Prevederile legale si practica judiciara privind ordinea publica de drept international privat roman

PREVEDERILE LEGALE SI PRACTICA JUDICIARA PRIVIND ORDINEA PUBLICA DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT ROMAN

1 PREVEDERI IN ACTE NORMATIVE INTERNE

Actele normative interne adopta , cu privire la ordinea publica de drept international privat, una din urmatoarele solutii:

1. De regula, ele nu stabilesc continutul ordinii publice , ci numai prevad, in abstract , posibilitatea aplicarii acesteia in domeniile pe care le reglementeaza.

Exemple:

Articolul 9 din Legea 105/1992 prevede ca "Drepturile castigate in tara straina sunt respectate in Romania , afara numai daca s 717e44h unt contrare ordinii publice de drept international privat roman."

Articolul 43 alin. 2 din aceeasi lege precizeaza ca persoanele juridice straine fara scop patrimonial pot fi recunoscute in Romania, printre altele, daca "scopurile statutare pe care le urmaresc nu contravin ordinii sociale si economice din Romania."

Articolul 76 alin.1 din O.G. nr.26/2000 cu privire la asociatii si fundatii prevede ca persoanele juridice straine fara scop patrimonial pot fi recunoscute in Romania, printre altele si sub conditia conform careia "scopurile lor statutare nu contravin ordinii publice din Romania"

2. In unele cazuri, legea stabileste si continutul concret al ordinii publice in domeniul respectiv de reglementare, in sensul ca indica normele juridice a caror incalcare justifica aplicarea exceptiei de ordine publica de drept international privat.

Sunt 2 situatii : A) legea stabileste numai continutul ordinii publice de drept international privat roman; B) legea ocroteste ordinea publica a carui sistem de drept este aplicabil in speta.

A.                Legea stabileste numai continutul ordinii publice

de drept international privat roman; Pentru aceasta situatie pot fi date urmatoarele exemple:

1.     Articolul 18 alin.2 din Legea 105/1992 , care consacra

caracterul de ordine publica de drept international privat al principiului libertatii de a incheia o casatorie pentru cetatenii romani, respectivul text precizeaza ca , daca una din legile straine care constituie legea nationala a oricaruia dintre viitorii soti - la care trimite norma conflictuala privind conditiile de fond ale casatoriei , din articolul 18 alin.1 - "prevede un impediment la casatorie care, potrivit dreptului roman, este incompatibil cu libertatea de a incheia o casatorie, acel impediment va fi inlaturat ca inaplicabil , in cazul in care unul dintre viitorii soti este cetatean roman si casatoria se incheie pe teritoriul Romaniei."

2.     Articolul 22 alin.2 din Legea 105/1992 acorda caracter de

ordine publica dispozitiilor legii romane privind admisibilitatea divortului unui cetatean roman, pe baza unor motive temeinice, dar fara a fi excesiv de restrictive. Astfel, textul prevede ca, daca legea straina, normal competenta sa se aplice divortului, nu permite divortul sau il admite in conditii deosebit de restrictive, se aplica legea romana, in cazul in care unul dintre soti este , la data cererii de divort, cetatean roman.

3.     Articolul 35 alin.2 din Legea 105/1992 confera caractere

de ordine publica dispozitiilor dreptului roman conform carora, pentru determinarea intinderii obligatiei de intretinere , trebuie sa se tina seama " de posibilitatile materiale ale debitorului si de nevoile efective ale creditorului ", deoarece, conform textului , aceste dispozitii trebuie sa se respecte chiar daca legea straina aplicabila dispune altfel ".

4.     Articolul 116 si articolul 119 din Legea 105/1992 dau

caracter de ordine publica dispozitiilor legii romane privind limitarea prejudiciului. In cazurile la care se refera, deoarece prevad ca instantele din Romania pot sa acorde despagubiri, in cazul raspunderii pentru produse si in cazul raspunderii pentru concurenta neloiala, intemeiate pe o lege straina , "numai in limitele stabilite de legea romana pentru prejudicii corespunzatoare".

5.     Articolul 161 alin.3 din Legea 105/1992 confera caracter

de ordine publica dispozitiilor legii romane privind : mijloacele de proba pentru dovedirea unui act juridic , puterea doveditoare a inscrisului constatator al unui act juridic si proba faptelor, in cazul in care legea romana admite si alte mijloace de proba decat cele prevazute de legile straine normal competente sa se aplice cu privire la aceste aspecte potrivit articolului 161 alin. 1 si 2, precum si atunci cand legea romana ingaduie proba acestor aspecte cu martori si cu prezumtii ale instantei, in acest ultim caz legea romana fiind aplicabila " chiar daca aceste mijloace de proba nu sunt admisibile potrivit legii straine ".

6.     Articolul 168 alin. 1 punct 2 din Legea 105/1992 prevede

ca recunoasterea unei hotarari judecatoresti straine in Romania poate fi refuzata printre altele , daca "hotararea incalca ordinea publica de drept international privat roman; constituie un asemenea temei de refuz al recunoasterii incalcarea dispozitiilor articolului 151 privitor la competenta exclusiva a jurisdictiei romane". Sunt considerate de ordine publica , in acest caz, dispozitiile privind competenta exclusiva a jurisdictiei romane.

7.     Prevederile articolului 168 alin.2 din Legea 105/1992

precizeaza ca , daca o hotarare judecatoreasca straina a aplicat o alta lege decat cea romana cu privire la starea civila si capacitatea unui cetatean roman, iar solutia adoptata difera de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii romane, recunoasterea acestei hotarari in Romania poate fi refuzata . Acest text da caracter de ordine publica reglementarilor nationale in materie de stare civila si capacitate a cetatenilor romani.

B. Legea romana ocroteste, in anumite cazuri, ordinea publica de drept international privat a oricarui sistem de drept normal aplicabil in speta. In aceste cazuri s-ar putea afirma ca ne aflam in fata unor prevederi de ordine publica cu actiune dubla ( pentru dreptul roman si pentru cel strain, in cazul in care este aplicabil ).

Se incadreaza in aceasta situatie urmatoarele prevederi din Legea 105/1992:

1. Articolul 68 - testatorul poate supune transmiterea pentru mostenire a bunurilor sale altei legi decat legea sa nationala ( daca este vorba de o succesiune mobiliara) sau legea locului situarii bunului (daca este vorba de o succesiune imobiliara) ,"fara a avea dreptul sa inlature dispozitiile ei imperative". In acest caz dispozitiile de ordine publica ale oricaruia dintre sistemele de drept aplicabile succesiunii trebuie respectate.

2. Articolul 72 - in cazul in care legea aplicabila conditiilor de fond ale actului juridic (oricare ar fi e) impune, sub sanctiunea nulitatii, o anumita forma solemna, nici o alta lege dintre cele mentionate in articolul 71 nu poate sa inlature aceasta cerinta, chiar daca actul a fost intocmit in strainatate. Din text rezulta asadar ca, daca forma solemna constituie o conditie ad validitatem ( de ordine publica) in sistemul de drept aplicabil fondului actului juridic (indiferent daca acest sistem este roman sau strain), aceasta conditie se va aplica in toate cazurile , inlaturand orice prevederi contrare din celelalte sisteme de drept in prezenta, prevazute de articolul 71.

3. Articolul 101 - legea convenita de parti spre a carmui contractul de munca (lex voluntatis ) este aplicabila numai in masura in care nu aduce restrangeri ocrotirii pe care o asigura salariatului dispozitiile imperative ale legii aplicabile in lipsa unei atare alegeri. In acest caz, sunt aparate, dispozitiile de ordine publica ale sistemului de drept roman sau strain , sub incidenta caruia ar cadea contractul de munca in cazul in care ar fi localizat pe criterii obiective.

2. PREVEDERI IN CONVENTIILE INTERNATIONALE LA

CARE ROMANIA ESTE PARTE.

In conventiile internationale care constituie izvoare ale dreptului international privat, ordinea publica este prevazuta, de regula , in mod abstract.

Exemple:

1.Conventia de la New York pentru recunoasterea si

executarea sentintelor arbitrare straine, din 1958 ( la care Romania a aderat prin D. 186/1961), in articolul V alin.2 lit. b prevede ca recunoasterea si executarea unei sentinte arbitrare straine poate fi refuzata, printre altele, daca este contrara ordinii publice a statului solicitat.

2. Statutul FONDULUI MONETAR INTERNATIONAL la care Romania a aderat prin D. 493/1972, in articolul VIII (2) b dispune : "Contractele de schimb valutar care privesc moneda unui stat membru si care sunt contrare reglementarii din acel stat referitoare la schimb - reglementare , mentinuta sau impusa in conformitate cu acest Statut - vor fi neexecutorii pe teritoriul oricarui stat membru".