Titlurile comerciale de valoare

Notiune

Titlul comercial de valoare este un inscris in temeiul caruia posesorul sau legitim poate sa exercite, la o data determinata, dreptul aratat in inscris care incorporeaza o anu 636i81g mita valoare patrimoniala. Se foloseste si expresia de titlu de credit.

Caracteristici

Caracteristici: a) are un caracter constitutiv, dreptul fiind incorporat in titlu si putand fi exercitat numai in temeiul acestuia; b) are un caracter formal, acesta trebuind sa imbrace forma si sa contina elementele prevazute de lege; c) are un caracter literal, intinderea si natura drepturilor si obligatiilor fiind determinate de mentiunile din inscris; d) confera un drept autonom decurgand din faptul ca dreptul si obligatia sunt independente fata de actul din care decurg, iar dobanditorul devine titularul unui drept propriu, care este un drept nou, originar, iar nu un drept derivat din cel al transmitatorului.

Clasificare

Clasificarea se poate face dupa mai multe criterii.

Clasificarea dupa continutul lor

a) efecte de comert. Acestea sunt inscrisuri ce dau dreptul la plata unor sume de bani: cambia, biletul la ordin si cecul; b) valori mobiliare, care sunt inscrisuri ce atribuie titularilor drepturi complexe, patrimoniale si personal nepatrimoniale. Sunt astfel de titluri actiunile si obligatiunile emise de societatile comerciale; c) titlurile de reprezentare a marfurilor, care sunt inscrisuri ce confera un drept real de proprietate sau gaj asupra unor marfuri aflate in depozit, in docuri sau antrepozite sau incarcate pe nave pentru a fi transportate. Sunt astfel de titluri: conosamentul, recipisa de depozit si warantul.

Clasificarea dupa modul in care circula

a) titluri nominative - cele care nominalizeaza pe titularii lor in cuprinsul titlului;

b) titluri la ordin - cele care cuprind drepturi ce pot fi exercitate numai de o persoana determinata. Dobanditorul exercita drepturile la "ordinul beneficiarului". Transmiterea dreptului se face printr-o formalitate numita "gir";

c) titlurile la purtator - cele care incorporeaza anumite drepturi fara a determina persoana beneficiarului, acesta fiind cel care poseda legitim titlul.

Cambia

Notiune

Este un inscris prin care o persoana, numita tragator, da dispozitie alteia, numita tras, sa plateasca neconditionat o suma in numerar la scadenta unei a treia persoane, numita beneficiar. Este reglementata de Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin.

Exemplu de utilizare a cambiei. Un comerciant A, in urma unei operatii comerciale, are de incasat de la comerciantul B 800.000.000 lei la 30.11.2004. Dar A datoreaza la randul lui comerciantului C tot o suma de 800.000.000 lei. Atunci A (tragatorul) trage o cambie asupra lui B (trasul), in favoarea comerciantului C (beneficiar), prin care dispune sa-i plateasca acestuia din urma la scadenta suma de 800.000.000 lei. La randul sau, C va putea folosi cambia pentru a plati o datorie catre un alt comerciant D. Transmiterea se face prin operatiunea numita gir, care consta in dispozitia data de beneficiar trasului de a plati persoanei indicate de ea, acesta din urma fiind numit giratar. Cambia poate fi transmisa mai departe altor comercianti.

Daca beneficiarul sau dobanditorul are nevoie de bani inainte de scadenta poate s-o remita unei banci. Operatiunea se numeste scont. Pentru ca plata nu este scadenta banca retine o suma care reprezinta dobanda pana la scadenta.

Caracterele cambiei

a) este un titlu de credit, pentru ca ea confera posesorului dreptul de a primi suma de bani; b) are ca obiect plata unei sume de bani, excluzand alta prestatie; c) este un titlu complet, dreptul si obligatia corelativa fiind cuprinse in inscris; d) este un titlu la ordin, dreptul putand fi exercitat de beneficiar sau de persoana care a dobandit titlul prin gir, clauza "la ordin" fiind subinteleasa; e) este un titlu abstract, dreptul fiind independent de cauza juridica generatoare (debitul trasului); f) creeaza obligatii autonome, acestea avand o existenta juridica de sine statatoare; j) creeaza obligatii neconditionale, (cu exceptia scadentei, obligatia de plata nu depinde de alta conditie sau contraprestatie); h) creeaza obligatii solidare, obligatiei initiale a tragatorului, privind acceptarea si plata cambiei de catre tras, i se adauga obligatiile succesive asumate prin semnatura de fiecare transmitator (girant) fata de dobanditor (giratar).

Conditiile de validitate

Conditiile de fond

Conditiile de fond sunt cele prevazute de Codul civil pentru actul juridic: capacitatea, consimtamantul, obiectul si cauza. Legea nr. 58/1934 nu contine dispozitii speciale.

Conditiile de forma

Cambia, fiind titlu comercial de valoare, are un caracter formal. Ea trebuie sa imbrace forma scrisa, iar inscrisul trebuie sa contina mentiunile prevazute de lege.

Forma scrisa - cambia este un inscris sub semnatura privata, putand fi si autentic, redactata in limba romana sau alta limba, scrisa de mana, batuta la masina sau tiparita.

Mentiunile obligatorii ale cambiei: a) denumirea de cambie "in insusi textul titlului"; b) ordinul neconditionat de plata a unei sume de bani determinate; c) numele trasului - numele si prenumele persoanei fizice au denumirea persoanei juridice. Neindicarea trasului atrage nulitatea cambiei;                 d) indicarea scadentei, (data la care obligatia cambiala devine exigibila). Scadenta trebuie sa fie certa aratandu-se ziua sau termenul maxim. Scadenta trebuie sa fie unica. Cambia cu scadente sugestive este lovita de nulitate. Scadenta trebuie sa fie posibila. Scadenta care nu este posibila este nula (ex: o data anterioara cambiei). Scadenta trebuie sa rezulte expres din inscris. Scadenta poate fi: 1) la vedere cand ordinul de plata prevede mentiunea "la prezentare" sau "la cerere". Poate fi prezentata chiar in ziua emiterii si cel mai tarziu intr-un an de la emitere; 2) la un anumit timp de la vedere, beneficiarul avand posibilitatea prezentarii cambiei la data pe care o doreste; 3) la un anumit termen de la emitere, scadenta fiind la expirarea termenului; 4) la o zi fixa, in cambie indicandu-se data scadentei; 5) indicarea locului unde trebuie facuta plata - se indica numai localitatea nu si domiciliul ori sediul debitorului; 6) numele celui la ordinul caruia se face plata; 7) data si locul emiterii; 8) semnatura tragatorului care trebuie sa fie autografa.

Mentiuni facultative: a) clauza "nu la ordin", in acest caz cambia neputandu-se transmite prin gir, ci prin cesiune conform dreptului comun;                     b) indicarea unui acceptant la nevoie, pentru cazul de refuz al cambiei; c) ordinul de prezentare a cambiei la acceptare care este facultativa; d) clauzele "fara cheltuieli", "fara protest", "fara procura"; e) clauza "valoare data in garantie" atesta ca titlul a fost dat pentru garantarea altei obligatii; f) clauza "documentele contra acceptarii" (cambie documentara) obliga la predarea documentelor reprezentative ale marfii vandute (polita de incercare, asigurarea, certificatul de origine).

Girul

Girul este actul juridic prin care posesorul cambiei, numit girant, o transmite altei persoane, numita giratar. Se face printr-o declaratie scrisa si semnata pe titlu si prin predarea titlului.

Acceptarea cambiei

Are un caracter facultativ. Daca trasul accepta ordinul, el devine acceptant, adica debitor cambial si va fi obligat sa plateasca la scadenta.

Prezentarea cambiei la acceptare este obligatorie atunci cand scadenta este la un anumit termen de la vedere.

Revocarea cambiei

Inainte de inapoierea titlului, trasul are dreptul de a revoca acceptarea, intr-o forma din care sa rezulte manifestarea sa de vointa, cum ar fi mentiunea "anulat" urmata de semnatura.

Refuzul de a accepta cambia

Refuzul de a accepta cambia se face printr-un act intocmit de executorul judecatoresc.

Avalul

Avalul este o garantie cambiala. Este o garantie autonoma si independenta. Avalul  este actul juridic prin care o persoana, numita avalist, se obliga sa garanteze obligatia asumata de unul din debitorii cambiali, numit avalizat.

Avalul se scrie pe cambie sau pe un document separat. Se exprima prin cuvintele "pentru aval" sau "pentru garantie", "pentru siguranta" si se semneaza de avalist. Se poate da si prin simpla semnatura a avalistului pusa pe fata cambiei.

Biletul la ordin

Notiune

Este un inscris prin care o persoana, numita emitent sau subscriitor, se obliga sa plateasca o suma de bani, la scadenta, unei alte persoane, numita beneficiar, sau la ordinul acesteia. Este reglementat tot de Legea nr. 58/1934.

Caractere juridice

Este un titlu de credit, la ordin, formal si complet. Este formal pentru ca trebuie sa imbrace forma prevazuta de lege. Este un inscris sub semnatura privata.

Mentiunile obligatorii ale biletului la ordin

Sunt prevazute de art. 104 din lege: a) denumirea de bilet la ordin care trebuie sa fie in textul titlului; b) promisiunea neconditionata de plata a unei sume determinate exprimata in cuvintele "voi plati" sau altele echivalente si fara conditii; c) indicarea scadentei. Daca nu se arata scadenta in scris, plata se face "la vedere"; d) locul platii. In absenta acestei mentiuni locul platii este locul emiterii care se prezuma a fi domiciliul sau sediul emitentului; e) numele celui caruia trebuie sa i se faca plata sau la ordinul caruia se face plata; f) data si locul emiterii; g) semnatura emitentului.

Girul biletului la ordin

Girul biletului la ordin este actul juridic prin care posesorul biletului la ordin (girantul) transmite altei persoane (giratar) titlul in cauza printr-o declaratie scrisa si semnata pe titlu si remite inscrisul in cauza giratarului.

Avalul biletului la ordin

Avalul biletului la ordin este actul juridic prin care o persoana, numita avalist, se obliga sa garanteze obligatia asumata in titlul. Trebuie sa arate pentru cine a fost dat. Daca nu se indica pentru cine s-a dat se considera dat emitentului.

Plata biletului la ordin

Se face chiar de emitent, spre deosebire de cambie unde plata se face de alta persoana. Daca biletul la ordin are scadenta la un termen de la prezentare si emitentul refuza sa puna viza datata pe titlu, refuzul se constata prin protest.

Cecul

Notiune

Este inscrisul prin care emitentul acestuia, numit tragator, da ordin unei banci la care are disponibil banesc, numita tras, de a plati o suma de bani unui beneficiar la prezentarea titlului. Este reglementat de Legea nr. 59/1934 asupra cecului.

Conditii esentiale de forma

Formal cecul trebuie sa cuprinda: a) denumirea de cec; b) ordinul neconditionat de a plati o suma de bani; c) numele (denumirea) trasului;                        d) locul platii; e) data si locul emiterii; f) semnatura emitentului. Lipsa acestor mentiuni atrage nulitatea cecului. Cecul poate fi tras in mai multe exemplare, cu exceptia celui la purtator.

Conditii esentiale de fond

Sunt cele prevazute pentru validitatea actului juridic: capacitatea, consimtamantul, obiectul si cauza.

Formele cecului

a) cecul barat care poate fi de doua feluri:

a.1.) cecul cu bara generala. Acesta are pe fata doua linii paralele si nu cuprinde nici o mentiune intre cele doua linii sau se scrie numai "banca". Se plateste unei banci ori unui client al trasului; a.2.) cecul cu bara speciala cuprinde intre cele doua linii numele unei banci careia i se plateste suma; b) cecul circular se emite de o banca autorizata si se plateste la vedere posesorului legitim al titlului; c) cecul certificat. Are semnatura trasului pe fata titlului si semnifica acoperirea titlului si mentinerea acestei acoperiri la dispozitia posesorului pana la expirarea termenului de prescriptie; d) cecul de calatorie. Este emis de banca, pentru a fi utilizat in timpul unei calatorii in strainatate. Are doua parti: talonul si cecul propriu-zis. Cuprinde ordinul bancii catre corespondentul sau de a plati acea suma clientului. Talonul se semneaza la momentul primirii de la banca, iar cecul propriu-zis se semneaza la momentul platii; e) cecul platibil in cont este cel pe care titularul face mentiunea "platibil in cont", iar plata se face scriptic, prin virament, si nu in numerar.

Conosamentul

Notiune

Este reglementat prin art. 565-570 Cod comercial sub denumirea polita de incarcare. Denumirea a fost schimbata potrivit Conventiei internationale pentru unificarea anumitor reguli in materie de conosament de la Bruxelles din 25 august 1924, ratificata prin Legea nr. 43 (D.n. 1008) /1937. Este documentul eliberat de comandantul, armatorul sau agentul navei cu care se transporta marfurile si prin care se recunoaste si dovedeste incarcarea sau primirea spre incarcare a anumitor marfuri.

Mentiunile conosamentului

Potrivit art. 565 Cod comercial, trebuie sa cuprinda natura, specia, calitatea si cantitatea lucrurilor incarcate. Va fi datat si va arata: 1) persoana incarcatorului si resedinta sa; 2) destinatarul incarcaturii si resedinta sa; 3) numele capitanului sau patronului; 4) numele, nationalitatea si capacitatea vasului; 5) locul plecarii si destinatia; 6) navlul (chiria). Vor fi insemnate pe margine marcile si numerele lucrurilor incarcate. Conosamentul nu poate fi subscris de capitan inainte de incarcare.

Felurile conosamentului

Poate fi la ordin sau la purtator.

Pluralitatea de exemplare

Se intocmeste in 4 exemplare destinate: 1) capitanului; 2) proprietarului sau armatorului vasului; 3) incarcatorului; 4) destinatarului. Exemplarele 1 si 2 se semneaza de incarcator, iar 3 si 4 de catre capitan.

Predarea bunurilor

Capitanul va preda la destinatie marfurile persoanei care prezinta conosamentul, indiferent de numarul exemplarului, daca nu i s-a notificat vreo opozitie. In caz de opozitie, capitanul va depune bunurile in depozit cu autorizarea justitiei si va putea sa vanda, tot cu autorizarea justitiei, o parte din marfuri pentru plata navlului.

Warantul

Este o forma a contractului de gaj. Marfurile, in circulatia lor, pot fi depuse in docuri, silozuri, depozite, antrepozite.

Pentru marfurile depuse, antrepozitele elibereaza deponentului o recipisa - warant compusa din doua parti: recipisa de depozit si warantul (buletinul de gaj, iar in registru ramane talonul. In warant, se identifica si marfa data in depozit, la fel si pe talon si recipisa.

Daca deponentul doreste sa instraineze marfurile, libere de orice sarcini, transmite prin gir cumparatorului ambele titluri (si recipisa si warantul), acesta devenind proprietar fara predarea materiala a marfurilor.

Deponentul, in baza marfurilor din antrepozit, poate sa obtina un credit. Pentru aceasta va desparti recipisa de warant si va mentiona pe warant datoria pe care o garanteaza, dupa care il transmite prin gir creditorului. Aceleasi mentiuni trebuie facute si pe talon si pe recipisa. Astfel s-a constituit un gaj fara deposedare asupra marfurilor. Posesorul recipisei nu poate ridica marfurile atat timp cat creditorul, posesor al warantului, nu a fost platit. Warantul este si un titlu de credit negociabil

Termeni cheie: titlu comercial de valoare; caracter constatativ; caracter formal; caracter literal; drept autonom; efecte de comert; valori mobiliare; titluri de reprezentare a marfurilor; titluri nominative; titluri la ordin; titluri la purtator; cambie; tragator; tras; beneficiar; girul; acceptarea cambiei; revocarea cambiei; refuzul cambiei; avalul; biletul la ordin; cecul; cecul barat; cecul circular; cecul certificat; cecul de calatorie; cecul platibil in cont; conosamentul; warantul; recipisa de depozit

INTREBARI DE AUTOEVALUARE

1. Exista deosebiri intre titlul comercial de valoare si titlul de credit?

2. Care sunt caracteristicile titlurilor de valoare?

3. Cum se clasifica titlurile de valoare dupa continut? Dar dupa modul cum circula?

4. Care sunt caracterele cambiei?

5. Care sunt conditiile de forma ale cambiei?

6. Care sunt mentiunile obligatorii ale cambiei?

7. Prin ce se face girul?

8. Ce caracter are acceptarea cambiei?

9. Cand este obligatorie prezentarea cambiei la acceptare?

10. Cum se face revocarea cambiei?

11. Ce fel de garantie este avalul?

12. Cum se exprima avalul?

13. Cum se numeste cel care se obliga in cazul biletului la ordin?

14. Care sunt caracterele juridice ale biletului la ordin?

15. Care sunt mentiunile obligatorii ale biletului la ordin?

16. Care este locul platii la biletul la ordin?

17. Cum se face girul biletului la ordin?

18. Dar avalul biletului la ordin?

19. Care sunt conditiile esentiale de forma si de fond ale biletului la ordin?

20. Care sunt mentiunile si felurile conosamentului?

21. In cate exemplare se intocmeste conosamentul si cui sunt destinate?

22. Exista asemanari intre contractul de gaj si warant?