Domeniul ordinii publice de drept international privat

DOMENIUL ORDINII PUBLICE DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT

1. PRINCIPIILE DE DREPT MATERIAL SAU PROCESUAL ALE

STATULUI FORULUI .

Practica judiciara si legea (atunci cand stabileste , in mod concret ca incalcarea anumitor reglementari ale sale constituie temei al exceptiei de ordine publica in dreptul international privat ) dovedeste ca ordinea publica poate fi invocata in orice raport juridic de drept material sau procesual cu element de extraneitate.

Prin element de extraneitate se intelege imprejurarea de fapt in legatura cu un raport juridic datorita careia acest raport are legatura cu mai multe sisteme de drept ori legi apartinand unor tari diferite.

Elementul de extraneitate poate consta in urmatoarele: cetatenia - pentru persoanele fizice , sau nationalitatea pentru persoanele juridice, domiciliul sau sediul; obiectul raportului juridic daca este situat intr-o tara straina; locul producerii faptului generator , modificator sau extinctiv al raportului juridic daca este in strainatate; locul judecarii litigiului se gaseste intr-o tara straina.

Ca mijloc pentru inlaturarea aplicarii legii straine intr-un anumit caz, ordinea publica poate fi folosita in toate materiile dreptului international privat, ceea ce inseamna ca nu se poate vorbi de o categorie de legi care sunt de ordine publica si de o alta categorie de legi care nu au acest caracter.

De asemenea, ordinea publica in dreptul international privat nu se poate determina numai pa baza distinctiei normelor juridice in imperative sau prohibitive, supletive ori permisive.

Asadar, principiile si normele juridice de ordine publica pot aparea in orice materie a dreptului international privat, insa intr-o mai mare masura apar in urmatoarele domenii:

1.1 Starea civila , capacitatea , relatiile de familie ale persoanelor fizice - domeniul de drept material ;

In problema casatoriei problema invocarii ordinii publice s-ar putea ridica , de exemplu, in cazurile in care legea straina contine aceleasi conditii de fond pentru incheierea casatoriei ca in legea forului, dar le face mai grele ori mai usoare, cum ar fi : varsta matrimoniala mai mare sau mai mica, sau legea straina prevede conditii pentru incheierea casatoriei mai severe, cum ar fi impedimente necunoscute legii forului, sau daca legea straina permite casatoria unui barbat cu mai multe femei - fapt care nu este permis prin legea forului.

Exemplu ipotetic.

O femeie de cetatenie romana doreste sa se casatoreasca in fata delegatului roman de stare civila, cu un cetatean strain, care este anterior casatorit in propria tara.

Conform normei conflictuale privind conditiile de fond la incheierea casatoriei, cuprinsa in prevederile articolului 18 alin.1 din Legea 105/1992, aceste conditii sunt determinate de legea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti.

Deci, norma conflictuala romana privind capacitatea de a se casatori a cetateanului strain, trimite la legea sa nationala.

Conform acestei legi (straine) casatoria unui barbat cu mai multe femei este permisa.

Daca s-ar aplica aceasta lege straina, casatoria dintre cei doi ar putea avea loc, insa aceasta lege va fi inlaturata ca urmare a invocarii ordinii publice, intrucat incalca principiul fundamental al dreptului roman , consacrat de normele de familie , conform caruia casatoria poligama este interzisa.

In acest domeniu apar cazuri de sanctionare a incalcarii ordinii publice, cand in speta actioneaza o norma de aplicare imediata.

Exemplu :

Un cetatean roman se casatoreste numai religios in Grecia cu un cetatean grec, conform prevederilor articolului 19 alin.1 din Legea 105/1992, conditiile de forma ale casatoriei sunt supuse legii statului pe teritoriul caruia se celebreaza.

Aceasta norma conflictuala este insa inlaturata de la aplicare prin dispozitia de aplicare imediata din articolul 19 alin.2 din aceeasi lege, care precizeaza ca un cetatean roman aflat in strainatate poate incheia casatoria numai in fata autoritatilor locale de stat sau ale agentului diplomatic ori functionarului consular.

Deci casatoria religioasa incheiata in strainatate de cetateanul roman nu este valabila in Romania, fiind contrara unei norme de aplicatie imediata, care este de ordine publica in dreptul international privat roman.

1.2. In cazul incalcarii competentei exclusive a

jurisdictiei romane - conform prevederilor articolului 168 alin.1 punct 2 coroborat cu articolul 151 din Legea 105/1992- avem de a face cu un domeniu de drept procesual.

2. PRINCIPIILE DREPTULUI CONFLICTUAL ROMAN SUNT

SAU NU DE ORDINE PUBLICA

Problema care se pune este , daca ordinea publica de drept international privat se poate invoca numai pentru incalcarea de catre legea straina a principiilor fundamentale ale dreptului material si personal roman sau si a normelor conflictuale romane.

Normele conflictuale sunt de regula imperative in dreptul intern, cu exceptia celor din domeniul obligatiilor contractuale. Ele insa nu pot fi ocrotite de ordinea publica in drept international privat roman , acest principiu se manifesta prin faptul ca, in cazul in care instanta straina este competenta sa solutioneze un litigiu, nu se cere ca ea sa aplice o norma conflictuala similara celei romane (articolul 168 alin. 2 din Legea 105/1992). Nu exista deci conditia reciprocitatii in aplicarea legilor straine, la nivelul normelor conflictuale.

O situatie speciala prezinta insa norma conflictuala privind starea si capacitatea cetatenilor romani (lex patriae ) . Avand in vedere prevederile legale mai sus enuntate, aceasta norma este de ordine publica in dreptul international privat , in sensul ca instanta straina trebuie sa o aplice si sa trimita, pentru aceste aspecte , la dreptul roman; in caz contrar recunoasterea hotararii straine poate fi refuzata. Acest caracter al normei conflictuale lex patriae este accentuat si in cazul cetatenilor romani care mai au si o alta cetatenie straina, prin prevederile articolului 12 alin. 2 din Legea 105/1992 potrivit carora: "legea nationala a cetateanului roman care, potrivit legii straine, este considerat ca are o alta cetatenie, este legea romana ".

3. SFERA APLICARII NOTIUNII DE ORDINE PUBLICA DE

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT .

Sfera aplicarii notiunii de ordine publica de drept international privat este diferita in functie de cadrul conflictual in care se invoca.

Astfel, ordinea publica poate fi invocata fie in cadrul conflictului de legi (in spatiu), fie al conflictului de legi in timp si spatiu.

Conflictul de legi este situatia care apare in cazul in care intr-un raport juridic exista un element de extraneitate , si care consta in aceea ca acel raport juridic devine susceptibil de a i se aplica doua sau mai multe sisteme de drept apartinand unor state diferite.

3.1. Conflictul de legi in spatiu este cel care se creeaza in momentul nasterii , modificarii sau stingerii unui raport juridic , atunci cand cu privire la acesta sunt susceptibile de aplicare doua sau mai multe sisteme de drept diferite. Se solutioneaza prin aplicarea normelor conflictuale.

Se numeste "conflict de legi in spatiu" deoarece sistemele de drept in prezenta (apartinand unor state diferite ) coexista in spatiu si oricare din ele este susceptibil de a se aplica, in acelasi moment, asupra raportului juridic respectiv.

3.2. Conflictul de legi in timp si spatiu se creeaza in cazul in care se cer a fi recunoscute intr-un stat efectele unui raport juridic nascut anterior, intr-un alt stat .

Acest conflict este "in spatiu" , deoarece , ca si in cazul celui precedent, sistemele de drept in prezenta coexista , in spatiu.

Conflictul este insa si "in timp" , deoarece cele doua sisteme de drept nu isi pun amprenta asupra raportului juridic in acelasi moment ci, raportul juridic s-a nascut (modificat, stins) in trecut , sub incidenta unui drept strain, iar ulterior efectele sale se cer a fi recunoscute in statul forului.

Sfera ordinii publice este mai larga in cadrul conflictului de legi in spatiu decat a celui in timp si spatiu. Nu toate principiile juridice care sunt de ordine publica atunci cand sunt invocate in cadrul conflictului de legi in spatiu, sunt de ordine publica si atunci cand privesc drepturi deja dobandite in strainatate.

Exemple:

Daca un copil din afara casatoriei isi stabileste filiatia fata de tata, in strainatate, in conditii pe care legea forului nu le cunoaste (sau permite), efectele acestei filiatii vor fi recunoscute in Romania.

Constituirea unei societati comerciale pe actiuni cu un singur asociat (nu este posibila in Romania , ci numai o societate cu raspundere limitata, conform Legii 31/1990, modificata si republicata), insa daca o asemenea societate s-a constituit in strainatate, intr-o tara in care acest lucru este legal, personalitatea juridica a acestei societati va fi recunoscuta in Romania.

O casatorie intre o cetateana romana si un cetatean strain (libian) - care mai este casatorit in tara sa, nu se poate incheia in Romania , chiar daca legea nationala a cetateanului strain permite casatoria poligama. In acest caz, conflictul de legi este in spatiu.

Daca insa aceste persoane s-au casatorit in Libia, iar

sotia (cetatean roman) solicita ulterior sa i se recunoasca , in Romania , efectele (patrimoniale si nepatrimoniale) ale acestei casatorii, aceste efecte vor fi recunoscute. In acest caz , conflictul de legi este in timp si in spatiu, punandu-se problema recunoasterii drepturilor dobandite , de cetateana romana, in strainatate.

Efectele unei casatorii religioase , incheiate in strainatate, intr-un stat in care aceasta produce efecte juridice ( Grecia), intre doi cetateni ai statului respectiv, vor fi recunoscute in Romania , desi o casatorie incheiata numai religios in Romania nu produce efecte juridice;

Efectul atenuant al ordinii publice in cazul conflictului de legi in timp si spatiu nu se produce in toate cazurile , iar decizia privind existenta si intinderea unui asemenea efect tine de aprecierea suverana a instantei de judecata, atunci cand legea romana nu reglementeaza expres aceste situatii.

Asadar, sunt cazuri in care ordinea publica se aplica atat in cadrul conflictului de legi in spatiu, cat si a celui in timp si spatiu, asa incat legea straina nu produce efecte de loc in tara forului.

De exemplu:

Conform articolului 168 alin.1 punct 2 din Legea 105/1992, incalcarea de catre hotararea straina , a dispozitiilor articolului 151 din lege privitoare la competenta exclusiva a jurisdictiei romane, constituie o incalcare a ordinii publice de drept international privat roman si ca atare un temei de refuz al recunoasterii hotararii respective in tara;

Prevederile articolului 168 alin.2 din Legea 105/1992 - nerespectarea reglementarilor nationale in materia starii civile si capacitatii cetatenilor romani , constituie, in toate cazurile , un motiv de inlaturare a legii straine;

O hotarare judecatoreasca straina, prin care se face o discriminare intre copilul din casatorie si cel din afara casatoriei, nu poate fi recunoscuta in Romania.

Ca o concluzie , odinea publica , ca notiune juridica are trei sfere de cuprindere, de intinderi variabile , de la cea mai intinsa catre cea mai restransa si anume:

ordinea publica in dreptul intern;

ordinea publica de drept international privat in cadrul

conflictului e legi in spatiu ;

ordinea publica de drept international privat in cadrul

conflictului de legi in timp si spatiu.