Aparitia disciplinei: drept constitutional si institutii politice

Aparitia disciplinei: Drept constitutional si institutii politice

Plecand de la constatarea ca o analiza pur juridica a institutiilor dreptului constitutional nu ar putea duce la o cunoastere integrala si ca orice cercetare in acest domeniu, pentru a fi riguros stiintifica, trebuie sa tina seama de realitatile economice, sociale si politice, de care sunt generate sau pe care le genereaza, astazi in facultatile de drept din Franta studiul dreptului constitutional se face in cadrul unei discipline intitulate "Drept constitutional si institutii politice'.

Desi se intemeiaza 424g64e pe ideea, foarte exacta de altfel, ca disciplina dreptului constitutional nu poate duce la rezultate satisfacatoare din punct de vedere stiintific decat daca merge mana in mana cu dezvoltarea moderna a stiintelor sociale si politice, transformarea ei in disciplina "Drept constitutional si institutii politice'' sau "Institutii politice si drept constitutional'' nu este din cele mai fericite.

intr-adevar, fie in primul, fie in al doilea context, notiunea de "institutii politice' este utilizata pentru a desemna un ansamblu de reguli de conduita care, avand aceiasi obiect si aceleasi functii, constituie un tot unitar³, in acest sens, poate fi socotita o institutie ^casatoria, proprietatea etc., dar si parlamentul, presedintia republicii etc. in masura in care intereseaza raportul dintre guvernanti si guvernati, adica ceea ce foarte multi autori considera ca este caracteristica esentiala a "politicului'⁴, un asemenea ansamblu de norme legale sau cutumiare constituie o "institutie politica'. Prin urmare, disciplina noastra ar avea ca obiect nu numai normele continute de constitutie, ci si totalitatea institutiilor juridice care vizeaza raporturile dintre guvernanti si guvernati.

Dar, plecand de la acest inteles dat notiunii de "institutii politice', este foarte greu sa se ajunga la o diferentiere intre studiul acestora si obiectul dreptului constitutional'¹. O expunere asupra institutiilor politice ale unui stat inseamna inevitabil studiul unui ansamblu de norme, corelate intre ele, privitoare la forma de stat, forma de guvernamant etc. oe. aceste ansambluri de norme juridice, constituite in diferite institutii, isi au sediul principal in constitutie si prin urmare, intereseaza in mod direct disciplina dreptului constitutional. Astfel, in mod inevitabil sfera dreptului constitutional coincide din multe puncte de vedere si se suprapune in buna parte cu analiza stiintifica a institutiilor politice. Ce este drept, constitutia cuprinde si reguli privitoare la institutii c,are nu vizeaza direct raporturi sociale intervenite intre guvernanti si guvernati (de exemplu, art.44 al Constitutiei Romaniei din 1991 cuprinde

prevederi privitoare la familie si casatorie). Nu este mai putin adevarat ca cele mai importante dispozitii ale constitutiei pot fi caracterizate ca avand un obiect interesand raporturile dintre guvernanti si guvernati, ceea ce face ca numai putine institutii politice sa ramana in afara preocuparilor ei (acesta este cazul asa-ziselor "grupuri de presiune', sau, in unele tari, a partidelor politice etc.). Fara indoiala ca norma de drept cuprinde, asa cum se exprima scoala vieneza, un "Sollen', adica ea prescrie ceea ce trebuie sa fie. in timp ce stiinta politica are ca obiect ceea ce este, adica un "Sein'. Aceasta nu inseamna insa ca dreptul trebuie separat do politica. Normele de drept nu trebuie considerate in sine, independent de realitatile sociale care Ic-au generat si a caror dezvoltare sunt chemate sa o orienteze. Cand o norma juridica este studiata trebuie sa se caute raspunsul la o scrie de intrebari, cum sunt urmatoarele:

Care sunt conditiile sociale care au dus la aparitia ei?

Ce factori contribuie la neaplicarea ei sau la aplicarea deformata a unor norme?

Cum influenteaza o anumita norma juridica realitatile sociale si ce consecinte practice produce?

Raspunsul la toate aceste intrebari nu poate fi gasit prin utilizarea metodelor strict juridice. De aceea, este necesar sa se faca apel la metodele sociologice, aplicate de stiintele politice.

Tinand seama de sferele atat de apropiate ale conceptelor de institutii constitutionale si institutii politice, publicarea prezentelor volume sub titlul de "Drept constitutional si institutii politice' se explica doar prin faptul ca s-a considerat util sa se sublinieze legatura indisolubila dintre optica juridica si cea politica in studiul unei categorii de fenomene sociale, caracterizate printr-o mare complexitate.

Subliniindu-se necesitatea utilizarii metodelor sociologice in studiul institutiilor dreptului constitutional, nu trebuie sa se nesocoteasca faptul ca neapliarea in practica a unei legi nu echivaleaza in mod necesar cu abrogarea ei, dupa cum aplicarea ei deformata nu duce implicit la modificarea ei. De aceea, analiza sociologica a normelor juridice poate fi rodnica numai daca se are in vedere faptul ca dreptul prescrie ceea ce trebuie sa fie si, de aceea, nu este o simpla oglindire a realitatilor existente.