Curtea europeana de justitie

CURTEA   EUROPEANA DE JUSTITIE

In urma instituirii celor trei Comunitati Europene si a Uniunii Europene, statele membre au convenit ca obiectivele acestora sa fie realizate prin institutiile comunitare, in limita competentelor atribuite, si sa fie deservite de aceeasi Curte - Curtea Europeana de Justitie. Astfel Curtii Europene de Justitie i-a revenit misiunea de a garanta ca in interpretarea si aplicarea Tratatului este respectata legea.

Curtea Europeana de Justitie are un rol deosebit deoarece pe de o parte asigura respectarea de catre statele membre, institutiile comunitare si persoanele fizice si juridice din comunitate a normelor juridice comunitare, iar pe de alta parte hotararile Curtii Europene de justitie sunt norme de drept comunitar, ceea ce face ca acest for juridic comunitar sa aiba un specific, o particularitate a sa care o distinge atat de jurisdictia nationala cat si de cea internationala. Curtea Europeana de justitie isi are sediul la Luxemburg.

Rolul, componenta si organizarea Curtii Europene de Justitie

Rolul Curtii este acela de a garanta interpretarea si aplicarea uniforma a dreptului Uniunii Europene, a dreptului comunitar. 222h78c

Componenta Curtii cuprinde 27 de judecatori, cate unul pentru fiecare stat membru, si 8 avocati generali, numarul acestora putand creste la cererea Curtii si prin decizie unanima a Consiliului.

Judecatorii sunt desemnati de guvernele statelor membre, pentru un mandat de 6 ani, care poate fi reinoit, si sunt fie membrii cu mare experienta ai inaltelor instante jurisdictionale nationale, fie juristi deosebit de competenti, dar care sa ofere toate garantiile de impartialitate.

Presedintele Curtii de Justitie este ales de judecatori pentru un mandat de 3 ani si are rolul de a conduce lucrarile si serviciile Curtii, precum si de a prezida audierile si deliberarile in cele mai inalte formatiuni de judecata.

Avocatii generali sunt desemnati in aceleasi conditii ca si judecatorii, asista Curtea si o ajuta in indeplinirea misiunii sale, fiind insarcinati sa prezinte concluziile in orice cauza, public, independent si impartial, cu exceptia cazului in care Curtea decide ca nu sunt aspecte de drept, noi.

Curtea lucreaza in: a) Adunarea plenara - sedinte plenare, cu un cvorum de 15 judecatori, dar numai in situatii exceptionale, limitativ prevazute de tratate, de exemplu, cand trebuie sa declare demisia din oficiu a unui comisar, a ministrului afacerilor externa al Uniunii sau a mediatorului, ori daca se apreciaza de catre Curte ca este o cauza exceptionala; b) Marea Camera se reuneste la cererea unui stat sau a unei institutii parte la un proces, precum si atunci cand cauzele sunt complexe sau importante; c) Camera de 5 judecatori, al carei presedinte este ales pentru un mandat de 3 ani; d) Camera de 3 judecatori, al carei presedinte este ales pentru un mandat de 1 an, in care sunt examinate celelalte cauze.

Curtea de Justitie a Comunitatii Europene este structurata pe sase camere de 5 si 3 judecatori, un judecator putand sa faca parte din mai multe camere.

Grefa Curtii de Justitie - grefierul este desemnat de Curte, cu un mandat de 6 ani, Curtea poate sa-l revoce. Asistat de un grefier adjunct si sub controlul Presedintelui Curtii.

Grefierul indeplineste urmatoarele atributii:

a) procedurale - asistand la sedintele de audiere ale Curtii, sau indeplineste obligatii precum: primirea, arhivarea sau transmiterea documentelor, gestionarea arhivelor si publicatiilor Curtii;

b) administrative, asistat de un administrator, precum: actele de gestiune si contabilitate ale Curtii.

Serviciul administrativ al Curtii reprezinta o alta infrastructura decat grefa si indeplineste, in primul rand, serviciile lingvistice de traducere si interpretare, avand in vedere utilizarea de catre Curte a tuturor limbilor oficiale ale Uniunii Europene - limbile oficiale ale tuturor statelor membre.

Competentele Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene

Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene

a) asigura respectarea si interpretarea tratatelor comunitare si a celorlalte dispozitii ale dreptului comunitar adoptate de institutiile Uniunii Europene. Curtea are largi competente jurisdictionale pe care le exercita in cadrul diferitelor forme de recurs.

b) este competenta, mai ales, sa se pronunte asupra:

- recursurilor in anulare sau a recursurilor in carenta, introduse de un stat sau de o institutie;

- recursurilor pentru nerespectarea dreptului comunitar de catre state, indreptate contra statelor membre;

- recursurilor prejudiciare , in interpretare;

- recursurilor in reparatie.

Organizarea Curtii Europene de Justitie

Judecatorii aleg dintre ei un presedinte al Curtii Europene de Justitie pentru o perioada de teri ani, la expirarea perioadei mandatului poate fi reinnoit.

Presedintele Curtii conduce activitatea juridica si administratia Curtii; fixeaza termenele de sedinta si prezideaza dezbaterile cauzei si deliberarile; desemneaza judecatorul raportor pentru fiecare cauza atribuind fiecarei camere, cauzele de rezolvat, prezideaza audierile si deliberarile in camera de consiliu. Presedintele este cel care dispune suspendarea executarii masuri care este contestata in fata Curtii si totodata el dispune masurile de conservare si asiguratorii necesare pe durata solutionarii cazului.

Pe langa Curtea de Justitie functioneaza grefa, condusa de un grefier si de doi grefieri asistenti care trebuie sa fie juristi cu o vasta experienta. Sunt numiti de Curte pe o perioada de 6 ani si isi desfasoara activitatea sub conducerea nemijlocita a Presedintelui Curtii, exercitand in general atributiile obisnuite a acestor functii, functii de administrare inclusiv financiar contabila.

Secretariatul juridic cuprinde secretarii care sunt juristi competenti in numar de trei pe langa fiecare judecator si avocat general care desfasoara activitatea de secretariat, cercetare si intocmire a proiectelor pentru cele mai importante documente cerute de procedura.

Departamentul de cercetare si documentare (format din 20 de avocati din toate statele comunitare) are rolul de a pune la dispozitia membrilor Curtii de Justitie si avocatilor generali toate informatiile necesare privind dreptul comunitar si legislatiile nationale, precum si pe cel de a furniza studii comparative ale dispozitiilor legale nationale.

De asemenea, in structura Curtii de Justitie se afla departamentul de traduceri, de interpretare, administrativ si oficiul de informare.

Jurisdictia Curtii Europene de Justitie

Rolul Curtii Europene de Justitie este de a oferi garantiile juridice necesare pentru a asigura ca legea este respectata la nivelul standardelor de interpretare si aplicarea Tratatelor si este judecatorul suprem al Uniunii Europene. Suprematia legii este conditionata de recunoasterea de catre statele membre, institutii si indivizi a naturii obligatorii a rolului sau.

Avand in vedere acordarea de jure a acestei competente, ea se va raporta nu numai la prevederile ca atare din tratatele comunitare care au aplicabilitatea directa ci si la acele dispozitii in baza carora sunt adoptate acte comunitare de aplicare a acestora. Competenta ce revine Curtii Europene de Justitie, potrivit Tratatelor Comunitare nu este o competenta de drept comun ci de "atributie" iar litigiile in care Comunitatea este parte nu sunt pe acest motiv excluse din competenta tribunalelor sau curtilor statelor membre.

Jurisdictia Curtii Europene de justitie imbraca forme complexe si poate sa actioneze ca o curte administrativa, constitutionala, precum si de orice alt domeniu, cand Curtea este solicitata de catre curtile nationale sa confere o interpretare a normelor de drept comunitar. Atunci Curtea Europeana de Justitie actioneaza ca o curte administrativa in sensul dreptului continental - pentru Comunitati, are scopul de a proteja subiectele de drept, statele membre precum si persoanele.

In categoria actiunilor care au aceasta finalitate sunt incluse actiunile care se refera la: legalitatea actelor adoptate de Parlamentul European si de Consiliul Ministrilor impreuna, a actelor Consiliului de Ministri, ale Comisiei Europene si ale Bancii Centrale Europene precum si actele Parlamentului European destinate sa produca efecte fata de terti.

Curtea Europeana de Justitie se va mai putea pronunta asupra validitatii actelor institutiilor comunitare sau privind interpretarea Tratatelor Comunitare. Asadar in cadrul jurisdictiei sale administrative, Curtea Europeana de Justitie va actiona pentru asigurarea drepturilor statelor membre precum si a persoanelor fizice impotriva actelor ilegale emise de institutiile comunitare.

Atunci cand actioneaza in domeniul constitutional Curtea Europeana de Justitie solutioneaza litigii dintre institutiile comunitare si statele membre si respectiv in actiunile intentate de Comisia Europeana impotriva unui stat membru cand acesta nu-si indeplineste obligatiile ce-i revin pe baza tratatelor comunitare.

O functie importanta a Curtii Europene de Justitie este aceea de interpretare a legislatiei comunitare, functie care se realizeaza in cadrul "procedurii" a hotararilor preliminare. In cadrul acestei proceduri, are loc o colaborare intre curtile nationale ale statelor membre si Curtea Europeana de Justitie, colaborare care vizeaza interpretarea si aplicarea corecta a dreptului comunitar. 222h78c In acest sens in ipoteza in care o norma de drept comunitar este invocata de parti in fata unei instante dintr-un stat membru, aceasta poate opri desfasurarea procesului si sa se adreseze Curtii Europene de Justitie intrebari referitoare la interpretarea normei in discutie.

Curtea Europeana de Justitie dupa ce interpreteaza norma juridica comunitara in discutie va emite decizia de interpretare sub forma hotararii preliminare, pe care o va transmite Curtii nationale, care pe baza ei va pronunta hotararea in speta respectiva.

Curtea Europeana de Justitie mai functioneaza si ca instanta de apel unde sunt atacate hotararile date de Curtea de prima instanta.

Organizare si functionare

Curtea, in mod obisnuit, isi desfasoara activitatea in sedinte plenare, dar pentru celeritate s-a prevazut si posibilitatea crearii unor camere in cadrul Curtii, compuse din 3 sau 5 judecatori.

Curtea Europeana de Justitie a creat doua asemenea Camere, fiecare cuprinzand trei sau cinci judecatori, unul dintre acestia fiind ales pentru un an ca presedinte si avand in cadrul Camerei respective, puteri similare in desfasurarea procedurii cu cele ale Presedintelui Curtii. Curtea poate delibera valabil numai in prezenta unui numar impar de judecatori; deliberarile Curtii sunt valabile in caz de sedinta plenara, daca sunt prezenti 7 judecatori, iar in caz de sedinte

ale Camerelor daca sunt prezenti 3 judecatori.

Deliberarile Curtii si a Camerelor au loc sub forma asa- numita Camera de Consiliu (care de altfel o regasim si in jurisdictia instantelor noastre) desfasurandu-se numai in prezenta judecatorilor care au participat si in faza procedurii orale (avocatul general care a pus concluziile in cauza respectiva si grefierul nefiind admisi). Votul incepe cu judecatorul avand cea mai mica vechime, si pentru ca o hotarare sa fie adoptata este suficient intrunirea majoritatii. Deliberarile fiind secrete si "opinia separata" nefiind admisa - din hotarare nu apare niciodata daca a intrunit unanimitatea sau numai majoritatea. Lucrarile Curtii se desfasoara in limba franceza ca limba de lucru, desi se prevede ca pot fi folosite cele 6 limbi vorbite in Comunitate.

Curtea Europeana de Justitie este singurul organ de jurisdictie comunitar, avand o functionare permanenta si emite hotarari ce nu pot fi recurate in fata altei instante. In conformitate cu prevederile actelor constitutive, Curtea Europeana de Justitie asigura respectarea dreptului in interpretarea si aplicarea tratatelor, sarcina exclusiva pe care o realizeaza pe calea multiplelor si variatelor recursuri care pot fi deduse in fata ei. Curtea Europeana de Justitie are, in indeplinirea misiunii sale de "gardian al tratatelor" mai ales o competenta contencioasa.

Principala competenta atribuita Curtii Europene de Justitie este controlul legalitatii actelor institutiilor comunitare- obligatorii din unghiul de vedere al compatibilitatii lor cu dispozitiile tratatelor, atributie realizata pe calea recursului si a exceptiei de ilegalitate, ca si pe calea recursului in carenta.

Curtea Europeana de Justitie este abilitata sa realizeze interpretarea unitara a tratatelor si actelor comunitare, mai ales pe calea recursului in interpretare solutionand problemele ridicate in acest sens in fata instantelor nationale. Instanta comunitara controleaza legalitatea actiunilor sau omisiunilor statelor membre in raport de dispozitiile Tratatelor, rezolvand litigiile dintre aceste state ivite in legatura cu aplicarea si interpretarea actelor statutare.

Curtea Europeana de Justitie poate actiona in solutionarea litigiilor privind raporturile functionarilor comunitari, cu organele de care depind. Curtea de la Luxemburg apare ca jurisdictia permanenta si obligatorie a ordinii juridice instaurate prin crearea Comunitatii Europene, ordine definita chiar de Curte ca fiind, o noua ordine juridica de drept international ale carei subiecte sunt nu numai statele membre, ci si resortisantii acestora.

Curtea Europeana de Justitie de la Luxemburg este abilitata sa solutioneze litigii intre statele membre, intre acestea si organele comunitare - Comisia Europeana, Consiliul de Ministri -

precum si intre organele comunitare, respectiv Comisia Europeana, Consiliul Ministrilor, Parlament.    

Constitutia Europeana cu privire la Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Constitutia schimba denumirea Curtii in Curtea de Justitie a Uniunii Europene si precizeaza ca prin aceasta trebuie sa se inteleaga: Curtea de Justitie, Tribunalul si Tribunalele specializate si asigura respectarea dreptului in interpretarea si aplicarea Constitutiei.

Statele membre stabilesc caile de recurs necesare pentru asigurarea protectiei jurisdictionale efective in domeniile acoperite de dreptul Uniunii Europene.

Curtea de Justitie este alcatuita din cate un judecator pentru fiecare stat membru si este asistata de avocati generali, iar Tribunalul este alcatuit din cel putin cate un judecator de fiecare stat membru. Atat judecatorii si avocatii Curtii de Justitie, cat si judecatorii Tribunalului sunt alesi dintre personalitati care ofera toate garantiile de independenta si indeplinesc celelalte conditii prevazute de Constitutie. Ei sunt numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre, pentru un mandat de 6 ani, care poate fi reinoit.

Curtea de Justitie, potrivit Constitutiei , are competenta sa hotarasca: a) asupra recursurilor formulate de un stat membru, o institutie sau o persoana fizica sau morala; b) cu titlu prejudiciar, la cererea jurisdictiilor nationale, asupra interpretarii dreptului Uniunii Europene sau asupra validitatii actelor adoptate de institutii; c) in alte cazuri prevazute de Constitutie.

Intre dispozitiile de actualitate ale Constitutiei, denumita Legea europeana, retinem:

a) instituirea unui Comitet in scopul de a da aviz asupra candidatilor la functia de judecator sau avocat general, inainte ca statele sa procedeze la numirea lor; acest comitet va fi alcatuit din sapte personalitati alese dintre membrii vechii Curti de Justitie si ai Tribunalului, ai jurisdictiilor nationale supreme si juristi cu o competenta notorie. Consiliul va decide regulile de functionare a Comitetului si numirea membrilor sai;

b) deciziile luate de Tribunal pot face obiectul reexaminarii de catre Curtea de Justitie in cazul unui risc major de a aduce atingere unitatii si coerentei dreptului Uniunii, mai mult, Tribunalul insusi, daca apreciaza ca o cauza cere o decizie de principiu susceptibila sa afecteze unitatea si coerenta dreptului Uniunii, el poate sa o trimita in fata Curtii de Justitie;

c) Legea europeana poate crea tribunale specializate anexate Tribunalului;

d) Legea europeana poate atribui Curtii competenta de a decide in litigiile legate de aplicarea actelor care creeaza titluri europene de proprietate intelectuala;

e) controleaza legalitatea legilor si legilor-cadru europene; actele Consiliului, ale Comisiei si ale Bancii Centrale Europene, precum si actele Parlamentului European si ale Consiliului European care pot produce efecte cu privire la terti; daca recursul este temeinic fundamentat, actul contestat este declarat nul si neavenit;

f) Curtea de Justitie nu este competenta sa verifice validitatea sau proportionalitatea operatiunilor desfasurate de politie sau alte servicii represive intr-un stat membru, nici sa statueze asupra exercitiului responsabilitatilor care incumba apararea securitatii interioare;

g) recursurile formulate in fata Curtii de Justitie nu au automat efect suspensiv, dar Curtea poate sa ordone amanarea executarii actului atacat, in functie de circumstantele specifice cauzei;

h) deciziile Curtii de Justitie au forta executorie.