Falimentul - sinteza

Falimentul

-Sinteza-

Falimentul desemneaza o procedura formata dintr-un ansamblu de acte, operatiuni si reguli prin care se normeaza executarea silita a bunurilor din averea debitorului in vederea platii datoriilor catre creditori.

Actele si operatiunile in care se concretizeaza, in principal, aceasta procedura vizeaza : hotararea data de judecatorul-sindic privind intrarea in faliment a debitorului, stabilirea masei active, sigilarea, inventarierea si conservarea bunurilor din patrimoniul debitorului,desemnarea lichidatorului si stabilirea atributiilor care-i revin, efectuarea lichidarii bunurilor din averea debitorului, distribuirea sumelor de bani realizate din lichidarea bunurilor, inchiderea procedurii falimentului.

Desfasurarea procedurii falimentului formeaza obiectul sectiunii a 6-a din le 353e41d ge intitulata "Falimentul".

Procedura falimentului institutiilor de credit prezinta unele particularitati care tin de specificul activitatii de tip bancar pe care o desfasoara, considerent pentru care acestea beneficiaza de o reglementare juridica speciala si derogatorie, sub unele aspecte, de la dreptul comun in materia procedurilor colective de insolventa (Legea nr.64/1995 rep., cu modificarile si completarile ulterioare). Dintre acestea, semnalam, cu titlu exemplificativ, ca sfera de aplicare a acestei proceduri vizeaza institutiile de credit nominalizate de legea speciala cum sunt : a) bancile persoane juridice romane, Casa de economii si Consemnatiuni C.E.C.-S.A.,precum si sucursalele acestora avand sediul in strainatate; b) casele centrale ale cooperativelor de credit, inclusiv cooperativele de credit afiliate la acestea.

Rezumat

Procedura reorganizarii judiciare si a falimentului desemneaza un ansamblu de reguli instituite prin lege in vederea platii datoriilor debitorului comerciant aflat in stare de insolventa (incetare de plati pentru datoriile comerciale), fie prin reorganizarea activitatii sau, dupa caz, lichidarea unor bunuri din avere pana la stingerea pasivului, fie prin faliment. Scopul declarat de lege pentru instituirea procedurii vizeaza - conform art.2 din lege - acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa.

Notiunea de insolventa este, actualmente, definita legal de art.3 pct.1 din Legea nr.85/2006, ca fiind " acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile ".

Conceptul de insolventa are un continut juridic propriu si distinct de termenul "insovabilitate" cu care a fost uneori confundat. Doctrina de drept comercial a clarificat, insa, distinctia care trebuie efectuata intre cele doua notiuni juridice :

- conceptul de insolventa apartine dreptului comercial si desemneaza starea patrimoniului debitorului comerciant caracterizata prin neputinta efectuarii platilor pentru stingerea datoriilor izvorate din creante comerciale ajunse la scadenta, stare care poate sa apara indiferent de raportul valoric dintre activul si pasivul patrimonial; starea de insolventa a comerciantului constituie, asadar, imprejurarea care declanseaza procedura falimentuluichiar in cazul in care activul patrimonial depaseste pasivul dar elementele active nu pot satisface in ritm constant nevoile de acoperire a pasivului cum ar fi, de exemplu, absenta lichiditatilor;

- conceptul de insolvabilitate este specific dreptului civil si desemneaza starea deficitara a patrimoniului unui debitor, care se concretizeaza in depasirea valorica a elementelor active de catre componentele pasivului patrimonial, cu consecinta imposibilitatii debitorilor de a obtine plata datoriilor exigibile, pe calea executarii silite.

Este de remarcat faptul ca legea nu instituie o ordine care sa fie urmata in exercitarea optiunii pentru declansarea uneia dintre cele doua proceduri - reorganizarea judiciara si, respectiv, falimentul, urmand a fi aplicata procedura care corespunde realizarii scopului, raportat la criterii cum sunt : starea patrimoniului debitorului comerciant, interesele creditorilor si, nu in ultimul rand, posibilitatile de redresare ale debitorului.

Procedura simplificata este aplicabila :

comerciantilor persoane fizice care actioneaza individual;

asociatiilor familiale;

comerciantilor persoane juridice precum si altor persoane juridice de drept privat ce desfasoara si activitati economice ce nu pot intra sub incidenta procedurii generale intrucat se afla in situatii speciale cum sunt cele care vizeaza faptul ca : nu detin nici un bun in patrimoniul lor; actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite; administratorul nu poate fi gasit; sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului;

debitorilor care nu pot intra sub incidenta procedurii generale intrucat nu au prezentat - in termenul legal - documentele cerute de lege cu ocazia declansarii procedurii;

societatilor comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive;

debitorilor care si-au declarat - prin cererea introductiva - intentia de intrare in faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara.

Procedura generala este rezervata de lege persoanelor juridice. De asemenea, intra sub incidenta procedurii daca sunt indeplinite si celelalte conditii legale, alte persoane juridice de drept privat care desfasoara activitati economice.

Organele care aplica procedura sunt aratate in art.5 din lege, dupa cum urmeaza : instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul. Acestea au obligatia de a asigura efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor specifice procedurii si, totodata, de a veghea la realizarea drepturilor si obligatiilor participantilor la procedura.

Categoria persoanelor aflate in stare de insolventa cu privire la care se aplica procedura, denumite debitori, cuprinde : a) comerciantii (societatile comerciale, organizatiiile cooperatiste, persoanele fizice care actioneaza individual sau in asociatii familiale); b) societatile agricole; c) grupurile de interes economic.

Desfasurarea procedurii parcurge mai multe etape - reglementate de lege - care debuteaza cu introducerea la tribunal a unei cereri pentru aplicarea procedurii fata de un debitor comerciant aflat in stare de insolventa.

TESTE PENTRU AUTOEVALUARE :

1. Falimentul este : a) o procedura de executare silita civila; b) o simpla cerere care se depune la Oficiul registrului comertului; c) o hotarare judecatoreasca pronuntata de sectia civila a tribunalului; d) o procedura de executare silita a datoriilor comerciale.

2. Insolventa este : a) starea patrimoniului unui debitor persoana fizica care se afla in incapacitate de a plati o datorie civila izvorata dintr-un contract de cumparare a unui apartament de la o alta persoana fizica vanzatoare; b) starea patrimoniului unui debitor persoana fizica aflat in imposibilitate de a plati o datorie fiscala ; c) starea deficitara a patrimoniului unui debitor persoana fizica, concretizata in depasirea valorica a elementelor active de elementele pasive ; d) starea patrimoniului unui debitor comerciant caracterizata prin incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile..

3. Organele care aplica procedura sunt : a) debitorul; b) administratorul; c) oricare juidecator de la orice instanta judecatoreasca; d) lichidatorul.

4. Categoria persoanelor cu privire la care se aplica procedura reorganizarii judiciare si a falimentului cuprinde : a) societatile agricole; b) persoanele fizice necomerciante; c) societatile comerciale; d) cooperativele mestesugaresti.

RECOMANDARI BIBLIOGRAFICE

Stanciu D. Carpenaru, "Drept comercial roman", Ed. ALL Beck, Bucuresti, ed. a-IV-a, 2002, p.567-651.

Ion Turcu, "Drept bancar", I, Ed. "Lumina Lex", Bucuresti, 1999, p.311-382.

Angela Miff, "Noua procedura a insolventei - actualitate, traditie si perspective",in curs de publicare.

Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica, "Drept comercial", Ed. "Oscar Print", Bucuresti, 2002, ed.a-III-a, p.329-370.

Mircea N. Costin, Angela Miff, "Falimentul. Evolutie si actualitate", Ed. "Lumina Lex", Bucuresti, 2000.

G. Ripert, R. Roblot, "Traite de droit commercial", tome I, L.G.D.J., Paris, 1991, p.1166.

Mihail Pascanu, "Dreptul falimentar roman", Ed. "Cugetarea", Bucuresti, 1926.

I.L. Georgescu, "Drept comercial roman. Societatile comerciale", Ed. "Socec& Co", Bucuresti, 1948, p.638 si urm.

Stanciu D. Carpenaru, "Noile modificari ale Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului", in revista "Curierul judiciar" nr.3/2002, p.1 si urm.

Y. Guyon, "Droit des affaires",tome 2, 2eme edition, "Economica", Paris, 1989, p.15 si urm.

Ghe. Piperea, "Falimentul in dreptul international privat", in Revista de drept comercial nr.1/1996, p.73 si nr.5/1996, p.68.