii: sa execute insarcinarea primita de la mandant, in limitele stabilite de acesta; sa dea socoteala mandantului asupra modului cum si-a executat mandatul, prezentand o dare de seama, impreuna cu actele justificative si cu tot ceea ce a primit cu ocazia executarii contractului. Daca sunt mai multi mandatari care executa acelasi mandat, raspunderea lor nu e solidara, doar daca in cuprinsul mandatului s-a prevazut expres solidaritatea.

Obligatiile mandantului

Mandantul are urmatoarele obligatii: sa restituie toate sumele cheltuite in vederea realizarii mandatului (de exemplu, cheltuielile cu deplasarea in alta localitate); plata remuneratiei pentru mandatar, daca mandatul a fost oneros; sa execute obligatiile contractate de mandatar in numele sau, insa numai in limitele imputernicirilor pe care le-a dat; daca mandatarul a depasit imputernicirile, el nu a mai lucrat in numele mandantului, fiind raspunzator de obligatiile asumate. Mandantul poate insa sa le aprobe (ratifice), expres sau tacit, situatie in care se angajeaza si pentru aceste obligatii.

Incetarea mandatului

Poate avea loc prin: revocarea mandatului de catre mandant (revocare unilaterala posibila chiar daca mandatul este cu termen); renuntarea mandatarului la mandat; decesul uneia dintre parti; expirarea termenului pentru care s-a incheiat mandatul; aducerea la indeplinire a obiectului mandatului; imposibilitatea realizarii obiectului mandatului din motive obiective; incapacitatea juridica (condamnarea) a mandatarului, punerea lui sub interdictie.

Mandatul comercial

Notiune

Este acel contract prin care o persoana, numita mandatar, se obliga catre o alta persoana, numita mandant sa trateze afaceri comerciale pe seama si in contul mandantului (art. 374 C. com.). Exista, dupa cum se poate constata, o asemanare evidenta cu mandatul civil. Ele se deosebesc mai ales prin functia indeplinita de fiecare.

Specificul contractului

Elementele care individualizeaza mandatul comercial sunt urmatoarele:

a) este intotdeauna cu titlu oneros. Mandatul fiind platit, mandatarul este raspunzator atat pentru dol cat si pentru culpa comisa in executarea mandatului;

b) are ca obiect incheierea actelor juridice care, potrivit Codului comercial, sunt fapte de comert pentru mandant;

c) limitele puterilor mandatarului nu sunt atat de stricte ca in cazul mandatului civil. Mandatarului ii este permisa o mai mare libertate in actiune, datorita situatiei schimbatoare a pietei. Mandatarul poate angaja pe mandant chiar peste prevederile mandatului primit, daca aceasta duce la indeplinirea in bune conditii a afacerii incredintate;

d) reprezentarea nu este de esenta mandatului comercial. Exista si mandat fara reprezentare, situatie in care mandatarul doar transmite ofertele si comenzile primite;

e) este numai conventional, in timp ce mandatul civil poate fi legal, conventional si judiciar;

f) spre deosebire de mandatul civil, mandatarul beneficiaza de garantii speciale, inclusiv dreptul de retentie asupra bunului mandantului primit de la terti, pentru a-i asigura retributia.

Obligatiile mandatarului

In general obligatiile mandatarului comercial sunt aceleasi ca ale mandatarului civil. Se manifesta unele obligatii care deroga de la regulile generale consacrate de dreptul civil.

a) Mandatarul este obligat sa trimita mandantului sumele cuvenite ca urmare a executarii mandatului. In caz contrar trebuie sa plateasca dobanzile cuvenite mandantului de la data nasterii acestei obligatii (art. 380 C. com.).

Legea are in vedere si cazul in care mandatarul schimba destinatia sumelor de bani prirnite pentru mandat. De exemplu, foloseste sumele de bani in interesul sau. Articolul 283 C. com. prevede ca, in aceasta situatie, mandatarul datoreaza dobanzi din ziua primirii sumelor de bani respective. In plus, pe langa dobanzi, mandatarul datoreaza si despagubiri pentru prejudiciul cauzat prin neexecutarea mandatului.

In caz de dol sau frauda, mandatarul poate fi sanctionat penal pentru infractiunea de abuz de incredere.

b) Mandatarul este raspunzator de stricaciunile lucrurilor incredintate. Daca se constata ca bunurile primite prezinta semne de stricaciune suferite in timpul transportului, mandatarul trebuie sa ia toate masurile pentru pastrarea drepturilor mandantului fata de cel care a facut transportul.

c) Mandatarul este raspunzator de daunele produse, daca acestea au provenit din depasirea, fara o justificare plauzibila, a mandatului primit.

d) La terminarea operatiunilor incredintate, mandatarui este obligat sa instiinteze de aceasta situatie pe mandant, pentru acceptarea executarii mandatului (art. 382 C. com.).

e) Mandatarul este tinut sa-si indeplineasca obligatiile cu buna-credinta si cu diligenta unui bun comerciant, ca si cum afacerile ar fi ale sale.

Obligatiile mandantului

a) Mandantul se obliga sa puna la dispozitia mandatarului mijloacele necesare pentru executarea mandatului (art. 385 C. com.).

b) El trebuie sa plateasca mandatarului remuneratia datorata pentru executarea mandatului (art. 386 C. com.).

c) Mandantul este obligat sa restituie cheltuielile facute de mandatar pentru executarea mandatului.

Privilegiul mandatarului

In scopul protejarii intereselor mandatarului, legea ii confera un privilegiu special prin care se garanteaza satisfacerea drepturilor sale de catre mandant.

Privilegiul consta in dreptul de retentie asupra bunurilor mandantului pe care mandatarul le detine pentru executarea mandatului sau care se gasesc la dispozitia sa, in magazinele sale ori in depozitele publice (art. 387 C. com.).

In cazul in care bunurile mandantului au fost vandute de mandatar, potrivit mandatului, privilegiul poarta asupra pretului.

Revocarea

Incetarea contractului de mandat are loc in conditiile si cu efectele din dreptul civil.

Potrivit doctrinei si practicii juridice mandatul comercial nu poate fi revocat unilateral decat pe motive temeinice. In caz contrar, revocarea va fi considerata un abuz de drept, ceea ce inseamna ca partea in culpa va fi raspunzatoare de daunele cauzate celeilalte parti din contract.

Contractul de comision

Notiune

Contractul de comision este tot un mandat, dar fara reprezentare sau cu reprezentare indirecta.

Partile contractante sunt comisionarul si comitentul. Comisionarul il reprezinta pe comitent in stabilirea si realizarea de afaceri, in numele sau, dar pe contul celui reprezentat. Comisionul are ca obiect tratarea de afaceri comerciale de catre comisionar in beneficiul comitentului. Pentru aceasta activitate, comisionarul primeste un pret ce poarta numele de comision.

Imputernicirea comitentului prin care comisionarul poate sa incheie acte juridice poarta numele de procura.

Din contractul de comision se nasc obligatii in raporturile comisionarului atat cu comitentul, cat si cu tertul. Asa, de pilda, daca comitentul insarcineaza pe comisionar sa cumpere pentru el anumite bunuri, comisionarul se afla intr-un raport de obligatie cu comitentul si cu tertul. intre comitent si tert nu exista nici-un raport juridic.

Intrucat actioneaza in nume propriu si incheie acte juridice ca o profesiune obisnuita, comisionarul dobandeste calitatea de comerciant.

Domenii de aplicare

Obligatia pe care si-o asuma comisionarul este aceea de a incheia acte juridice. Comisionarul este un prestator de servicii. Contractul de comision este folosit pentru realizarea unor operatii de vanzare-cumparare de marfuri, in operatiuni cu valori mobiliare, in special in comertul international, in transporturi si altele.

In activitatea de transport, contractul de comision isi gaseste o aplicatie in cazul contractului de expeditie. In baza acestui contract o persoana, numita expeditionar, se obliga fata de alta persoana, numita expeditor, sa incheie in nume propriu, dar pe seama expeditorului, un contract de transport cu carausul. De asemeni, expeditionarul se obliga si la indeplinirea unor prestatii accesorii expedierii (manipularea marfii, incarcarea marfii in mijloace de transport). Pentru toate operatiunile pe care le face expeditionarul primeste o remuneratie.

Obligatiile comitentului:

a)sa plateasca remuneratia (comisionul), cuvenit comisionarului, stabilita pe baza de conventie a partilor, sub forma unui procent calculat la valoarea afacerilor realizate. Obligatia curge din momentul in care comisionarul a incheiat actele juridice cu tertii, indiferent daca acestea au fost sau nu executate;

b)sa restituie cheltuielile suportate de comisionar cu indeplinirea insarcinarii primite, inclusiv sa suporte prejudiciul suferit de acesta din urma, daca e cazul.

Pentru recuperarea sumelor ce-i sunt datorate in baza contractului de comision, comisionarul are dreptul de a retine, fie din marfurile ce apartin sau sunt datorate comitentului si care sunt detinute de el, fie din pretul realizat pe seama comitentului.

Obligatiile comisionarului:

a) sa execute mandatul incredintat de comitent, conformandu-se instructiunilor acestuia, in ceea ce priveste termenul, pretul, calitatea, cantitatea etc;

b)sa dea socoteala comitentului asupra indeplinirii mandatului primit, cum ar fi o informare asupra mersului operatiunilor si a imprejurarilor de natura a modifica imputernicirea primita;

c) sa indeplineasca obligatiile cu buna credinta si calitatile unui profesionist, raspunzand pentru neindepliirea obligatiilor, chiar si in cazul unei culpe usoare.

Raspunderea comisionarului

Comisionarul care, fara autorizatia comitentului face plati, vanzari si alte operatiuni pe credit, ramane direct raspunzator. Comitentul are, in aceasta situatie, dreptul sa-i ceara plata neintarziata a creditelor facute si foloasele ce ar rezulta din acestea.

Comisionarul care vinde pe datorie este dator sa arate comitentului actul, scrisoarea de aviz, persoana cumparatorului si termenul acordat. Daca nu se procedeaza in acest mod, se presupune ca operatiunea s-a facut pe bani gata (proba contrara nu este admisa).

Comisionarul nu este raspunzator pentru indeplinirea obligatiilor de catre persoanele cu care a contractat, afara de o conventie contrara. Daca in contractul de comision s-a stipulat o obligatie de garantie, din partea comisionarului, a executarii obligatiei de catre tert, comisionarul are dreptul la o remuneratie speciala 'pentru garantie'. Aceasta remuneratie este distincta de comision.

Incetarea contractului de comision

Va fi la fel ca si a contractului de mandat: revocarea imputernicirii, renuntarea la imputernicirea primita, decesul, interdictia sau falimentul comitentului sau comisionarului.

Contractul de consignatie

Notiune si caracteristici

Este o varianta a contractului de comision. Art. 1 din Legea nr. 178/1934 (pentru reglementarea contractului de consignatie) defineste contractul astfel: 'conventia prin care una din parti, numita consignant, incredinteaza celeilalte parti, numita consignatar, marfuri sau obiecte mobile, spre a le vinde pe socoteala consignantului'.

Consignantul imputerniceste pe consignatar sa incheie acte juridice in nume propriu dar pe seama consignantului. Consignantul va plati consignatarului o suma de bani numita comision.

Imputernicirea consignantului data consignatarului consta, intotdeauna in vinderea unor bunuri mobile apartinand consignantului.

Consignantul ramane proprietar al bunurilor pana la vinderea lor.

Pretul este stabilit de catre consignant in mod anticipat. in practica, consignatarul are un rol activ in stabilirea pretului. El poate refuza primirea in consignatie a bunurilor sau a marfurilor, daca pretul stabilit de consignant este exagerat. Daca bunul sau marfurile nu s-au vandut la pretul stabilit, ele se vor restitui consignantului in starea in care au fost lasate de el.

Potrivit unor reglementari legale, desfacerea bunurilor in consignatie se efectueaza, ca regula, de catre societatile comerciale, autorizate sa desfasoare o asemenea activitate.

In conformitate cu articolul 2 din Legea 178/1934, contractul de consignatie trebuie facut in scris, neputandu-se face dovada lui cu martori. Forma scrisa este ceruta ca element de probatiune.

Obligatiile consignantului

Consignantului este obligat: sa predea consignatarului bunurile care urmeaza sa fie vandute; sa-i plateasca remuneratia cuvenita consignatarului, remuneratie determinata sub forma unei sume fixe sau sub forma procentuala in raport de volumul si valoarea vanzarilor; sa restituie cheltuielile facute de consignatar cu indeplinirea insarcinarii primite care se refera la conservarea si desfacerea bunurilor date in consignatie, precum si despagubirile cuvenite pentru prejudiciile suferite, eventual, in executarea contractului.

Obligatiile consignatarului

Consignatarul trebuie: sa ia masurile necesare pentru pastrarea si conservarea bunurilor primite, ca un bun administrator si comerciant, el raspunzand de orice lipsa, pierdere sau deteriorare, provenite din culpa sa ori a subordonatilor sai; sa execute mandatul dat de consignant; sa dea socoteala consignantului asupra indeplinirii mandatului incredintat. Consignatarul va remite consignantului, la termenele convenite, preturile bunurilor vandute, precum si toate sumele rezultate din incasarile creantelor, atunci cand marfa s-a vandut pe credit. Legea confera consignatarului calitatea de simplu depozitar al sumelor si valorilor care sunt proprietatea consignantului.

Raspunderea juridica

Nerespectarea obligatiilor din contractul de consignatie atrage raspunderea partii in culpa. Aceasta raspundere este, potrivit legii, o raspundere civila sau o raspundere penala. Astfel, se pedepseste penal insusirea bunurilor incredintate in consignatie ori instrainarea lor in alt mod sau in alte conditii decat cele prevazute in contract. De asemenea se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii sau cu amenda neremiterea catre consignant a sumelor de bani sau a valorilor incasate sau primite ca pret al bunurilor vandute.

Incetarea contractului

Contractul de consignatie va inceta la fel ca si contractul de comision.

Potrivit art. 3 alin. 2 din Legea 178/1934 contractul de consignatie este revocabil de catre consignant in orice moment, chiar daca a fost incheiat pe o durata determinata, afara de o stipulatie contrara in contract.

Contractul de agentie

Precizari prealabile

In activitatea de intermediere, alaturi de mandatari si comisionari, un rol il au agentii comerciali permanenti.

Legea nr. 509/2002 privind agentii comerciali permanenti a reglementat statutul juridic al acestei categorii de intermediari comerciali. Prin aceasta s-a asigurat armonizarea legislatiei romanesti cu cea a Uniunii Europene.

Legea nu se aplica intermediarilor la bursele de valori si celor din domeniul asigurarilor.

Instrumentul juridic pe baza caruia agentii comerciali permanenti isi desfasoara activitatea de intermediere este contractul de agentie.

Definitie

Contractul de agentie este contractul prin care o parte, denumita comitent, imputerniceste in mod statornic cealalta parte, denumita agent, sa negocieze afaceri sau sa negocieze si sa incheie afaceri in numele si pe seama comitentului, in schimbul unei remuneratii, (art. 1 din lege)

Caracteristici

Contractul este consensual, dar pentru a fi dovedit se cere sa fie inscris.

Agentul este comerciant care savarseste fapte de comert de intermediere cu caracter profesional si independent.

Raporturile juridice care se stabilesc intre comitent si agent sunt, in esenta, raporturi de mandat comercial. Totusi, intre ele exista deosebiri. Astfel, agentul actioneaza mai mult timp, nu ocazional. De asemenea, activitatea de intermediere in baza contractului de agentie, fata de cea in temeiul contractului de mandat comercial are ca obiect o multitudine de acte juridice. Apoi agentul este independent in realizarea activitatii sale.

Agentul poate negocia sau incheia afaceri cu alti comitenti concurenti numai daca i se permite.

Obligatiile agentului

Agentul trebuie: sa procure si sa comunice comitentului informatiile privitoare la cererea si oferta bunurilor sau serviciilor oferite in zona in care actioneaza; sa respecte instructiunile rezonabile venite din partea comitentului; sa pastreze in conditii corespunzatoare bunurile si esantioanele primite de la comitent.

Obligatiile comitentului

Comitentul este obligat: sa puna la dispozitia agentului mostre, cataloage, tarife si orice alte documente referitoare la bunurile si serviciile pe care le ofera spre valorificare de catre agent; sa-l plateasca pe agent in conditiile si termenele stabilite.

Durata si incetarea contractului

Contractul de agentie se incheie pe o durata determinata sau pe o durata nedeterminata. Contractul incheiat pe durata nedeterminata poate fi denuntat unilateral de oricare dintre parti, cu acordarea obligatorie a unui preaviz.

La incetarea contractului de agentie, agentul are dreptul sa primeasca de la comitent o indemnizatie, daca a procurat noi clienti comitentului sau a sporit semnificativ volumul operatiunilor comerciale cu clientii existenti.

Daca incetarea contractului de agentie cauzeaza anumite prejudicii agentului, acesta este indreptatit sa ceara despagubiri de la comitent.