Faptele de comert

FAPTELE DE COMERT

Faptele de comert (notiune oarecum sinonima cu cea de acte de comert) sunt actele juridice, faptele juridice si operatiunile economice prin care se realizeaza producerea de marfuri, executarea de lucrari ori prestarea de servicii 313f59d sau o interpunere in circulatia marfurilor, cu scopul de a obtine profit.

Clasificarea faptelor de comert

Pornind de la reglementarea din Codul comercial, acestea pot fi impartite in trei categorii:

A. Faptele de comert obiective - sunt actele juridice si operatiunile enumerate enuntiativ (si nu limitativ) in art. 3 Cod comercial.

Acestea, la randul lor, sunt de trei tipuri:

1) operatiunile de interpunere in schimb sau circulatie (de pilda: vanzarea-cumpararea comerciala, operatiunile de banca si schimb valutar);

2) operatiunile care se refera la organizarea si desfasurarea activitatii de productie, adica intreprinderile.

Intreprinderea este o organizare autonoma a unei activitati cu ajutorul factorilor de productie (resurse ale naturii, capital si munca), in vederea obtinerii unui profit.

Exemple de intreprinderi (activitati de productie): fabricile, manufacturile (rol esential- munca manuala), imprimeriile, spectacolele publice, editurile, agentiile sau oficiile de afaceri, transportul de calatori, de marfuri; asigurarile.

3) operatiunile conexe (accesorii) - cele aflate in stransa legatura cu cele de la punctele 1 si 2.

Exemple:   - contractele de report asupra obligatiunilor de stat sau a altor titluri de credit ce circula in comert;

cumpararile sau vanzarile de parti sociale sau actiuni ale societatilor comerciale;

- operatiunile de mijlocire (intermediere) in afaceri;

- operatiunile cu cambii, cecuri, cont curent, bilete la ordin;

- operatiunile privitoare la navigatie;

- contractul de consignatie, de mandat, de comision.

B. Faptele de comert subiective

Art. 4. Cod comercial instituie o prezumtie de comercialitate pentru toate activitatile desfasurate de un comerciant. Cu alte cuvinte, pe langa faptele de comert obiective enumerate de art. 3 Cod comercial, sunt considerate ca fapte de comert si alte operatiuni ori acte juridice efectuate de un comerciant.

De la aceasta regula exista doua exceptii:

a) cand actul incheiat de comerciant are evident caracter civil (exemplu: testamentul, adoptia etc.);

b) cand caracterul civil (necomercial) rezulta din insusi actul savarsit de comerciant (de pilda: un comerciant cumpara bunuri sau imprumuta o suma de bani pentru uzul sau personal sau al familiei si nu in scopul derularii comertului pe care-l practica).

C. Fapte de comert mixte (sau unilaterale)

Sunt acele acte juridice sau operatiuni care sunt fapte de comert numai pentru una din parti. Potrivit art. 56 Cod comercial, "daca un act este comercial numai pentru una din parti, toti contractantii sunt supusi cat priveste acest act, legii comerciale". Aceasta regula deriva din rationamentul ca fiind vorba de un act juridic unic, acesta nu poate fi suspus concomitent atat regulilor civile, cat si celor comerciale.

De pilda: potrivit art. 5 Cod comercial, nu este fapta de comert vanzarea produselor pe care proprietarul sau cultivatorul le are sau le detine pe pamantul sau. Daca se vinde unui comerciant, vanzarea constituie pentru comerciant act comercial, iar pentru agricultor act civil. Exista fapte de comert bilaterale cand ambele parti sunt comercianti, sau pentru ambele actul juridic are caracter comercial.

Exceptii de la regula stabilita de art. 56 Cod comercial:

a) ea nu se extinde si in ceea ce priveste persoana partilor contractante; cu alte cuvinte, desi actul juridic (operatiunea) va fi guvernata de regulile comerciale, persoana ce nu este comerciant (de pilda agricultorul) nu va deveni comerciant si nu va avea obligatia sa tina registrele comerciale ori sa se inregistreze la Oficiul Registrului Comertului;

b) atunci cand legea comerciala exclude expres de la aplicare anumite reguli comerciale pentru necomercianti. De pilda: potrivit art. 42 Cod comercial, toti codebitorii din operatiunile comerciale sunt tinuti sa raspunda solidar; aceasta regula nu se aplica insa necomerciantilor pentru acele operatiuni care, in ceea ce ii priveste, nu sunt fapte de comert.