Organizatii internationale interguvernamentale

ORGANIZATII INTERNATIONALE INTERGUVERNAMENTALE

Precizare: In partea a-I-a organizatiile internationale interguvernamentale sunt examinate in calitatea lor de subiecte ale dreptului international, ca si a problematicii generale a acestora, in timp ce, in partea a-II-a analizam cateva dintre cele mai importante organizatii din punct de vedere al organizarii, functionarii si al rolului lor in societatea internationala.

1. Organizatia Natiunilor Unite (O.N.U.)

1.1. Scopuri si principii

O.N.U. este cea mai importanta organizatie internationala prin cel putin trei elemente universalitatea sa;

multitudinea si complexitatea sco-purilor asumate;

autoritatea de care se bucura ONU in randul membrilor sai.

Organizatia a fost creata prin semnarea actului sau constitutiv (Carta O.N.U.) la San Francisco la 26 iunie 1945, urmata de ratificare si intrarea in vigoare la 24 octombrie 1945. Este o organizatie interstatala cu vocatie universala.                                                                                     

in 1945 O.N.U. avea 51 de state membre

Universalitatea O.N.U.

se exprima astfel in 2008 O.N.U. are 192 de state membre

Romania a devenit membra O.N.U.la 14 decembrie 1955.

a) Scopurile O.N.U.

Astfel cum sunt proclamate in art. 1 din Carta scopurile O.N.U. sunt:

sa mentina pacea si securitatea internationala;

sa dezvolte intre natiuni relatiile prietenesti;

sa realizeze cooperarea internationala in rezolva-rea problemelor internationale de ordin economic, social, cultural sau umanitar;

sa fie un centru de armonizare a eforturilor statelor pentru realizarea acestor scopuri comune.

b) Principiile O.N.U.

Potrivit art. 2 din Carta pentru realizarea scopurilor organi-zatiei, O.N.U. si membrii sai vor actiona in conformitate cu urmatoarele principii:

Ø egalitatea suverana a tuturor membrilor;

Ø indeplinirea cu buna credinta a obligatiilor asumate prin Carta;

Ø rezolvarea diferendelor internationale prin mijloace pasnice;

Ø abtinerea in relatiile lor internationale de a recurge la amenintarea cu forta sau la folosirea fortei (neagresiunea);

Ø egalitatea in drepturi a popoarelor si dreptul lor de a-si hotara soarta;

Ø neinterventia (neamestecul) in chestiuni apartinand in mod esential competentei interne a unui stat.Acest principiu nu exclude aplicarea masurilor de constrangere decise de Consiliul de Securitate al O.N.U.

1.2. Calitatea de membru O.N.U.

originari (fondatori), cele 51 de state participante la semnare

Carta O.N.U.imparte membrii in

noi, statele care au devenit membrii ulterior.

Orice stat poate deveni membru O.N.U. daca intruneste cumulativ

sa fie un stat suveran;

sa fie un stat iubitor de pace;

urmatoarele conditii statul sa accepte obligatiile

decurgand din Carta;

statul sa fie in stare si dispus

sa indeplineasca aceste obligatii.

Admiterea de noi membrii revine competentei a doua organe

la recomandarea Consiliului

de Securitate

ale O.N.U.

prin hotararea Adunarii Generale, adoptata cu votul a 2/3 din membrii prezenti si votanti.

Statele membre trebuie sa-si indeplineasca obigatiile asumate si sa respecte principiile inscrise in Carta, pentru incalcarea lor membrii O.N.U. pot fi sanctionati (de ex. suspendarea dreptului de vot pentru neplata cotizatiei).

1.3. Organizarea si functionarea O.N.U.

O.N.U. dispune de un ansamblu de organe constituite intr-un sistem functional.

Dintre acestea o importanta deosebita prezinta organele principale create prin Carta in numar de sase:

m Adunarea Generala - constituita din toate statele membre, fiecare membru va avea cel mult cinci reprezentanti in Adunarea Generala;

m Consiliul de Securitate constituit din 15 membrii (5 membrii permanenti si 10 membrii nepermanenti);

m Consiliul Economic si Social (ECOSOC) - constituit din 54 de membrii;

m Consiliul de Tutela - constituit dintr-un numar limitat de state. Decolonizarea a redus activitatea acestuia;

m Curtea Internationala de Justitie (C.I.J.) - constituita din 15 judecatori;

m Secretariatul - constituit din Secretarul General, Secretarul Adjunct si personalul necesar.

Aceste organe principale pot c 727i87h rea organe subsidiare ( de ex. Comisia Economica O.N.U. pentru Europa, cea pentru Asia si Pacific, Comisia (din 2006 Consiliul) pentru Drepturile Omului etc.), care le ajuta in indeplinirea atributiilor lor.

Adunarea Generala este un organ de deliberare,cel mai larg reprezentativ, care se intruneste in

ordinare anuale; si

sesiuni

extraordinare, cand este necesar.

Adunarea Generala poate discuta orice chestiuni sau situatii care sunt prevazute in Carta si poate face recomandari membrilor sai, Consiliului de Securitate sau atat membrilor cat si Consiliului. Ea poate examina:

Ø principiile privind cooperarea pentru mentinerea pacii si securitatii internationale (de ex. Dezarmarea si reglementarea inarmarilor)

Ø orice chestiuni referitoare la mentinerea pacii si securitatii internationale.

Actele pe care le adopta Adunarea in problemele examinate (discutate) sunt: rezolutii (simple)

rezolutii sub forma

de declaratii.

Consiliul de Securitate este un organ cu activitate permanenta, fiind alcatuit din doua categorii de membrii:

Ø 5 membrii permanenti desemnati prin Carta, cu drept de veto (China, Franta, Rusia, Marea Britanie si Statele Unite);

Ø 10 membrii nepermanenti, alesi de Adunarea Generala pe o perioada de doi ani. De exemplu Romania a fost aleasa ca membru nepermanent in Consiliul de Securitate, detinand patru mandate:in 1961-62(impartit cu Filipine);1976-77;1990-91;2004-2005.

Consiliul de Securitate are raspunderea principala pentru mentinerea pacii si securitatii internationale si el actioneaza in numele membrilor Organizatiei, care si-au asumat obligatia de a executa hotararile sale(art. 24 si 25 din Carta).

Consiliul adopta hotarari in:

Ø probleme de fond cu votul afirmativ a 9 membri, intre care sa fie incluse voturile concordante ale celor cinci membrii permanenti;

Ø probleme de procedura cu voturile a 9 membrii, indiferent de categoria lor.

In scopul mentinerii pacii si securitatii, Consiliul indeplineste o serie de functii in legatura cu:

m Rezolvarea pe cale pasnica a diferendelor (cap. VI, art.33-38-rezolutii adoptate cu caracter de recomandare);

amenintari impotriva pacii;

m Actiunile in caz de             incalcari ale pacii;

(cap VII, art. 39-51- acte de agresiune.

-rezolutiile sunt obligatorii)    

Conform capitolului VII in cazul in care Consiliul constata existenta unor asemenea amenintari, in functie de gravitatea acestora, Consiliul poate hotari, in vederea mentinerii sau restabilirii pacii si securitatii internationale, recurgerea la doua categorii de masuri obligatorii:

Ø masuri fara folosirea fortei armate, cum sunt intreruperea

relatiilor economice

feroviare

maritime

aeriene

completa sau partiala a comunicatiilor postale

telegrafice

radio

ruperea relatiilor

diplomatice

Ø masuri care implica folosirea fortei armate constand

demonstratii

fie in              masuri de blocada

alte operatiuni ale unor forte aeriene, navale sau terestre ale membrilor O.N.U.

Precizare: Sistemul de securitate colectiva instituit prin Carta nu afecteaza sub nicio forma dreptul inerent de autoaparare individuala sau colectiva in cazul producerii unui atac armat impotriva unui stat membru ONU, pana cand Consiliul de Securitate va lua masurile necesare mentinerii pacii si securitatii(art.51 din Carta ONU).

Consiliul Economic si Social alcatuit din 54 de membrii alesi de Adunarea Generala pe o perioada de 3 ani, are atributii privind indeplinirea obiectivelor O.N.U. in domeniul economic, social si respectarii drepturilor omului;al initierii sau elaborarii de studii si proiecte de conventii, asigura legatura intre O.N.U. si institutiile specializate .

Consiliul de Tutela a fost creat pentru realizarea sarcinilor O.N.U. in legatura cu sistemul de tutela, activitatea sa s-a redus foarte mult ca urmare a procesului de decolonizare.

Curtea Internationala de Justitie (C.I.J.), constituita din 15 judecatori isi desfasoara activitatea pe baza unui Statut care face parte integranta din Carta O.N.U. Curtea judeca diferendele intre statele membre O.N.U. ( in anumite conditii si pentru nemembri O.N.U.), care accepta jurisdictia acesteia.                         

contencioasa

Competenta Curtii este dubla

consultativa

In competenta Curtii intra:

Ø toate cauzele care i le supun partile;

Ø toate cauzele prevazute in mod expres in Carta sau in tratatele in vigoare.

Curtea poate avea o competenta obligatorie(art. 36(2) din Statut), daca statele o recunosc in toate diferendele de ordin juridic avand ca obiect:

Ø interpretarea unui tratat;

Ø orice problema de drept international;

Ø existenta oricarui fapt care, daca ar fi stabilit, ar constitui incalcarea unei obligatii internationale;

Ønatura sau intinderea reparatiei datorate pentru incalcarea unei obligatii internationale.

Precizare: Numai statele pot fi parti in cauzele supuse C.I.J.

Organizatiile internationale pot, in anumite conditii, cere avize consultative Curtii, acestea nu au natura juridica.

Secretariatul O.N.U. este organul administrativ si executiv al O.N.U. Secretarul general este ales pe o durata de 5 ani de Adunarea Generala , la recomandarea Consiliului de Securitate.

administrative

Secretarul General exercita functii        executive

tehnice

financiare

El poate sesiza Consiliul de Securitate cu orice problema care poate pune in pericol pacea si securitatea internationala.

In fapt indeplineste o serie de alte activitati legate de solutionarea pasnica a diferendelor: → bune oficii

→ medierea

→ discutii cu reprezentantii

guvernelor

In vederea adaptarii O.N.U. la realitatea mediului politic international actual, fata de cel din 1945 (schimbarile care au avut loc in 1963 au fost nesemnificative) s-a initiat reforma O.N.U. vizand in esenta:

Ø restructurarea Consiliului de Securitate prin sporirea numarului membrilor permanenti, dar si a celor nepermanenti;

Ø modul de adoptare a deciziilor;

Ø problema dreptului de veto.

2. Organizatii Internationale Regionale

Carta O.N.U. nu se opune dreptului statelor de a stabili organizatii regionale pentru a coopera in problemele privind mentinerea pacii si securitatii internationale, cu conditia ca aceste organizatii si activitatea lor sa fie compatibile cu scopurile si principiile Cartei (art.52).

Consiliul de Securitate al O.N.U. poate folosi astfel de organizatii pentru aplicarea actiunilor de constrangere sub autoritatea sa. Consiliul de Securitate are raspunderea principala pentru mentinerea pacii si securitatii internationale si tocmai de aceea nici o actiune de constrangere nu poate fi intreprinsa de organizatiile regionale fara autorizatia Consiliului de Securitate al O.N.U.

2.1. Organizatii internationale regionale de pe continentul european

In domeniul pacii si securitatii principalele organizatii sunt:

Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO);

Uniunea Europei Occidentale (U.E.O.);       

Organizatia pentru Securitate si Cooperare in

Europa(OSCE).

2.1.1. Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este o organizatie euro-atlantica, politico-militara, defensiva.

Organizatia a fost creata la 4 aprilie 1949 in baza Pactului avand ca scop apararea statelor Europei occidentale impotriva pericolului totalitarismului din Est.

NATO a fost constituit initial din 12 state din care:

Belgia

Franta

Portugalia

Olanda

10 state europene              Luxemburg

Italia

Norvegia

Danemarca

Marea Britanie

Islanda

si

Statele Unite

2 state Nord- americane

Canada

Pe parcurs s-au adaugat alte patru state:

Grecia si Turcia     in 1952

Germania Federala in 1955

Spania                     in 1982

Dupa incetarea razboiului rece NATO s-a extins si in zona Europei Centrale si de Est, sub forma parteneriatului pentru pace si, ulterior cu noi membrii. Cehia

in 1999 cu Polonia

NATO s-a extins 3 state Ungaria

Romania

in 29.03.2004 cu Bulgaria

7 state Estonia

Lituania

Letonia

Slovacia

Slovenia

In prezent, NATO reuneste

24 din Europa

26 de state membre                  

2 din America de Nord

Cu prilejul summitului din aprilie 2008, de la Bucuresti, alte doua state europene, Albania si Croatia au primit recomandarea de a adera la NATO.

Organizatia are la baza principiile Cartei O.N.U. si, indeosebi:

Ø rezolvarea pasnica a diferendelor;

Ø nerecurgerea la forta si la amenintarea cu forta, contrar scopurilor O.N.U.;

Ø apararea pacii si securitatii statelor membre;

Ø consultarea partilor in caz ca integritatea teritoriala, independenta politica sau securitatea uneia dintre parti ar fi amenintata.

Semnificative sunt dispozitiile art. 5 din Pact conform carora atacul armat impotriva unuia dintre membri este considerat ca un atac impotriva tuturor statelor membre.

Structura NATO - constituita din organe principale militare si civile este urmatoarea:

m Consiliul NATO, creat prin Pact (art. 9) in care toti membrii sunt reprezentati;

m Secretariatul NATO, condus de secretarul general, creat in 1952;

m Comitetul pentru planurile de aparare (art. 3-5);

m Comitetul militar, format din sefii de stat-major si asistat de un stat major integrat;

m Comandamente militare regionale integrate pentru Europa, Zona Atlanticului si Marea Manecii;

Adunarea Parlamentara a NATO.

La summitul din 1999 a fost adoptat noul concept strategic al NATO prin care s-a extins aria de interes de la teritoriul statelor membre la:

m Zonele din jurul regiunii euro-atlantice;

terorism

m Noile riscuri si amenintari de securitate                 arme nucleare

alte pericole

privind pacea

2.1.2. Uniunea Europei Occidentale (UEO)

A fost creata ca organizatie politico-militara defensiva prin Tratatul de la Bruxelles din 1948 si Protocoalele de la Paris din 1954.

Belgia

Franta

In 1948 UEO avea 5 membrii Luxemburg

Oanda

Marea Britanie

UEO s-a extins in 1954 Germania Federala

avand 10 membrii     cu 2 state Italia

in 1990 Portugalia si Spania

in 1992 Grecia

Are ca principii si scopuri: mentinerea pacii si rezolvarea pasnica a diferendelor, apararea comuna impotriva agresiunii si cooperarea economica a statelor membre.

Structura UEO:

Consiliul, care se intruneste la nivel ministerial (art.8);

Secretariatul general al UEO;

Grupul de armamente al Europei Occidentale;

Adunarea Parlamentara, ca organ consultativ.

Din 1993, dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Maastricht, mai ales a mitingului din 1999 al Consiliului European, UEO devine "organul politico-militar" de infaptuire a politicii externe, de securitate si aparare a Uniunii Europene.

2.1.3. Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE)

A fost creata ca urmare a procesului de institutionalizare a Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa (CSCE), inceput in 1973 la Helsinki, continuat in 1975 cand s-a semnat Actul final de la Helsinki care cuprinde:

m Decalogul principiilor fundamentale ale dreptului international;

m Aspecte politico-militare ale securitatii;

m Probleme ale cooperarii economice si in domeniul mediului;

m Cooperarea in domeniul umanitar.

Practic, OSCE a fost creata in decembrie 1994 si a devenit efectiva in ianuarie 1995. In prezent, OSCE are 56 de state membre.

In baza Cartei pentru securitate europeana, adoptata in 1999 la Istambul, prioritatile OSCE sunt:

Ø Consolidarea valorilor comune;

Ø Asistarea statelor membre in edificarea unei societati democratice, bazata pe statul de drept;

Ø Prevenirea conflictelor locale;

Ø Restaurarea stabilitatii si pacii in zonele de tensiune si conflict;

Ø Promovarea unui sistem de securitate bazat pe cooperare.

Structura OSCE:

m Conferintele Sefilor de state sau de Guverne;

m Consiliul Ministerial, organ de conducere si decizie; se reuneste la nivelul ministrilor de externe;

m Consiliul permanent, insarcinat cu realizarea consultarilor si deciziilor politice;

m Forumul de cooperare in domeniul securitatii care negociaza probleme privind controlul armamentelor si masuri de crestere a increderii si securitatii;

m Presedintele in exercitiu, are responsabilitatea generala pentru actiunile executive;

m Secretariatul, prin secretarul general, este implicat in toate aspectele functionarii OSCE;

m Adunarea Parlamentara, specifica organizatiilor europene.

La acestea se adauga: Inaltul Comisariat pentru Minoritatile Nationale, Centrul pentru prevenirea conflictelor, Biroul pentru institutii democratice si drepturile omului.

2.1.4. Consiliul Europei

Creat la 5 mai 1949 prin semnarea Statutului sau, initial de 10 state- in prezent Consiliul are 47 de state membre. Este o organizatie de promovare a unitatii europene.

Conform art.1 din Statut scopul principal al Consiliului consta in realizarea unei unitati mai stranse intre membrii sai pentru promovarea principiilor care constituie patrimoniul lor comun.

Principiile Consiliului Europei sunt:

Ø Apararea si intarirea democratiei pluraliste;

Ø Garantarea drepturilor si libertatilor omului;

Ø Stabilirea unor solutii comune pentru problemele sociale;

Ø Punerea in valoare a identitatii culturale europene.

Romania este membra a Consiliului Europei din 1993.

Comitetul Ministrilor, organ de decizie,

format din reprezentanti guvernamentali;

Structura Consiliului      Adunarea Parlamentara,

organ deliberativ, format din repre- zentantii parlamentelor statelor membre;

Secretariatul;

Comisarul european pentru drepturile

omului, creat in 1999.

Pe langa Consiliul Europei functioneaza Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), care din 1998 are caracter permanent.

Consiliul Europei are o activitate foarte bogata, cuprinzand problemele majore ale relatiilor internationale in plan european, cum sunt:

Ø Conceptul si practica democratiei parlamentare;

Ø Protectia internationala a drepturilor omului si, in acest cadru, protectia minoritatilor nationale.

ØProblemele terorismului international si rezolvarii pasnice a diferendelor internationale;

Ø Protectia mediului;                   

In afara rezolutiilor cu valoare de recomandare adoptate de organele Consiliului se remarca cele circa 200 de conventii, de ex.: Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale (1950) si cele 14 Protocoale aditionale, Carta sociala europeana (1961),Carta Sociala Europeana-revizuita(1996), Conventia europeana privind cetatenia (1997), Conventia privind protectia vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa (1979).

2.1.5. Uniunea Europeana

Reprezinta organizatia economica a statelor europene creata de-a lungul unui proces de integrare progresiva derulat pe o perioada de peste 50 de ani.

m Primul tratat a fost semnat in 1951 (intrat in vigoare in 1952) prin care s-a creat Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO).

m Un al doilea moment important il reprezinta alte doua tratate (semnate in 1957, intrate in vigoare in 1958) privind con-stituirea Comunitatii Economice Europene (CEE) si a Comunitatii Europene a Energiei Atomice ( CEEA ).

Prin aceste trei tratate (tratatele de baza) s-a creat cadrul juridic fundamental al integrarii economice europene.

Atat primul, cat si celelalte doua tratate au fost incheiate de sase state europene: Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg, si Olanda; ulterior spatiul european s-a extins, deve-nind membri Anglia, Danemarca si Irlanda (1973), Grecia (1981), Spania si Portugalia (1986), Austria, Finlanda si Suedia (1995).

m Tratatul din 1965 (in vigoare in 1967) de fuziune a intitutiilor celor trei organizatii a insemnat un nou pas, deoarece a creat organe de conducere comune pentru cele trei organizatii, care pana atunci aveau organe proprii.

m Actul unic european din 1987 a modificat si completat tratatele de baza pe linia cresterii atributiilor institutiilor comunitare si stabilirii unor domenii noi de competenta, intre care: politica externa, protectia mediului, crearea Uniunii Europene.     

Scopurile principale ale Comunitatii Economice Europene, conform art. 2 si 3 din Tratatul de la Roma vizau realizarea unei uniuni economice, vamale si monetare prin:

Ø eliminarea taxelor vamale si restrictiilor cantitative;

Ø stabilirea unor tarife vamale comune si a unei politici comerciale comune fata de tarile terte;

Ø circulatia libera intre tarile membre a persoanelor, serviciilor si capitalurilor;

Ø adoptarea unei politici comune in domeniul agriculturii si transportului;

Ø coordonarea politicilor economice ale statelor membre;

Ø apropierea legilor interne in masura necesara bunei functionari a pietei comune;

Ø crearea unei Banci Europene de Investitii pentru a facilita expansiunea economica.

m Tratatul de la Maastricht (semnat in 1992 si intrat in vigoare in 1993) reprezinta temeiul juridic privind instituirea Uniunii Europene (UE). Potrivit acestui tratat UE se bazeaza pe trei "Piloni": Comunitatile europene, politica externa si de securitate comuna (PESC) si cooperarea in domeniul justitiei si afacerilor interne (JAI).

Uniunea Europeana are de realizat nu numai dezvoltarea obiectivelor existente, ci si infaptuirea unor noi obiective cum sunt:

Ø promovarea progresului economic si social in special prin crearea unui spatiu lipsit de frontiere nationale;

Ø instituirea unei uniuni economice si monetare bazata pe o moneda unica;

Ø politica externa si de securitate comuna;

Ø intarirea protectiei drepturilor si intereselor cetatenilor statelor membre prin instaurarea unei cetatenii a Uniunii;

Ø dezvoltarea unei cooperari stranse in domeniul justitiei si afacerilor interne;

m Procesul integrarii este marcat si de Tratatul de la Amsterdam, adoptat la 2 oct. 1997, intrat in vigoare in 1999, care modifica Tratatul asupra Uniunii Europene, ca si tratatele comunitare, urmarind acordarea unei atentii sporite urmatoarelor probleme:

Ø sociale, prin crearea de noi locuri de munca si securitatea sociala,

Ø inlaturarea obstacolelor privind libera circulatie a persoanelor;

Ø Politica Externa si de Securitate Comuna;

Ø reforma institutionala.

m Tratatul de la Nisa semnat la 26 februarie 2001 si intrat in vigoare in 2003 care, in perspectiva largirii Uniunii, prevedea solutii pentru reforma institutionala:

Ø componenta Parlamentului European,

Ø componenta Comisiei Europene;

Ø extinderea votului cu majoritate calificata in Consiliul European, ceea ce reduce dreptul de veto;

Ø reponderea voturilor pentru a reflecta ponderea economica si demografica.

m Consiliul European, intrunit la Laeken (Belgia) la 14 si 15 decembrie 2001, a convocat Conventia Europeana privind viitorul Europei, ale carei lucrari au dus la elaborarea unui proiect de Tratat de instituire a unei Constitutii pentru Europa, care a fost adoptat si supus semnarii la 2 oct. 2004 la Roma. Procedura ratificarii care a fost efectuata de 18 state, a incetat ca urmare a referendumului electoratului francez si olandez de respingere a tratatului. Dupa o perioada de reflectie a fost elaborat un nou tratat (Tratatul de reforma si Tratatul Uniunii Europene), fiind adoptat si supus semnarii in dec. 2007 la Lisabona, care tot dupa 18 ratificari, se confrunta cu refuzul ratificarii din partea electoratului Irlandei.

m Aderarea celor 10 state (Cehia, Cipru - grecesc -, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia si Ungaria) la Uniunea Europeana la 1 Mai 2004, la reuniunea de la Dublin a ridicat numarul statelor membre la 25. Romania si Bulgaria au semnat tratatul de aderare la Uniunea Europeana la 25 aprilie 2005, iar in ian.2007 au devenit membre cu drepturi depline, ridicand numarul membrilor UE la 27 de state, iar al locuitorilor la 492 de milioane.

Institutiile Uniunii Europene (institutiile comunitare) sunt in numar de 6 .

m Consiliul Uniunii Europene, alcatuit din 27 membri, cate un reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat membru, abilitat sa angajeze guvernul acelui stat. Este un organ de decizie cu largi atributii privind: coordonarea politicilor economice generale; este principalul legiuitor comunitar si reprezinta interesele statelor membre.

m Comisia Europeana considerata ca organ executiv, este garantul interesului general comunitar, incepand din 1995, este formata din 27 de membri (comisari) independenti, pentru o perioada de 5 ani.

Comisia are o serie de atributii, cum sunt:

Ø urmareste aplicarea tratatelor constitutive;

Ø dispune de putere de decizie proprie (art. 155 din Tratatul CEE);

Ø reprezentarea comunitatilor si negocierea unor tratate (art. 111 si 228 din Tratatul CECO);

Ø chemarea in justitie a celor vinovati de neandeplinirea normelor comunitare.

m Parlamentul European, initial un organ consultativ, in timp a devenit un organ cu o putere tot mai mare, dobandind noi atributii.

Parlamentul european reprezinta interesele popoarelor statelor membre, fiind alcatuit din reprezentanti ai statelor membre, alesi prin vot direct, universal, pe o perioada de 5 ani. Numarul reprezentantilor este in prezent de 785, din care, de ex., 99 revin Germaniei, cate 87 revin Frantei, Italiei si Angliei, 21 Austriei, 15 Irlandei, 6 pentru Luxemburg, 35 de locuri pentru Romania(din 2009 Romania va beneficia de 33).

Atributiile Parlamentului european sunt in esenta:

Ø asigurarea controlului politic general;

Ø participarea la elaborarea dreptului comunitar;

Ø decizia in materie bugetara(adopta bugetul Comunitatii);

Ø participa la relatiile externe;

Ø procedura avizului conform.

m Consiliul European nu a fost prevazut in tratatele initiale, ci este reglementat prin Actul unic european (art. 2) si institutionalizat prin Tratatul de la Maastricht (art. D). Consiliul reuneste sefii de state si de guverne ai statelor membre si presedintele Comisiei europene.

Consiliul are o serie de atributii cum sunt:

Ø orientarea constructiei comunitare prin stabilirea liniilor directoare ale politicii comunitare;

Ø impulsionarea politicilor comunitare generale;

Ø coordonarea politicilor comunitare.

m Curtea de justitie a Comunitatilor europene, constituita din 27 judecatori(din 1995), 8 avocati generali si un grefier, are competenta generala de a asigura respectarea drep-tului comunitar in interpretarea si aplicarea tratatelor constitutive.

In acest sens Curtea are urmatoarele competente:

Ø efectueaza controlul legalitatii actelor comunitare cu dispozitiile tratatelor constitutive

recursul in anulare

prin exceptia de ilegalitate

recursul in carenta

Ø interpreteaza unitar tratatele prin recursul in

si actele comunitare interpretare

Ø solutioneaza litigii privind repararea pagubelor cauzate de:

organele comunitatilor

agentii acestora

functionarii comunitari

sau litigii intre

si organele de care depind

Curtea poate avea competenta de instanta federala, precum si de arbitraj in prezenta unei clauze compromisorii.

m Curtea europeana de conturi, creata in 1975, devine institutie comunitara prin Tratatul de la Maastricht; este compusa din 27 membri.Curtea exercita controlul asupra tuturor veniturilor si cheltuielilor comunitatii, indiferent ca sunt bugetare sau nu.

Curtea isi exercita controlul pe domenii si asupra institutiilor si statelor membre in masura in care acestea au beneficiat si au folosit fondurile comunitare.

In conditiile date, intrebarea care se pune este cand si daca va fi posibil ca UE sa inceteze a mai fi o organizatie de integrare economica devenind o altfel de structura ?

2.2. Organizatii regionale neeuropene

Dintre acestea mai importante in domeniul pacii si securitatii sunt:

m Liga Statelor Arabe (L.S.A.);

m Organizatia Statelor Americane (O.S.A.);

m Organizatia Unitatii Africane (O.U.A.), devenita in 2002 Uniunea Africana (U.A.).

2.2.1. Liga Statelor Arabe

Creata in martie 1945, cuprinde 21 de state membre, inclusiv Palestina.

Scopurile generale ale Ligii sunt:

Ø promovarea cooperarii statelor membre;

Ø coordonarea actiunilor cu caracter politic, economic, financiar, comercial, social, de sanatate;

Ø apararea intereselor statelor membre.

Structura Ligii Arabe:

m Consiliul, ca organ suprem, este alcatuit din reprezentantii tuturor statelor, are atributii in rezolvarea pasnica a diferendelor si in caz de autoaparare;

m Forumul de cooperare in domeniul securitatii care negociaza probleme privind controlul armamentelor si masuri de cresterea increderii si securitatii;

m Comisiile speciale, alcatuite din reprezentanti ai statelor membre, asigura colaborarea acestora in diferite domenii;

m Secretariatul Ligii, condus de un secretar general si personalul necesar indeplinirii atributiilor sale.

Liga a luat, de ex., pozitie fata de conflictul israeliano-palestinian, prin rezolutia consiliului sau, din 22 octombrie 2000, condamnand Israelul pentru escaladarea conflictului si acuzandu-l ca "a transformat procesul de pace intr-un razboi contra poporului palestinian."

2.2.2. Organizatia Unitatii Africane (O.U.A.), Uniunea Africana (U.A.) - 2002

O.U.A. a fost creata in 1963 in baza Cartei sale, avand la origine 54 de state membre. In 1984, Marocul s-a autosuspendat din Organizatie in legatura cu problema Saharei Occidentale. Carta O.U.A prevedea scopurile, principiile si structura Organizatiei.

In 1999 la o sesiune extraordinara a O.U.A. care a avut loc in Libia (Sirte). Sefii de state si de Guverne au hotarat crearea U.A. , invocandu-se ineficienta O.U.A..

La 26 mai 2001, desi Actul constitutiv al U.A. a intrat in vigoare, s-a precizat ca U.A. nu va putea inlocui O.U.A. mai inainte de mai 2002, U.A. are 53 de state membre si urmeaza a prelua si Comunitatea Economica Africana.

Actul constitutiv, Carta Africana(C.A.) stabileste obiectivele si principiile Uniunii (art.3 si 4).

Principiile U.A sunt:

suveranitatii

Ø suveranitatea nationala, apararea integritatii

teritoriale

si independentei

crime de razboi

Ø neamestecul, dar nu inlatura               genocid

interventia legitima a Uniunii pentru crime impotriva

umanitatii

Ø rezolvarea pasnica a conflictelor care pot fi decise

intre statele membre ale Uniunii de catre

prin mijloace Adunarea Uniunii

Ø interzicerea folosirii sau amenintarii cu forta intre statele membre;

Ø coexistenta pasnica a statelor membre si dreptul de a trai in pace si securitate;

Ø respectul pentru principiile democratice, drepturile omului, statul de drept si buna guvernare; si

Ø respectul pentru viata omului, condamnarea si respingerea asasinatelor politice, a actelor de terorism si a activitatilor subversive.

Organele si institutiile U.A. sunt definite si descrise in Carta U.A., art. 5-22.

Adunarea Uniunii

Consiliul Executiv

Parlamentul Pan-African

Curtea de Justitie

Comisia

Organele si institutiile U.A. Comitetul Permanent

al Reprezentantilor

Comitetele specializate tehnice

Consiliul Economic Social si Cultural

Banca Centrala Africana

Institutiile Fondul Monetar African

financiare Banca Africana

de Investitii

Adunarea este organul suprem al organizatiei, constituita din toti cei 53 de sefi de state si de guverne ai statelor membre, se va intruni anual si va adopta rezolutii cu o majoritate calificata de 2/3( fiecare stat dispune de un singur vot).

Spre deosebire de Adunarea O.U.A, noua Adunare are puteri

numirea si incetarea functiei

judecatorilor Curtii de Justitie

suplimentare                stabilirea politicii generale a Uniunii

poate da directive Consiliului Executiv

asupra diferitelor probleme,

gestionarea conflictelor,

inclusiv a razboaielor

si alte chestiuni urgente

Consiliul Executiv, in esenta, similar Consiliului de Ministri al O.U.A., el adopta decizii privind politica in probleme de interes comun ale statelor membre, astfel cum acestea sunt enumerate in art. 13 din Carta Africana, cum sunt:

Ø administrarea comertului exterior

Ø gestionarea resurselor minerale

Ø probleme de imigrare si transport

Consiliul Executiv poate fi asistat de Comitetul Permanent al Reprezentantilor, precum si de comitetele specializate tehnice (care nu figurau in Carta O.U.A.).

Curtea de Justitie, in timp ce Actul constitutiv pastreaza tacere, conform Tratatului Comunitatii Africane, are competenta de a judeca actiunile deferite de

Ø oricare stat membru;

Ø Adunare, daca prevederile Tratatului sunt incalcate;sau

Ø cand un organ, autoritate ori stat membru este consi-derat ca si-a depasit competenta sau in caz de abuz de putere.

Curtea are si competenta consultativa la cererea:

Ø Adunarii Uniunii; ori a

Ø Consiliului Executiv

In plus, Adunarea poate sa confere Curtii jurisdictie asupra unor anumite dispute, iar hotararile Curtii sunt obligatorii pentru toate statele in astfel de probleme, cum sunt:

Ø Probleme cu implicatii politice deosebite;ori

Ø Chestiuni legate de suveranitatea de stat.

Comisia va ajuta Adunarea, avand rolul de secretariat al Uniunii, sediul urmand a fi la Adis Abeba.

In comparatie cu O.U.A., noua organizatie, respectiv Uniunea Africana releva un progres sub mai multe aspecte, intre care:

Ø structural apare mai consolidata;

Ø institutiile, mai ales, Adunarea, Consiliul si Curtea (care este un mecanism nou, O.U.A dispunea de Comisia de Mediere, Conciliere si Arbitraj) au atributii mult mai largi, dar punctuale si mai indraznete;

Ø Uniunea este autorizata sa stabileasca o "politica de aparare comuna" pentru continentul african (art. 4 lit d al Actului constitutiv).

2.2.3. Organizatia Statelor Americane (O.S.A)

Infiintata in baza Tratatului interamerican de asistenta mutuala (Rio de Janeiro 1947) si Cartei de la Bogota (1948), a fost modificata prin Protocolul de la Buenos Aires (1967). Prin aceste tratate s-a stabilit un sistem de securitate colectiva, atacul impotriva unui stat membru al organizatiei fiind considerat ca un atac impotriva tuturor statelor membre (art. 27,28 si 3 din Carta O.S.A.).

In prezent, O.S.A cuprinde 35 de state membre, 31 de state si organizatii internationale de pe alte continente cu statut de observatori permanenti.

Cuba a fost suspendata din O.S.A. in 1962.

Structura O.S.A. (art. 51):

m Adunarea generala, forum suprem, se intruneste anual;

m Reuniunile consultative ale ministrilor de externe au loc la cerea unui stat membru;

m Consiliul permanent compus din reprezentantii tuturor statelor membre;

m Consiliul economic si social interamerican, are ca obiectiv dezvoltarea economica si sociala;

m Consiliul interamerican pentru educatie, stiinta si cultura;

m Comisia si Curtea interamericana a drepturilor omului;

m Secretariatul general.

O.S.A. a manifestat o anumita prezenta in evenimente cum sunt: conflictul anglo-argentinian privind insulele Faulklands (1982); medierea in conflictul de frontiera dintre Costa Rica si Nicaragua (1989); contactele diplomatice si chiar participarea la o misiune creata de Adunarea Generala a O.N.U. in ce priveste conflictul din Haiti (1993).

2.3. Intrebari, exercitii, aplicatii

1. De ce considerati ca ONU este cea mai importanta organizatie internationala?

2. Care sunt principiile conform carora ONU si membrii sai actioneaza pentru realizarea scopurilor ONU?

3. Care dintre organele ONU au competenta in ce priveste admiterea de noi membrii?

4. Care sunt organele principale ale ONU? Care dintre ele este cel mai important si de ce? Comentariu.

5. Ce acte adopta Adunarea Generala a ONU si care este natura lor juridica?

6. Care dintre organele ONU are raspunderea principala pentru mentinerea pacii si securitatii internationale si de ce? Comentariu.

7. Care sunt regulile de vot pentru adoptarea hotararilor in cadrul Consiliului de Securitate?

8. In ce constau masurile fara folosirea fortei armate pe care le poate hotari Consiliul de Securitate?

9. Cand Curtea Internationala de Justitie are o competenta obligatorie si pentru ce categorii de diferende? Enumerare.

10. Care sunt organizatiile internationale regionale de pe continentul european in domeniul pacii si securitatii?

11. De ce art.5 din Pactul NATO este cea mai importanta dispozitie a Pactului?

12. In ce consta noul concept strategic al NATO, adoptat in 1999?

13. Enumerati patru dintre cele mai importante organe ale Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE).

14. Care este structura Consiliului Europei?

15. Care sunt institutiile Uniunii Europene?     

16. Care sunt cele mai importante organizatii regionale neeuropene in domeniul pacii si securitatii?

17. Enumerati obiectivele Uniunii Africane (UA).

18. Considerati ca Uniunea Africana (UA) prin obiectivele, principiile, organele si institutiile sale se aseamana sau nu cu Uniunea Europeana? Mentionati cateva dintre asemanari, dar si particularitati.

19. Completati urmatoarele enunturi:      

- Statele membre trebuie sa-si indeplineasca asumate si sa respecte inscrise in, pentru incalcarea lor membrii ONU pot fi

- Consiliul de Securitate este un organ ONU cu activitate fiind alcatuit din categorii de

- Secretarul General poate sesiza Consiliul de Securitate cu orice care poate pune in pacea si securitatea

- Carta ONU nu se opune statelor de a stabili organizatii in probleme privind pacii si securitatii

- Scopul principal al Consiliului Europei consta in realizarea unei mai stransa intre pentru promovarea principiilor care constituie lor comun.

- Uniunea Europeana este organizatia a statelor creata de-a lungul unui proces de progresiva derulat pe o perioada de pestede ani.

- Parlamentul European reprezinta popoarelor statelor, fiind alcatuit din reprezentanti alesi.

2.4. Rezolvati urmatoarele teste-grila:

1. Scopurile ONU sunt:

a) sa mentina pacea si securitatea internationala;

b) sa dezvolte intre natiuni relatii prietenesti;

c) sa impuna statelor incheierea unor tratate internationale.

2. Orice stat poate deveni membru ONU daca intruneste cumulativ urmatoarele conditii:

a) sa fie un stat suveran,

b) sa fie un stat iubitor de pace;

c) sa respecte drepturile si libertatile fundamentale ale omului.

3. Cele sase organe principale ale ONU sunt create prin:

a) Carta ONU;

b) Statutul Curtii Internationale de Justitie;

c) Rezolutii ale Adunarii Generale a ONU.

4. Adunarea Generala se intruneste in sesiuni:

a) ordinare anuale;

b) suplimentare bianuale;

c) extraordinare, cand este necesar.

5. Adunarea Generala poate discuta orice chestiuni sau situatii conform Cartei si poate face recomandari:

a) statelor membre;

b) organizatiilor internationale;

c) Consiliului de Securitate.

6. Membrii permanenti ai Consiliului de Securitate sunt:

a) in numar de 7 state membre;

b) desemnati prin Carta;

c) cu privilegiul dreptului de vot.

7. In caz de incalcare a pacii sau acte de agresiune Consiliul de Securitate va hotari recurgerea la urmatoarele masuri cu folosirea fortei armate:

a) demonstratii;

b) masuri de blocada;

c) ruperea relatiilor diplomatice.

8. In competenta Curtii Internationale de Justitie intra:

a) toate cauzele care i le supun partile;

b) toate cauzele prevazute expres in Carta sau in tratatele in vigoare.

c) toate diferendele de ordin juridic dintre statele care au recunoscut competenta obligatorie a Curtii.

9. In vederea adaptarii ONU la realitatile internationale actuale s-a initiat reforma ONU vizand:

a) restructurarea Consiliului de Securitate;

b) modul de adoptare a deciziilor;

c) problema dreptului de veto.

10. In prezent, NATO este constituit din:

a) 12 state membre;

b) 16 state membre;

c) 26 state membre, inclusiv Romania.

11. Prioritatile esentiale ale OSCE potrivit Cartei pentru securitate europeana adoptata in 1999 la Istanbul sunt:

a) consolidarea valorilor comune;

b) prevenirea conflictelor locale;

c) restaurarea stabilitatii si pacii in zonele de tensiune si conflict.

12. Principiile Consiliului Europei sunt:

a) Apararea si intarirea democratiei pluraliste;

b) Garantarea drepturilor si libertatilor omului;

c) Ignorarea identitatii culturale europene.

13. Institutiile Uniunii Europene sunt in numar de 6, intre care:

a) Consiliul Uniunii Europene,

b) Comisia Europeana,

c) Parlamentul European.

14. Consiliul Uniunii Europene este un organ de decizie cu largi atributii privind:

a) coordonarea politicilor economice generale;

b) activitatea de legiuitor comunitar;

c) reprezentarea intereselor statelor membre.

15. Comisia Europeana este organul executiv, avand ca atributii principale:

a) urmarirea aplicarii tratatelor internationale si a Cartei ONU;

b) dispune de putere de decizie proprie;

c) reprezentarea comunitatilor si negocierea unor tratate.

16. Uniunea Africana (UA) are dreptul de interventie legitima in treburile statelor membre in caz de:

a) crime de razboi;

b) genocid,

c) crime impotriva umanitatii.

17. In comparatie cu OUA (vechea organizatie), Uniunea Africana (noua organizatie) releva un progres, mai ales:

a) structural apare mai consolidata;

b) institutiile au atributii mai largi, dar punctuale si mai indraznete;

c) Uniunea este autorizata sa stabileasca o politica de aparare comuna pentru continentul african.

18. Organizatia Statelor Americane (OSA) a avut o prezenta redusa in evenimente cum sunt:

a) conflictul anglo-francez privind insulele Faulklands (1982);

b) medierea in conflictul din Nicaragua (1989);

c) conflictul din Haiti.

2.5. Bibliografie

D.Popescu, op.cit.,2005,217-241

D.Popescu, A.Nastase, op.cit.,1997, p.257-287

A.Bolintineanu, A.Nastase, B,Aurescu, op.cit., p.104-115

G.Geamanu, op.cit., vol II, p.231-245; 248-257

- Basic Facts about the United Nations, United Nations, New York, 2000;2004, p.3-18;295-296

-Legea nr.206/29.06.2005, privind punerea in aplicare a

unor sanctiuni internationale